Stenoză esofagiană

Cauze

Majoritatea cazurilor de stenoză esofagiană (75%) sunt provocate de boala de reflux gastroesofagian (BRGE), care cauzează o inflamație cronică în esofag. În timp, acest lucru poate provoca cicatrici, care îngustează esofagul.

Cauzele stenozei esofagiene se împart în câteva tipuri principale:

Esofagită cronică: cele mai multe dintre cauzele comune ale stricturii esofagiene sunt reprezentate de diferite tipuri de esofagită cronică (inflamația pe termen lung a mucoasei esofagului); inflamația cronică provoacă umflături și cicatrici. La rândul ei, aceasta poate avea la bază diverse cauze:

• BRGE, prin refluarea repetată a acidului, se poate vindeca cu strictură, iar cea mai frecventă formă se numește inel Schatzki;
• esofagită indusă de medicamente: presupune eroziunea mucoasei esofagului din cauza ingerării frecvente a anumitor medicamente, în special AINS (antiinflamatoare nesteroidiene); uneori, secundar, pot apărea ulcere esofagiene, a căror vindecare se poate solda cu o stenoză;
• esofagită infecțioasă: infecțiile virale cronice, inclusiv cu HPV (Human Papilloma Virus), HSV (virusul herpes simplex) și CMV (citomegalovirus), precum și infecțiile fungice, cum ar fi cea cu Candida albicans, pot provoca esofagită la persoanele cu un sistem imunitar mai slab;
• esofagită eozinofilă: această boală autoimună rară determină sistemul imunitar să reacționeze exagerat la potențialii alergeni, declanșând inflamația cronică; se poate declanșa din copilărie.

Leziuni sau traumatisme: leziunile traumatice ale mucoasei esofagului pot provoca, de asemenea, cicatrici și stricturi. Acestea includ leziuni accidentale, intenționate sau provocate medicamentos. Unele cauze includ:

• ingestia caustică: înghițirea accidentală sau intenționată a unei substanțe caustice sau corozive; arsurile bazice sunt mai severe decât cele acide din cauza profunzimii mai mari la care acționează;
• leziuni termice: înghițirea accidentală a unui lichid sau aliment foarte fierbinte care provoca arderea esofagului; tratamentele prin crioterapie ale esofagului Barrett se pot solda cu stricturi;
• tratamente pentru cancer: radioterapia pentru tratarea cancerului în zonă poate provoca inflamație în esofag; intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului din esofag ar putea provoca, de asemenea, cicatrici și stricturi;
• corpii străini intraesofagieni determină tulburări de înghițire și, uneori, stenoze secundare de decubit.

Unele boli sistemice dermatologice pot implica esofagul (sclerodermie, lupus eritematos sistemic).

Compresiunile extrinseci se pot datora unor boli ale plămânilor (emfizem, tumori) care pot împinge sau tracționa esofagul, sau unor boli ale mediastinului (spaţiul dintre plămâni (tumori, abcese).

Cancer: cancerul esofagian este o cauză mai puțin frecventă, dar posibilă, a stenozei esofagiene. Când se întâmplă acest lucru, nu inflamația și cicatrizarea îngustează esofagul, ci creșterea excesivă a celulelor canceroase; această creștere excesivă se produce mult mai rapid decât procesul de inflamație și cicatrizare. Majoritatea cazurilor de cancer esofagian sunt legate de esofagita cronică, adesea din cauza bolii de reflux gastroesofagian; uneori, esofagita cronică poate provoca modificări celulare ale mucoasei esofagului (esofag Barrett), ceea ce poate duce la apariția cancerului. Cancerele esofagului includ:

• adenocarcinom;
• carcinom cu celule scuamoase;
• cancer metastatic (răspândit din altă parte, cum ar fi plămânii).

Simptome

Primul și cel mai frecvent simptom al stenozei esofagiene este dificultatea la înghițire numită disfagie. O persoană care se confruntă cu această problemă ar putea reuși, pentru o perioadă, să depășească această situație, luând mușcături mai mici și mestecând mai bine sau evitând alimentele mai dure. Dar, pe măsură ce strictura se agravează, aceste soluții nu vor mai ajuta.

Disfagia poate fi pentru alimentele solide, lichide sau ambele, uneori tipul de disfagie poate indica tipul de stenoză.

