Despre sindromul de postcolecistectomie
Sindromul de postcolecistectomie este o condiție care poate apărea după îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare, procedură cunoscută sub numele de colecistectomie. Aceasta poate fi realizată în mod deschis sau prin laparoscopie și este adesea necesară în cazurile de colecistită cronică, colelitiază (prezența pietrelor la nivelul vezicii biliare) sau alte afecțiuni ale vezicii biliare.
Cauze
Sindromul de postcolecistectomie poate avea mai multe cauze, iar unele dintre ele pot fi complexe și nu sunt întotdeauna pe deplin înțelese:
- modificări în fluxul de bilă - după colecistectomie, vezica biliară nu mai stochează și nu mai eliberează bila corect; acest lucru poate duce la modificări în fluxul de bilă în tractul biliar și în intestin, ceea ce poate provoca simptome precum diareea și dispepsia;
- dezechilibre în compoziția bilei - absența vezicii biliare poate afecta compoziția bilei, ceea ce poate contribui la problemele digestive, fiind influențată absorbția grăsimilor și generând simptome precum flatulența și intoleranța la grăsimi;
- creşterea presiunii în tractul biliar - absența vezicii biliare poate duce la creșterea presiunii în căile biliare, ceea ce poate provoca disconfort și dureri abdominale;
- probleme anatomice sau chirurgicale - uneori, sindromul de postcolecistectomie poate fi asociat cu probleme chirurgicale sau anatomice, cum ar fi cicatrizarea anormală, stenozele (îngustarea ductelor biliare) sau diverticulii biliari;
- reacții la intervenția chirurgicală - unele simptome pot fi cauzate de reacții la intervenția chirurgicală în sine, cum ar fi formarea de aderențe sau inflamații la nivelul zonei chirurgicale;
- factori psihologici - stresul și anxietatea pot juca un rol în exacerbarea simptomelor, iar unele persoane pot dezvolta simptome digestive în urma unei intervenții chirurgicale datorită factorilor psihologici.
Factori de risc
Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta sindromul de postcolecistectomie. Acești factori pot varia de la caracteristici individuale ale pacientului până la aspecte legate de procedura chirurgicală în sine:
- sexul feminin - femeile au un risc mai mare de a dezvolta sindromul de postcolecistectomie decât bărbații; motivul nu este foarte clar, dar se crede că hormonii și diferențele anatomice joacă un rol în acest sens;
- vârsta - persoanele în vârstă pot avea un risc mai mare de a dezvolta sindromul de postcolecistectomie; acest lucru ar putea fi legat de schimbările fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
- obiceiurile alimentare - o dietă bogată în grăsimi sau consumul excesiv de alimente grase după colecistectomie pot contribui la apariția simptomelor sindromului de postcolecistectomie; aceste obiceiuri alimentare pot afecta modul în care organismul procesează grăsimile;
- probleme preexistente ale tractului digestiv - pacienții cu probleme digestive preexistente, cum ar fi sindromul de intestin iritabil sau boala inflamatorie intestinală, pot avea un risc mai mare de a dezvolta simptome după colecistectomie;
- complicații chirurgicale - cum ar fi leziunile ductelor biliare sau formarea de aderențe anormale, pot crește riscul de sindrom de postcolecistectomie;
- infecții postoperatorii - infecțiile care apar după intervenția chirurgicală pot contribui la dezvoltarea simptomelor sindromului de postcolecistectomie;
- probleme cu vezica biliară preexistente - pacienții cu colecistită cronică sau alte probleme ale vezicii biliare existente înainte de intervenție pot avea un risc mai mare de a dezvolta simptome după colecistectomie.
Simptome
Simptomele sindromului de postcolecistectomie pot varia de la o persoană la alta, iar unii pacienți pot experimenta manifestări mai severe decât alții. În general, aceste simptome pot include:
- dureri abdominale - pot fi continue sau pot apărea în episoade, pot avea intensități variate și pot fi localizate în diverse zone ale abdomenului;
- diaree - poate fi un simptom comun al sindromului de postcolecistectomie, cauzat de modificări în procesul de absorbție a grăsimilor și a fluidelor în intestin;
- flatulență (gaze);
- intoleranță la grăsimi - lipsa vezicii biliare poate afecta modul în care organismul procesează grăsimile; acest lucru poate duce la intoleranță la grăsimi, manifestată prin simptome precum greață, vărsături sau diaree după consumul de alimente grase;
- dispepsie - simptomele de dispepsie pot include senzația de plenitudine, arsuri la stomac, eructații sau senzații neplăcute la nivelul abdomenului superior;
- scădere în greutate neintenționată - unii pacienți pot pierde în greutate în mod neintenționat din cauza simptomelor digestive, cum ar fi diareea și intoleranța la grăsimi, sau din cauza autorestricţionării alimentare, în speranța calmării simptomatologiei.
