Stenoza pulmonară

Alte denumiri: Stenoza/ Îngustarea valvei pulmonare

Descoperă informații utile despre stenoza pulmonară: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre stenoza pulmonară

Stenoza pulmonară reprezintă o condiție medicală caracterizată prin îngustarea anormală a valvei pulmonare, situată în cavitatea dreaptă a inimii, care controlează fluxul de sânge dintre inimă și artera pulmonară. Această îngustare poate duce la o restricție a fluxului sanguin către plămâni și poate afecta funcționarea normală a inimii.

Este o afecțiune foarte rară care este depistată, de obicei, la naștere. Stenoza valvei pulmonare nu necesită întotdeauna tratament medical. Cu toate acestea, unele persoane pot avea nevoie de medicamente sau intervenții chirurgicale pentru a corecta afecțiunea.

Cauze

Cauzele stenozei pulmonare pot fi:

congenitale - anomalii congenitale ale valvei pulmonare preexistente de la naștere;
leziuni valvulare - deteriorarea sau leziunile valvei pulmonare;
afecțiuni reumatice - dezvoltarea stenozei pulmonare ca o complicație a bolilor reumatice, cum ar fi febra reumatică;
infecții - infecțiile, mai ales endocardita, pot afecta valvele inimii și contribui la stenoza pulmonară;
radioterapie anterioară - pacienții care au fost supuși la tratamente de radioterapie în zona toracică pot prezenta un risc crescut de stenoză pulmonară;
factori genetici - anumite condiții genetice pot predispune la dezvoltarea stenozei pulmonare.

Factori de risc

Factorii de risc în cazul stenozei pulmonare includ:

antecedente familiale - prezența stenozei pulmonare în familie poate crește riscul de dezvoltare a acestei afecțiuni;
boli reumatice - persoanele cu afecțiuni reumatice, precum artrita reumatoidă sau lupus eritematos sistemic, prezintă un risc crescut de stenoză pulmonară;
infecții anterioare - antecedentele de infecții, în special endocardita, pot crește susceptibilitatea la dezvoltarea stenozei pulmonare;
intervenții chirurgicale cardiace anterioare - pacienții care au suferit intervenții chirurgicale la nivelul inimii, în special valvulare, pot avea un risc crescut de stenoză pulmonară;
radioterapie toracică - tratamentele anterioare de radioterapie în zona toracică, cum ar fi cele utilizate în tratamentul cancerului, pot contribui la dezvoltarea stenozei pulmonare.

Simptome

Simptomele stenozei pulmonare pot include:

dispnee (dificultate în respirație) - dificultatea în respirație este un simptom comun, care poate fi resimțită mai ales la efort fizic sau în situații care cer un aport crescut de oxigen;
oboseală - persoanele cu stenoză pulmonară pot simți oboseală excesivă, chiar și în activități obișnuite;
durere toracică - unele persoane pot experimenta disconfort sau durere în zona toracică;
amețeli sau leșin – un cantitate insuficientă de oxigen poate duce la amețeli sau chiar leșin în cazurile severe;
bătăi neregulate ale inimii - stenoza pulmonară poate influența ritmul cardiac și poate cauza bătăi neregulate ale inimii;
umflarea membrelor inferioare - în cazurile severe, stenoza pulmonară poate contribui la acumularea de lichid în corp, manifestată prin umflarea membrelor inferioare;
tuse sau senzație de sufocare - unele persoane pot prezenta tuse sau senzație de sufocare, mai ales în situații de stres sau efort.

Este important să rețineţi că simptomele pot varia în funcție de gradul de severitate al bolii și doar medicul specialist poate face o evaluare precisă a situației individuale.

Diagnosticare

Diagnosticul și evaluarea stenozei pulmonare sunt adesea realizate de medici specializați în cardiologie care pot realiza:

examen fizic - medicul va efectua un examen fizic detaliat pentru a evalua simptomele, frecvența cardiacă, ascultația pulmonară și pentru a verifica eventuale semne de insuficiență cardiacă;
ecocardiograma - o evaluare în dinamică a structurilor inimii, inclusiv valvele;
ecocardiograma Doppler - măsoară viteza și direcția fluxului de sânge prin valve;
radiografie toracică - poate oferi informații despre dimensiunea inimii și a plămânilor;
teste de efort - evaluarea performanței inimii și plămânilor în timpul exercițiilor fizice;
pulsoximetria - măsoară nivelul de oxigen din sânge;
tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN) - aceste investigații pot oferi imagini detaliate ale inimii și vaselor de sânge;
cateterism cardiac - un tub subțire este introdus în vasele de sânge, pentru a evalua presiunile și fluxul de sânge în jurul inimii.

Tratament

Tratamentul stenozei pulmonare poate varia în funcție de severitatea afecțiunii și simptomele prezentate de pacient:

Monitorizarea periodică:

În cazurile ușoare, în care stenoza pulmonară nu provoacă simptome semnificative, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică a stării de sănătate.

Medicație:

Anumite medicamente pot fi prescrise pentru a gestiona simptomele, cum ar fi diureticele pentru reducerea retenţiei de lichide sau medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.

Intervenții chirurgicale sau proceduri:

În cazurile mai severe, pot fi considerate următoarele opțiuni:

valvuloplastie - se încearcă deschiderea valvei pulmonare îngustate cu ajutorul unui balon special;
intervenție chirurgicală pentru repararea valvei pulmonare - în cazuri mai complicate, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru repararea sau înlocuirea valvei afectate;
cateterism cardiac - procedură utilizată pentru a introduce un stent cu scopul de a menține deschisă valva pulmonară îngustată.

