Distensie abdominală: ce este, ce afecțiuni poate indica

Specialități
14 Noiembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Ce este distensia abdominala si ce probleme poate indica aceasta

Ce este distensia abdominală?

Distensia abdominală se produce atunci când volumul abdomenului se mărește din diferite cauze. Această afecțiune este adesea însoțită de balonare (senzația că abdomenul este plin de gaze sau de conținut intestinal) și, uneori, și de durere abdominală.

Diagnosticarea unui abdomen destins se poate concentra, pe scurt, sub forma celor „5 f” care reprezintă și cele mai frecvente cinci cauze:

  • flatus (gaze);
  • făt (sarcină);
  • fecale (obstrucție intestinală);
  • fluid (acumulare de lichid din diverse cauze);
  • „fat” (grăsime).

Cauzele distensiei abdominale

Distensia abdominală, cu abdomen tare la palpare, poate avea la bază două cauze principale: cauze organice și tulburări ale axei nervoase intestin-creier.

Cauze organice

Cauzele organice sunt reprezentate de:

  • suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO - small intestinal bacterial overgrowth);
  • intoleranțele alimentare (carbohidrați, lactoză, fructoză);
  • boala celiacă (intoleranță la gluten);
  • insuficiență pancreatică;
  • chirurgia gastroesofagiană (de exemplu o intervenție chirurgicală bariatrică);
  • obstrucția evacuării gastrice;
  • gastropareză;
  • ascită (acumulare de lichid în interiorul cavității peritoneale);
  • tumori maligne gastrointestinale sau ginecologice;
  • hipotiroidism;
  • țesut adipos în exces (obezitate);
  • sarcină;
  • diverticuloza intestinului subțire;
  • pseudo-obstrucția intestinală cronică.

Tulburări ale axei nervoase intestin-creier

Tulburările axei nervoase intestin - creier se manifestă sub forma următoarelor afecțiuni:

  • sindromul colonului iritabil (SII);
  • constipația cronică idiopatică poate determina un abdomen tare și umflat;
  • disfuncția planșeului pelvin;
  • dispepsia funcțională;
  • balonarea funcțională.

Factorii de risc ai distensiei abdominale

Cunoașterea factorilor de risc asociați cu distensia abdominală este esențială pentru prevenirea și gestionarea acesteia, mai ales în cazurile în care balonarea devine frecventă sau severă.

Dieta și obiceiurile alimentare

  • Alimentele bogate în fibre: deși fibrele sunt benefice pentru sănătatea digestivă, un consum excesiv de alimente bogate în fibre, cum ar fi fasolea, varza, broccoli și alte legume crucifere, poate provoca gaze și balonare.
  • Carbohidrați fermentabili: alimentele care conțin FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili) pot provoca balonare la persoanele sensibile. Acestea includ lactatele, anumite fructe și îndulcitorii artificiali.
  • Consumul rapid al meselor: mestecatul rapid al alimentelor și înghițirea aerului în timpul mesei pot duce la acumularea de gaze în intestin și, implicit, la balonare.

Afecțiuni gastrointestinale și sensibilități alimentare

  • Sindromul de colon iritabil (SCI): una dintre cele mai comune cauze ale distensiei abdominale, SCI, este o tulburare gastrointestinală cronică care provoacă balonare, crampe abdominale și modificări ale tranzitului intestinal.
  • Intoleranțe alimentare: intoleranța la lactoză și sensibilitatea la gluten sunt printre cele mai frecvente cauze ale balonării. În cazul intoleranței la lactoză, corpul nu poate digera lactoza din produsele lactate, iar în cazul sensibilității la gluten, consumul de alimente care conțin gluten poate provoca inflamație și disconfort abdominal.
  • Boala celiacă: aceasta este o tulburare autoimună în care glutenul provoacă reacții inflamatorii în intestinul subțire, ducând la balonare, diaree și malabsorbție de nutrienți.

