Despre sindromul Dumping
Sindromul Dumping, cunoscut și sub numele de sindromul postprandial precoce, este o afecțiune care apare atunci când alimentele se deplasează prea repede din stomac în intestinul subțire. Acesta se dezvoltă în mod obișnuit după anumite tipuri de intervenții chirurgicale, cum ar fi operația de bypass gastric sau alte tipuri de operații de pierdere în greutate, care modifică anatomia sau funcția stomacului.
Există două tipuri de sindrom Dumping:
- sindromul Dumping timpuriu - care apare în decurs de 30 de minute după masă;
- sindromul Dumping târziu - care apare la 1-3 ore după masă.
Cauze
Sindromul Dumping este cauzat, în primul rând, de golirea rapidă a stomacului, când alimentele trec prea repede din stomac în intestinul subțire. Acest lucru apărea, de obicei, după anumite tipuri de intervenții chirurgicale care modifică anatomia sau funcția stomacului, cum ar fi:
- operația de bypass gastric - această operație de pierdere în greutate presupune redirecționarea sistemului digestiv, ocolind o porțiune din stomac și intestinul subțire; dimensiunea redusă a stomacului și anatomia modificată pot duce la trecerea rapidă a alimentelor în intestinul subțire, declanșând sindromul Dumping;
- gastrectomia - îndepărtarea chirurgicală a întregului stomac sau a unei părți a acestuia din cauza unor afecțiuni precum cancerul de stomac sau ulcerul peptic sever poate perturba funcția normală a stomacului și poate provoca golirea rapidă a stomacului;
- factorii care contribuie la golirea gastrică rapidă și la sindromul Dumping după o intervenție chirurgicală includ modificări hormonale sau ale capacității stomacale;
- factori dietetici - consumul anumitor tipuri de alimente, în special a celor bogate în carbohidrați sau zahăr, poate exacerba simptomele sindromului Dumping, provocând creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge și efecte osmotice în intestin;
- factori neurologici - modificările legate de intervenții chirurgicale în semnalizarea nervoasă dintre stomac și intestinul subțire pot perturba coordonarea normală a golirii gastrice, contribuind la sindromul Dumping.
Factori de risc
Principalul factor de risc pentru sindromul Dumping este efectuarea anumitor tipuri de intervenții chirurgicale care modifică anatomia sau funcția stomacului, în special operația de bypass gastric sau gastrectomia. Alți factori care pot crește riscul de apariție a sindromului de dumping după o intervenție chirurgicală includ:
- tipul de procedură chirurgicală - tipul specific de intervenție chirurgicală gastrică efectuată, inclusiv gradul de reducere sau de bypass al stomacului, poate influența probabilitatea de a dezvolta sindromul Dumping;
- golirea rapidă a stomacului - persoanele care se confruntă cu o golire gastrică rapidă după o intervenție chirurgicală au o probabilitate mai mare de a dezvolta sindromul Dumping;
- factori dietetici - alegerile dietetice și obiceiurile alimentare pot influența riscul de a dezvolta simptome;
- condiții preexistente - persoanele cu anumite afecțiuni preexistente, cum ar fi diabetul sau neuropatia autonomă, pot prezenta un risc crescut de a dezvolta sindromul Dumping după o intervenție chirurgicală;
- îngrijirea postoperatorie - gestionarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață postoperatorii, precum și respectarea recomandărilor medicale, pot influența riscul de apariție a sindromului Dumping.
Simptome
Sindromul Dumping poate provoca o gamă largă de simptome, care pot varia în severitate și momentul apariţiei. Simptomele pot fi clasificate în două tipuri principale:
Sindromul Dumping timpuriu (apare în decurs de 30 de minute după masă):
- durere abdominală și crampe - aceasta poate varia de la disconfort ușor la dureri abdominale severe;
- greață;
- vărsături;
- diaree;
- balonare - senzație de plenitudine sau de distensie abdominală;
- flatulență;
- creșterea ritmului cardiac;
- transpirație excesivă, deseori însoțită de clămpăneală;
- înroșire sau căldură la nivelul feței sau al pielii;
- amețeli sau senzație de leșin, mai ales când vă ridicați în picioare.
Sindromul de descărcare tardivă (apare la 1 - 3 ore după masă):
- hipoglicemie - niveluri scăzute de zahăr în sânge duc la simptome precum slăbiciune, tremurături, transpirație, confuzie și iritabilitate;
- slăbiciune și oboseală;
- senzație de amețeală sau leșin;
- confuzie şi dificultăți de concentrare sau de gândire clară;
- transpirație excesivă, în special noaptea (transpirații nocturne);
- palpitații cardiace;
- foame bruscă, chiar și la scurt timp după masă;
- tremuratul mâinilor sau a altor părți ale corpului.
