RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sindromul plămânului alb

Sindromul plămânului alb

Alte denumiri: Boala plămânului alb/ Pneumonie cu mycoplasma sau atipică

Descoperă informații utile despre sindromul plămânului alb: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sindromul plămânului alb

Sindromul plămânului alb nu este o afecțiune medicală în sine, ci este termenul folosit pentru a descrie imaginea unui plămân bolnav la radiografie. Plămânii sănătoși sunt plini de aer, ceea ce face ca ei să apară negri într-o radiografie.

Sintagma „plămân alb” a fost mai des folosită în ultima perioadă după valul de cazuri de pneumonie înregistrate în Statele Unite ale Americii și în unele țări din Europa.

Denumirea oficială a sindromului de plămân alb este aceea de pneumonie cu mycoplasma sau atipică, care este o infecție bacteriană considerată o formă mai ușoară a pneumoniei.

Sindromul plamanului alb

Cauze

Sindromul plămânului alb este o inflamație a plămânilor care poate fi cauzată de o gamă largă de virusuri, bacterii sau fungi; cele mai multe infecții respiratorii implică, iniţial, tractul respirator superior, nasul şi gâtul, dar se pot complica, afectând şi tractul respirator inferior.

Infecția se dezvoltă atunci când ajunge la tractul respirator inferior și invadează țesutul pulmonar, provocând o reacţie inflamatorie.

Mycoplasma pneumoniae este o bacterie care poate provoca boli prin deteriorarea mucoasei sistemului respirator (gât, plămâni, trahee). Cu toate acestea, oamenii pot fi, la un moment dat, purtători ai acestor bacterii (în nas sau în gât), fără să fie bolnavi.

Sunt zeci de agenți patogeni care pot provoca sindromul plămânului alb; niciunul anume nu poate fi considerat responsabil de apariția unui caz. De fapt, de cele mai multe ori, agentul patogen din spatele oricărui caz particular de pneumonie rămâne neidentificat.

Majoritatea cazurilor sunt provocate de o bacterie, dar pneumonia este și o posibilă complicație a infecţiilor cu virusuri respiratorii, precum COVID, gripă sau chiar banala răceală. Aceste virusuri pot provoca sindromul plămânului alb fie singure, fie împreună cu o suprainfecţie bacteriană.

Factori de risc

Cazurile de sindrom al plămânului alb sunt cele mai frecvente la adulții tineri și la copiii de vârstă școlară, dar pot afecta pe oricine. Oamenii care trăiesc și lucrează în locuri aglomerate sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut.

Alte persoane cu risc crescut de infecții grave sunt:

  • pacienții aflați în convalescență după o boală respiratorie;
  • persoanele cu o afecțiune pulmonară preexistentă;
  • persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

Simptome

Simptomele sindromului de plămân alb sunt, în general, ușoare, dar uneori pot deveni severe. Odată ce o persoană este infectată cu bacterii, simptomele apar, de obicei, după una până la patru săptămâni și pot persista alte câteva săptămâni.

Simptomele comune ale sindromului plămânului alb includ:

  • febră și frisoane;
  • tuse;
  • senzație de oboseală;
  • dificultăți de respirație.

Copiii mai mici de cinci ani care suferă de sindromul plămânului alb pot avea simptome diferite de copiii mai mari și de adulți:

Simptomele sindromului plamanului alb

Diagnosticare

Dacă simptomele sugerează sindromul plămânului alb, este probabil ca medicul să recomande o radiografie toracică sau o tomografie computerizată, pentru a căuta modificările specifice care apar în infecțiile pulmonare.

Testele suplimentare pot include analize de sânge și pulsoximetrie, pentru a măsura nivelul de oxigen.

Dacă pneumonia este confirmată, o cultură din spută poate fi efectuată pentru a determina dacă boala este de natură bacteriană, virală sau fungică; distincția este importantă pentru alegerea tratamentului.

Tratament

Majoritatea pacienților cu sindromul plămânului alb se pot recupera fără antibiotice.

Totuşi, medicul poate recomanda tratamentul cu antibiotice, dacă consideră necesar, în cazul unei pneumonii bacteriene; acestea pot ajuta pacienții să se recupereze mai repede, dacă sunt administrate timpuriu.

Există, totodată, și situații în care boala poate fi tratată numai cu medicaţie simptomatică, cum ar fi administrarea de oxigen; pacienții cu forme severe pot avea nevoie de o formă de ventilație mecanică.


Complicații

Sindromul plămânului alb poate provoca sau agrava următoarele afecțiuni:

  • pneumonie severă;
  • crize de astm;
  • encefalită;
  • anemie hemolitică;
  • disfuncție renală;
  • afecţiuni ale pielii, precum sindromul Stevens-Johnson, eritem multiform, necroliză epidermică toxică.

Prevenție

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul de a dezvolta sindromul plămânului alb:

  • vaccinarea antigripală şi antipneumococică;
  • spălarea frecventă a mâinilor;
  • evitarea contactului cu persoane bolnave, frigul, umezeala;
  • evitarea fumatului;
  • activitatea fizică regulată vă pot menține sistemul imunitar puternic.

Bibliografie

  1. McNamara, Damian. “Q&A: “White Lung” Pneumonia – What You Need to Know.” WebMD, WebMD, 7 Dec. 2023, www.webmd.com
  2. “White Lung Syndrome Explained: Dispelling Myths, Understanding Risks – the Disease Daily.” Diseasedaily.org, 6 Dec. 2023, www.diseasedaily.org
  3. About Mycoplasma Pneumoniae. 2023, www.cdc.gov
  4. Haelle, Tara. “The Real Story behind “White Lung Pneumonia.”” Scientific American, 19 Dec. 2023, www.scientificamerican.com
  5. Miller, Korin. “What Is White Lung Syndrome and How Is It Treated? Doctors Explain.” Prevention, Prevention, 5 Dec. 2023, www.prevention.com

Echipa medicală - Pneumologie și Boli infectioase

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.