Diagnosticare
Diagnosticul sindromului de postcolecistectomie este stabilit de medicul gastroenterolog sau de chirurgul care monitorizează pacientul după colecistectomie. Pentru a stabili diagnosticul și pentru a exclude alte condiții, medicul poate utiliza o combinație de istoric medical, examen fizic și investigații paraclinice. Iată câteva modalități de diagnostic și investigații care pot fi utilizate:
- istoric medical și examen fizic - medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, antecedentele medicale și chirurgicale, obiceiurile alimentare și alți factori relevanți; un examen fizic poate ajuta la identificarea semnelor clinice asociate sindromului de postcolecistectomie;
- analize de sânge - se pot efectua analize de sânge pentru a evalua funcția ficatului, nivelurile de enzime hepatice și pentru a exclude alte afecțiuni care pot contribui la simptomele pacientului;
- analize ale funcției hepatobiliare - teste speciale, cum ar fi testele de stimulare a colecistokininei (CCK), pot fi utilizate pentru a evalua funcția hepatobiliara și pentru a observa modul în care organismul reacționează la substanțe care stimulează secreția de bilă;
- imagistică medicală - diverse tehnici de imagistică medicală pot fi folosite pentru a examina structurile din zona abdominală și pentru a detecta eventuale anomalii; acestea pot include ecografii, tomografii computerizate (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);
- endoscopie - în unele cazuri, poate fi necesară o endoscopie pentru a examina direct tractul digestiv superior; ea poate include o endoscopie superioară (esofagogastroduodenoscopie - EGD), pentru a evalua starea esofagului, stomacului și a primului segment al intestinului subțire;
- teste de absorbție a grăsimilor - se pot efectua teste speciale pentru a evalua capacitatea organismului de a absorbi grăsimile și de a le procesa corect după colecistectomie.
Tratament
Tratamentul sindromului de postcolecistectomie este adesea orientat către gestionarea simptomelor individuale ale pacientului. Deoarece simptomele pot varia considerabil de la o persoană la alta, tratamentul trebuie să fie personalizat:
Ajustări în alimentație:
- reducerea consumului de grăsimi - poate ajuta la reducerea simptomelor deoarece organismul, fără vezică biliară, poate avea dificultăți în procesarea grăsimilor;
- fracționarea meselor - consumul de mese mai mici și mai frecvente în loc de mese mari poate ajuta la reducerea stresului asupra sistemului digestiv.
Suplimente digestive:
- enzime digestive - ajută la descompunerea alimentelor și la facilitarea absorbției substanțelor nutritive.
Medicație:
- medicamente pentru controlul acidității - antiacide sau inhibitori de pompă de protoni pot fi prescrise pentru a controla aciditatea stomacului și a preveni simptomele de arsură gastrică sau disconfort;
- antidiareice - în cazul în care diareea este o problemă, medicamente antidiareice pot fi recomandate pentru a îmbunătăți controlul asupra tranzitului intestinal;
- modulatoare ale motilității intestinale - vor duce la o contractilitate mai firească a musculaturii intestinelor și la prevenirea undelor antiperistaltice.
Tratament pentru anxietate sau stres:
- consiliere psihologică - în cazul în care stresul sau anxietatea contribuie la simptomele sindromului de postcolecistectomie, consilierea psihologică poate fi benefică.
Monitorizare și îngrijire medicală continuă:
- urmărire medicală regulată - pacienții cu sindrom de postcolecistectomie pot beneficia de o monitorizare medicală regulată, pentru a evalua evoluția simptomelor și pentru a face ajustări în tratament, dacă este necesar;
- investigații suplimentare - în unele cazuri, medicul poate decide să efectueze investigații suplimentare, pentru a evalua cauzele simptomelor și pentru a ajusta planul de tratament în consecință.
Complicații
Complicațiile sindromului de postcolecistectomie pot afecta calitatea vieții pacientului și pot necesita intervenții medicale suplimentare:
- malnutriție - deoarece substanțele nutritive, în special grăsimile și vitaminele solubile în grăsimi, nu sunt absorbite corespunzător;
- diaree cronică - poate afecta calitatea vieții pacientului și poate duce la probleme nutriționale și de hidratare;
- sindrom de intestin iritabil - unele persoane pot dezvolta simptome asemănătoare sindromului de intestin iritabil, cum ar fi dureri abdominale, balonare și schimbări ale tranzitului intestinal;
- flatulență excesivă - absența vezicii biliare poate contribui la acumularea excesivă de gaze în tractul digestiv, cauzând flatulență;
- reflux gastroesofagian - fără vezică biliară pentru a regla eliberarea bilei, acidul gastric poate ajunge mai ușor în esofag, provocând simptome de reflux gastroesofagian, cum ar fi arsuri la stomac și durere toracică;
- gastrita de reflux - datorită scurgerii permanente a bilei în prima porțiune a intestinului, se pot forma unde antiperistaltice care vor trimite bila spre stomac, determinând o formă de gastrită;
- sclerozare biliară postcolecistectomie - în unele cazuri, pot apare probleme la nivelul ductelor biliare, cum ar fi cicatrizarea și îngustarea acestora, ceea ce poate duce la obstrucții și alte complicații;
- infecții ale tractului biliar - fără vezică biliară pentru a depozita și elibera bila în mod eficient, există un risc crescut de infecții ale tractului biliar;
- probleme psihologice - pacienții pot dezvolta anxietate sau depresie;
- scădere în greutate neintenționată;
- complicații legate de intervenții chirurgicale anterioare - cicatrizarea anormală, aderențe sau alte complicații chirurgicale pot apărea după colecistectomie și pot contribui la simptomele persistente.