Diagnosticare
Sindromul Dumping este diagnosticat, de obicei, de gastroenterologi sau chirurgi specializați în gestionarea tulburărilor gastrointestinale. Diagnosticul sindromului Dumping se bazează, în principal, pe o combinație de simptome clinice, istoric medical și teste de diagnosticare:
- anamneza medicală - medicul va întreba despre simptome, inclusiv când apar acestea în raport cu mesele, tipurile de alimente care declanșează simptomele și orice operații sau afecțiuni medicale anterioare;
- examinarea fizică - pentru a evalua semnele de sindrom Dumping, cum ar fi sensibilitatea abdominală sau balonarea;
- jurnal de simptome - păstrarea unui jurnal al simptomelor, inclusiv momentul, severitatea și durata simptomelor după masă, poate ajuta furnizorul de asistență medicală să vă evalueze afecțiunea;
- testul de toleranță la glucoză orală - presupune consumarea unei soluții standardizate de glucoză, iar la anumite intervale de timp se recoltează probe de sânge pentru a măsura nivelul de zahăr din sânge; la persoanele cu sindrom Dumping, nivelul de zahăr din sânge poate scădea rapid după ce consumă glucoză, ceea ce duce la simptome de hipoglicemie;
- test de golire gastrică - presupune consumul unei mese cu un conținut mic de material radioactiv care poate fi urmărit cu ajutorul tehnicilor imagistice (cum ar fi scintigrafia), pentru a monitoriza mișcarea alimentelor prin sistemul digestiv;
- endoscopie - pentru a evalua anatomia și funcția stomacului și a intestinului subțire;
- teste de sânge - pot fi comandate analize de sânge pentru a evalua anomaliile nivelului de zahăr din sânge, ale nivelului de electroliți și ale nivelului de hormoni (cum ar fi insulina și glucagonul) care pot fi asociate cu sindromul Dumping.
Tratament
Tratamentul sindromului Dumping are ca scop ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Strategiile de tratament pot include:
- modificări ale dietei - pentru gestionarea simptomelor sindromului Dumping; recomandările pot include: mâncatul unor mese mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei, pentru a evita supraîncărcarea stomacului, evitarea alimentelor bogate în carbohidrați și în zahăr, deoarece pot declanșa simptomele; consumul de lichide între mese, nu în timpul mesei, pentru a preveni golirea rapidă a lichidelor din stomac;
- medicamente - pentru a ajuta la gestionarea simptomelor sindromului Dumping;
- modificări ale stilului de viață - evitaţi să staţi întins sau înclinat imediat după mese, deoarece acest lucru poate agrava simptomele, faceţi activitate fizică ușoară, cum ar fi mersul pe jos, pentru a ajuta digestia și a reduce simptomele, practicaţi tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, pentru a ajuta la gestionarea stresului, care poate exacerba simptomele;
- intervenții chirurgicale - în cazurile severe de sindrom Dumping care nu răspund la tratamentele conservatoare, pot fi luate în considerare intervențiile chirurgicale, care pot include: operație de revizuire (în unele cazuri, pot fi efectuate intervenții chirurgicale suplimentare pentru a modifica anatomia sistemului digestiv și a atenua simptomele sindromului Dumping) sau hrănirea cu tuburi sau nutriția parenterală (în cazuri rare în care apare malnutriție severă sau deshidratare din cauza sindromului Dumping, poate fi necesară alimentarea cu tuburi sau nutriția intravenoasă (IV) pentru a asigura o nutriție și o hidratare adecvate);
- educație și sprijin - educarea pacienților cu privire la afecțiunea lor și oferirea de sprijin din partea profesioniștilor din domeniul sănătății, a dieteticienilor și a grupurilor de sprijin ar putea ajuta persoanele să gestioneze mai bine sindromul Dumping și să își îmbunătățească bunăstarea generală.
Complicații
Sindromul Dumping poate duce la diverse complicații, care pot afecta sănătatea generală și calitatea vieții unei persoane:
- malnutriție - golirea gastrică rapidă poate duce la o absorbție inadecvată a nutrienților din alimente, ceea ce duce la malnutriție și deficiențe nutritive; acest lucru poate contribui la pierderea în greutate, slăbiciune, oboseală și afectarea funcției imunitare;
- deshidratare - pierderea excesivă de lichide prin diaree sau vărsături poate duce la deshidratare, ceea ce poate provoca simptome precum sete, gură uscată, amețeli, amețeală și scăderea cantității de urină; deshidratarea severă poate necesita intervenție medicală şi administrarea de lichide intravenoase (IV);
- dezechilibru electrolitic - pierderea de electroliți, cum ar fi sodiu, potasiu și magneziu prin diaree sau vărsături, poate perturba echilibrul electrolitic al organismului şi poate duce la simptome precum slăbiciune musculară, oboseală, ritm cardiac neregulat și simptome neurologice;
- hipoglicemie - absorbția rapidă a carbohidraților poate provoca o creștere bruscă a nivelului de zahăr din sânge urmată de o scădere rapidă, ceea ce duce la hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge); simptomele hipoglicemiei pot include slăbiciune, tremurături, transpirație, confuzie, iritabilitate și leșin;
- simptome gastrointestinale - sindromul Dumping poate provoca o serie de simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, crampe, balonare, greață, vărsături, diaree și flatulență; acestea pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane și pot necesita un management medical;
- afectarea calității vieții - simptomele sindromului Dumping pot avea un impact negativ semnificativ asupra calității vieții unei persoane, afectându-i capacitatea de a lucra, de a socializa și de a se angaja în activitățile zilnice; gestionarea eficientă a sindromului Dumping este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și a stării generale de bine;
- efecte psihologice - simptomele cronice ale sindromului de dumping pot duce la suferință psihologică, inclusiv anxietate, depresie, frustrare și izolare socială; sprijinul psihologic și strategiile de adaptare pot fi utile în gestionarea impactului emoțional al sindromului Dumping.