Alte simptome ale stenozei esofagiene includ:

• dureri toracice noncardiace;
• durere la înghițire (odinofagie);
• incapacitate de a înghiți;
• senzație de „lipire” a alimentelor în gât sau în piept;
• salivare excesivă (sialoree);
• regurgitare;
• arsuri retrosternale- pirozis;
• pierdere bruscă în greutate;
• tuse sau sufocare la înghițire.

Tratament

Scopul tratamentului pentru stenoza esofagiană este acela de a lărgi din nou deschiderea, astfel încât pacientul să poată înghiți normal. Medicul va analiza care este cea mai potrivită metodă de a face acest lucru, în funcție de particularitățile pacientului:

Dilatarea esofagiană: medicul folosește bujii sau un endoscop prevăzut cu un balon dilatator sau un dilatator din plastic, pentru a întinde sau dilata esofagul; dacă strictura este severă, se pot efectua proceduri repetate;

Alte tratamente: stenozele esofagiene recurente, care nu răspund doar la dilatare pot necesita o combinație de tratamente; tratamentele suplimentare includ:

• medicamente: uneori, se folosesc injecții cu steroizi pentru a reduce inflamația și a preveni sau întârzia reapariția stricturii după dilatare;
• stricturoplastie endoscopică: denumită și terapie prin incizie, stricturoplastia este o modalitate de a îndepărta țesutul cicatricial din strictură prin incizie;
• stentare: medicul poate plasa un stent pentru a ajuta la deschiderea unei stricturi esofagiene după terapia de dilatare;
• tunelizarea - este o metodă de a forma un lumen în interiorul stenozei prin electrocoagularea ţesuturilor;
• intervenție chirurgicală: esofagectomia (intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea unei părți sau a întregului esofag) poate fi necesară pentru stenozele maligne și pentru cele care nu răspund la alte tratamente.

Complicații

Alimentele dense și solide se pot depune în esofag atunci când acesta se îngustează, ceea ce va provoca obstrucția completă a acestuia, cu imposibilitatea alimentării ulterioare. De asemenea, pot apărea sufocare sau dificultăți de respirație.

Problemele de înghițire pot împiedica pacientul să obțină suficientă hrană și lichide, ceea ce duce la deshidratare și malnutriție.

Există, de asemenea, riscul aspirației pulmonară, care apare atunci când vărsăturile, alimentele sau lichidele intră în plămâni. Acest lucru ar putea duce la pneumonie de aspirație, o infecție cauzată de bacteriile care cresc în jurul alimentelor, vărsături sau fluide din plămân.

De asemenea, este posibilă formarea unei găuri în esofag (perforație esofagiană); netratată, această complicație poate pune viața pacientului în pericol. Secundar, alimentele pot pătrunde în mediastin (spațiul dintre plămâni), determinând inflamație la acest nivel (mediastinită).

Sângerarea este una din posibilele complicații. Ea apare fie spontan, din caza friabilitații țesuturilor, fie postprocedural.

Bibliografie:

1. Clinic, Cleveland. “Esophageal Strictures: Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2024, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21456-esophageal-strictures
2. Giorgi, Anna. “Benign Esophageal Stricture.” Healthline, Healthline Media, 16 Sept. 2012, www.healthline.com/health/esophageal-stricture-benign
3. “Esophageal Stricture.” Uclahealth.org, UCLA Health, 2024, www.uclahealth.org/medical-services/gastro/esophageal-health/diseases-we-treat/esophageal-stricture
4. “Esophageal Stricture - Benign: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2023, medlineplus.gov/ency/article/000207.htm
5. Kavitha Kumbum, MD. “Esophageal Stricture: Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 2 Apr. 2021, emedicine.medscape.com/ article/175098-overview
6. Weishaupt, Jeffrey. “What to Know about Esophageal Stricture.” WebMD, WebMD, 9 Dec. 2021, www.webmd.com/digestive-disorders/what-to-know-esophageal-stricture
7. “Esophageal Stricture.” ColumbiaDoctors, May 2023, www.columbiadoctors.org/specialties/ear-nose-throat/conditions/esophageal-stricture
8. Aurora Health Care. “Esophageal Stricture Treatment | Aurora Health Care.” Aurora Health Care, 2024, www.aurorahealthcare.org/services/gastroenterology-colorectal-surgery/esophageal-motility-disorders/esophageal-stricture