Prevenție
Sindromul de postcolecistectomie poate să apară chiar și după o colecistectomie efectuată corect. Cu toate acestea, există câteva aspecte care pot fi luate în considerare pentru a minimiza riscul de apariție a sindromului de postcolecistectomie sau pentru a gestiona simptomele asociate:
- colecistectomia trebuie recomandată numai în cazurile în care există afecțiuni biliare semnificative sau riscuri mari asociate vezicii biliare;
- urmărirea recomandărilor medicale postoperatorii - respectarea recomandărilor medicale privind alimentația, recuperarea și orice alte instrucțiuni postoperatorii poate contribui la o recuperare mai bună și la reducerea riscului de sindrom de postcolecistectomie;
- adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, poate ajuta la prevenirea complicațiilor digestive;
- evitarea unei diete bogate în grăsimi - poate ajuta la minimizarea simptomelor asociate sindromului de postcolecistectomie;
- managementul greutății - menținerea unei greutăți sănătoase poate ajuta la evitarea suprasolicitării sistemului digestiv și la reducerea presiunii asupra tractului biliar;
- evaluarea și tratamentul corect al afecțiunilor concomitente - dacă există afecțiuni digestive preexistente, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau sindromul de intestin iritabil, este important să fie gestionate corespunzător, pentru a minimiza riscul de complicații postcolecistectomie;
- monitorizarea postoperatorie atentă - după colecistectomie, medicul va monitoriza evoluția pacientului și va face ajustări în planul de tratament în funcție de necesități.
Bibliografie
- Jensen, Steen W . “Postcholecystectomy Syndrome: Practice Essentials, Pathophysiology and Etiology, Epidemiology.” EMedicine, 25 July 2022, www.emedicine.medscape.com/article/192761-overview?form=fpf
- Jaunoo, S.S., et al. “Postcholecystectomy Syndrome (PCS).” International Journal of Surgery, vol. 8, no. 1, 2010, pp. 15–17
- Saiman , Yedidya . “Postcholecystectomy Syndrome - Hepatic and Biliary Disorders.” MSD Manual Professional Edition, Aug. 2023, www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/gallbladder-and-bile-duct-disorders/postcholecystectomy-syndrome
- Girometti, R, et al. “Post-Cholecystectomy Syndrome: Spectrum of Biliary Findings at Magnetic Resonance Cholangiopancreatography.” The British Journal of Radiology, vol. 83, no. 988, 1 Apr. 2010, pp. 351–361, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3473449/
Alte afecțiuni similare
Sindrom Zollinger Ellison
Sindromul Zollinger-Ellison este o tulburare rară, care afectează tractul digestiv. Reprezintă, de fapt, un grup de simptome, compus din ulcer peptic, boala de reflux...
Vezi detalii
Sindromul Behçet
Sindromul Behçet este o boala vasculitica cronica, recurenta, inflamatorie, multisistemica. Cauza bolii este necunoscuta. Se presupune existenta unor mecanisme...
Vezi detalii
Sindromul Budd-Chiari
Sindromul Budd-Chiari este o afecțiune rară, dar gravă, caracterizată prin obstrucția sau îngustarea venelor hepatice, care sunt vasele de sânge ce transportă sângele...
Vezi detalii
Sindromul Down
Sindromul Down, cunoscut și sub numele de Trisomia 21 sau mongolism, este o afecțiune genetică ce se caracterizează prin prezența unui cromozom suplimentar. Este cea mai...
Vezi detalii
Sindromul Edwards (Trisomia 18)
Sindromul Edwards, cunoscut și sub numele de trisomia 18, este o malformație cromozomială gravă care împiedică dezvoltarea și creșterea copilului. Copiii diagnosticați...
Vezi detalii
Sindromul Eisenmenger
Sindromul Eisenmenger este o afecțiune cardiacă complexă care se dezvoltă ca urmare a unor malformații cardiace congenitale netratate sau gestionate necorespunzător,...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.