Este esențial ca deciziile cu privire la tratament să fie luate în urma unei evaluări detaliate a stării de sănătate a pacientului și a discuțiilor cu echipa medicală. Fiecare pacient poate avea nevoie de un plan de tratament personalizat, în funcție de caracteristicile individuale și de gradul de severitate al stenozei pulmonare.

Complicații

Complicațiile stenozei pulmonare pot include:

insuficiență cardiacă - stenoza pulmonară severă poate duce la o creștere a presiunii în inima dreaptă, ceea ce poate cauza insuficiență cardiacă dreaptă;
aritmii - modificările structurale ale inimii pot contribui la apariția aritmiilor;
infecții - riscul de endocardită (infecție a valvei inimii) poate crește, mai ales în cazul intervențiilor chirurgicale anterioare pe valve;
dificultăți de creștere - în cazurile de stenoză pulmonară prezentă de la naștere, copiii pot avea probleme de creștere și dezvoltare;
dificultăți respiratorii - stenoza pulmonară severă poate duce la dificultăți semnificative în respirație și poate afecta oxigenarea adecvată a sângelui;
accidente vasculare cerebrale (AVC) - riscul de formare a cheagurilor de sânge poate crește, crescând șansele de AVC;
hipertensiune pulmonară - creșterea presiunii în artera pulmonară poate duce la hipertensiune pulmonară, care poate avea consecințe serioase.

Gravitatea complicațiilor poate varia în funcție de severitatea bolii și de modul în care afectează inima și funcționarea generală a organismului.

Prevenţie

Stenoza pulmonară poate fi dificil de prevenit, mai ales în cazurile de origine congenitală. Cu toate acestea, există anumite măsuri și obiceiuri de sănătate care pot contribui la reducerea riscului sau la gestionarea afecțiunii:

vaccinare - vaccinarea împotriva bolilor infecțioase, cum ar fi rujeola și febra reumatică, poate contribui la reducerea riscului de complicații care pot afecta valvele inimii;
evitarea factorilor de risc - reducerea expunerii la factorii care pot duce la deteriorarea valvei pulmonare, cum ar fi evitarea fumatului și a altor substanțe toxice;
managementul bolilor reumatice - persoanele cu afecțiuni reumatice trebuie să primească tratament adecvat și să fie supravegheate în mod regulat de medici, pentru a evita complicațiile;
îngrijire prenatală - îngrijirea prenatală adecvată și evaluarea medicală în timpul sarcinii pot contribui la identificarea precoce a problemelor congenitale;
monitorizare medicală - pentru persoanele cu antecedente familiale sau cu factori de risc cunoscuți, o monitorizare medicală regulată și evaluări cardiologice pot ajuta la identificarea și gestionarea precoce a eventualelor probleme cardiace.

Prevenirea completă a stenozei pulmonare poate să nu fie posibilă în toate cazurile, mai ales în cazurile de origine congenitală. Consultați întotdeauna un medic pentru sfaturi personalizate și evaluări regulate ale sănătății.

Bibliografie

Pillutla, Priya . “Pulmonic Stenosis (Pulmonary Stenosis): Background, Pathophysiology, sEtiology.” EMedicine, 14 Dec. 2020, https://emedicine.medscape.com
“Pulmonary Valve Stenosis Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, www.mountsinai.org
“Problem: Pulmonary Valve Stenosis.” Www.heart.org, 8 May 2020, www.heart.org
“What to Know about Pulmonary Valve Stenosis.” WebMD, 28 Apr. 2022, www.webmd.com
Patnana, Rao. “Valvar Pulmonary Stenosis: Background, Pathophysiology, Etiology.” EMedicine, 16 Oct. 2021, https://emedicine.medscape.com
Nall, Rachel. “Pulmonary Valve Stenosis: Causes, Symptoms, and Diagnosis.” Healthline, 17 Sept. 2018, www.healthline.com
“Pulmonary Artery Stenosis: Symptoms, Causes, Treatment & Tests.” Cleveland Clinic, 6 June 2022, https://my.clevelandclinic.org

Alte afecțiuni similare

Stenoza aortică

Inima este compusă din patru camere: două atrii şi două ventricule, iar în fiecare cameră există câte o valvă prin care este evacuat sângele. Cele patru valve...

Vezi detalii

Stenoză esofagiană

Stenoza esofagiană presupune o îngustare anormală a esofagului (tubul prin care alimentele ajung din gură în stomac). Strictura lui poate provoca dificultăți la...

Vezi detalii

Stenoza mitrală

Despre stenoza mitralăStenoza mitrală este o afecțiune ce determină îngustarea valvei dintre cele două camere ale inimii. Supapa îngustată reduce sau blochează fluxul de...

Vezi detalii

Stomatita aftoasă

Stomatită aftoasă este cea mai frecvență boală cronică a mucoasei bucale, avȃnd o prevalență cuprinsă între 2 şi 50% în populația generală și de 37% în Europa. Este o...

Vezi detalii

Strongiloidoza

Strongiloidoza este o parazitoză intestinală provocată de viermele filiform Strongyloides stercoralis, fiind specifică regiunilor tropicale și subtropicale....

Vezi detalii

Surditate brusc instalată

Surditatea brusc instalată este o afecțiune obișnuită în special la oamenii în vârstă și poate apărea din mai multe motive. Este important ca afecțiunea să nu fie...

Vezi detalii