Sindrom WPW

Cauze

În sindromul WPW, există o conexiune electrică suplimentară în inimă care permite impulsurilor să ocolească traseul obișnuit și să formeze un scurtcircuit; aceasta înseamnă că semnalele se deplasează rotund într-o buclă, provocând episoade în care inima bate foarte repede.

Conexiunea electrică suplimentară apare în viața intrauterină, cauza clară nefiind descoperită încă. Se pare că apare aleatoriu la unii bebeluși, deși s-au descoperit și cazuri rare în familii.

Sindromul Wolff-Parkinson-White poate apărea alături de alte defecte cardiace congenitale, cum ar fi anomalia Ebstein.

Simptome

Unii pacienți cu sindrom Wolf-Parkinson-White au doar câteva episoade de ritm cardiac rapid; alții pot avea tahicardie o dată – de două ori pe săptămână sau mai des. Bătăile rapide ale inimii pot începe fără avertisment și pot dura câteva secunde sau câteva ore. Aceste episoade pot apărea în timpul repausului sau al efortului; pentru unii oameni, însă, este posibil să treacă mulți ani între episoadele de tahicardie.

De asemenea, se poate să nu existe deloc simptome, astfel încât această afecțiune este depistată în timpul unui test cardiac făcut din alt motiv.

Cel mai frecvent simptom al sindromului WPW este frecvența cardiacă mai mare de 100 de bătăi pe minut.

Alte simptome pot depinde de viteza bătăilor inimii și de tulburarea de ritm cardiac subiacentă. De exemplu, cea mai frecventă este tahicardia supraventriculară; în timpul unui astfel de episod, inima bate de aproximativ 150 - 220 de ori pe minut, dar, ocazional, poate bate mai repede sau mai încet.

Unii oameni cu sindrom WPW au, de asemenea, o tulburare a ritmului cardiac rapid și haotic numită fibrilație atrială.

În general, simptomele sindromului Wolf-Parkinson-White includ:

• bătăi ale inimii rapide sau neregulate;
• dureri în piept;
• dificultate la respirație;
• amețeli;
• leșin;
• oboseală;
• anxietate.

Copiii cu sindrom WPW pot avea alte simptome, cum ar fi:

• pielea, buzele și unghiile albastre sau gri;
• neliniște sau iritabilitate;
• respirație rapidă;
• lipsa poftei de mâncare.

Tratament

Tratamentul pentru sindromul WPW depinde de mai multe aspecte:

• cât de des apar simptomele;
• cât de severe sunt simptomele;
• tipul de bătăi neregulate ale inimii care cauzează ritmul cardiac rapid.

Pacienții care nu prezintă simptome nu au, de obicei, nevoie de tratament.

Obiectivele tratamentului pentru sindromul Wolff-Parkinson-White sunt:

• încetinirea ritmului cardiac;
• prevenirea episoadelor de tahicardie.

Opțiunile de tratament pot include:

• manevre vagale: sunt acțiuni simple care pot încetini bătăile inimii prin influențarea nervului vag; acestea includ tusea, respirația profundă, așezarea în poziția ghemuit;
• medicamente: pot controla bătăile inimii și restabili ritmul cardiac;
• cardioversie: presupune plasarea unor plasturi pe piept pentru a furniza un șoc electric inimii; astfel este resetat ritmul cardiac;
• ablația cu cateter: medicul introduce unul sau mai multe tuburi subțiri, flexibile, numite catetere, într-o venă, de obicei în zona inghinală, și le ghidează spre inimă; senzorii din vârful cateterelor folosesc energie caldă sau rece pentru a crea mici cicatrici în inimă, care blochează semnalele electrice neregulate și restabilesc ritmul cardiac. Ablația cu cateter este o procedură minim invazivă cu o rată mare de vindecare (peste 96%) și cu un risc foarte mic de complicații (sub 0,5%).

Complicații

Sindromul WPW nu este, de obicei, periculos. Moartea subită din cauza fibrilației ventriculare în rândul pacienților cu această afecțiune este extrem de rară, în mai puțin de 0,5% din cazuri.

Alte probleme care pot apărea sunt:

• complicații ale intervenției chirurgicale;
• insuficienţă cardiacă;
• scăderea tensiunii arteriale (cauzată de ritmul cardiac rapid);
• efecte secundare ale medicamentelor.