Prevenție
Prevenirea sindromului Dumping implică strategii de încetinire a vitezei de golire gastrică și de stabilizare a nivelului de zahăr din sânge după mese. Iată câteva măsuri preventive:
Modificări ale dietei:
- mâncați mese mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei, mai degrabă decât mese mari;
- evitați carbohidrații și zahărul; concentrați-vă pe consumul de alimente bogate în proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase;
- includeți în dietă alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele, pentru a ajuta la încetinirea digestiei și pentru a promova sațietatea.
Compoziția mesei:
- combinați carbohidrații cu proteine și grăsimi în mese pentru a încetini absorbția carbohidraților și a stabiliza nivelul de zahăr din sânge;
- optați pentru carbohidrați complecși (cereale integrale, leguminoase), pentru a minimiza vârfurile rapide ale glicemiei.
Programarea meselor și consumul de lichide:
- evitați să consumaţi lichide în timpul mesei;
- după masă, rămâneți în poziție verticală timp de cel puțin 30 de minute.
Mestecați temeinic:
- mestecați bine alimentele și mâncați încet, pentru a facilita digestia și a minimiza riscul de disconfort gastrointestinal.
Managementul medicamentelor:
- luați medicamente conform prescripției medicului, pentru a gestiona simptomele sindromului Dumping, cum ar fi inhibitorii alfa-glucozidazei sau octreotida.
Monitorizare regulată:
- ţineți evidența aportului alimentar și a simptomelor într-un jurnal alimentar, pentru a identifica factorii declanșatori și tiparele sindromului Dumping; acest lucru vă poate ajuta să faceți alegeri dietetice informate și să gestionați eficient simptomele.
Modificări ale stilului de viață:
- faceţi activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos sau exerciții ușoare;
- practicați tehnici de reducere a stresului, cum ar fi respirația profundă, meditația sau yoga.
Bibliografie
- “Dumping Syndrome after Gastric Bypass Surgery.” Www.hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/dumping-syndrome-after-gastric-bypass-surgery
- Watson, Stephanie , and Valencia Higuera. “Dumping Syndrome: Symptoms, Causes, and Treatment.” Healthline, 19 June 2017, www.healthline.com/health/dumping-syndrome
- “Dumping Syndrome - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 17 June 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dumping-syndrome/symptoms-causes/syc-20371915
- Cleveland Clinic. “Dumping Syndrome.” Cleveland Clinic, 7 June 2022, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/17835-dumping-syndrome
- “Dumping Syndrome | NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/dumping-syndrome
- “Symptoms & Causes of Dumping Syndrome | NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, Jan. 2019, www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/dumping-syndrome/symptoms-causes
- Kanth, Rajan. “Dumping Syndrome: Background, Pathophysiology, Etiology.” EMedicine, 2 Feb. 2023, www.emedicine.medscape.com/article/173594-overview?form=fpf
- King, Lori M. “Dumping Syndrome: Causes, Symptoms, Foods to Avoid, and Treatments.” WebMD, 23 Nov. 2023, www.webmd.com/digestive-disorders/dumping-syndrome-causes-foods-treatments
Alte afecțiuni similare
Sindrom de oboseală cronică (SOC)
Sindromul de oboseală cronică (SOC) este o boală complexă și controversată, cu origini încă necunoscute. SOC este caracterizat prin oboseală severă, tulburări cognitive,...
Vezi detalii
Sindrom de tunel carpian
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune frecventă care provoacă amorțeală, furnicături și durere în mână și antebraț şi, uneori, scădere de forţă la nivelul mâinii....
Vezi detalii
Sindrom dispeptic
Sindromul dispeptic sau dispepsia funcțională sunt termeni utilizați pentru simptomele gastrice recurente care nu au o cauză evidentă, o altă denumire a acelorași...
Vezi detalii
Sindrom Fregoli
Sindromul Fregoli este caracterizat de existenta convingerii ca una sau mai multe persoane, familiare pacientului, isi schimba frecvent infatisarea. Pacientul considera,...
Vezi detalii
Sindrom nefrotic
Sindromul nefrotic este o afecțiune renală care face ca organismul să elimine prea multe proteine în urină. De obicei, este cauzat de deteriorarea grupelor de vase de...
Vezi detalii
Sindrom Raynaud
Sindromul Raynaud este o tulburare care provoacă scăderea fluxului sanguin la degetele de la mâini. Acestea se pot simți amorțite și reci, ca răspuns la temperaturile...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.