Stilul de viață și nivelul de activitate fizică

  • Sedentarismul: lipsa mișcării încetinește procesul digestiv, favorizând acumularea de gaze și lichide în abdomen. Activitatea fizică regulată, chiar și plimbările zilnice, pot stimula tranzitul intestinal și preveni balonarea.
  • Stresul și anxietatea: sistemul nervos influențează puternic sistemul digestiv. Stresul cronic și anxietatea pot afecta funcționarea intestinelor, favorizând apariția distensiei abdominale și a altor simptome gastrointestinale.

Afecțiuni medicale subiacente

  • Ascita: aceasta este o afecțiune în care se acumulează lichid în cavitatea abdominală, de obicei ca urmare a unei afecțiuni hepatice, cum ar fi ciroza. Ascita provoacă balonare semnificativă și necesită atenție medicală.
  • Tulburări hormonale: fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul menstruației sau al sindromului premenstrual (SPM), pot contribui la retenția de apă și la distensia abdominală.
  • Insuficiența pancreatică: o producție insuficientă de enzime digestive poate împiedica descompunerea adecvată a alimentelor, ducând la acumularea de gaze în intestin.

Medicația și tratamentele medicale

  • Antibioticele și medicamentele antiinflamatorii: unele medicamente pot afecta microbiota intestinală și flora bacteriană benefică, favorizând dezechilibrele și balonarea. Antibioticele, de exemplu, pot reduce numărul de bacterii benefice din intestin, facilitând proliferarea microorganismelor care generează gaze.
  • Medicamentele hormonale și contraceptivele orale: contraceptivele orale și alte tratamente hormonale pot contribui la retenția de apă și balonare.
  • Laxativele și antiacidele: utilizarea excesivă a laxativelor poate provoca balonare, mai ales dacă sunt utilizate pentru perioade lungi. Antiacidele care conțin bicarbonat sau carbonat de calciu pot genera gaze în stomac și intestine, contribuind astfel la distensie.

Distensia abdominală: ce probleme poate indica?

Etiologia distensiei abdominale este multifactorială, complexă și incomplet înțeleasă momentan.

Există mai multe probleme care determină, cel mai frecvent, apariția distensiei abdominale.

Creșterea bacteriană intestinală subțire (SIBO) și intoleranța la carbohidrați

Acestea sunt cauze comune ale balonării și distensiei abdominale cronice. Excesul de bacterii din intestinul subțire poate provoca anumite simptome din cauza fermentării carbohidraților, cu producerea ulterioară de gaze și distensia intestinului subțire.

Afectarea reflexului viscerosomatic și a sensibilității viscerale poate juca un rol important în distensia abdominală.

Intoleranța la carbohidrați poate provoca simptome de balonare şi distensie (din cauza presiunii crescute din intestine), retenție de lichid și fermentație excesivă în colon.

Alterarea microbiotei intestinale

Microbiota reprezintă totalitatea bacteriilor din intestine ce sunt într-o relație simbiotică cu organismul uman (bacterii „bune”) și îndeplinesc numeroase funcții, inclusiv în imunitate. Studiile de specialitate au demonstrat rolul microbiotei intestinale în tulburările de motilitate gastrointestinală, de sensibilitate și de permeabilitate intestinală.

Astfel, alterarea bacteriilor „bune” din intestine provocată de diverși factori (alimentație, stres, folosirea în exces de antibiotice sau antiinflamatorii, diverse infecții intestinale etc.) duc la o digestie deficitară a alimentelor, cu producere de gaz în exces, balonare și distensie abdominală.

Motilitatea gastrointestinală anormală

Există diverse afecțiuni în care tranzitul prin tubul digestiv este alterat (ex: gastropareză, sclerodermie, pseudo-obstrucție intestinală) și care se asociază frecvent cu balonarea.

Pacienții cu sindrom de intestin iritabil au un tranzit intestinal prelungit și s-a demonstrat că au o distensie abdominală mai mare, comparativ cu cei care nu suferă de această afecțiune.

Hipersensibilitate viscerală

Pacienții cu sindrom de intestin iritabil cu balonare au o sensibilitate viscerală crescută (hipersensibilitate) la distensia abdominală.

Unii factori psihici precum anxietatea, depresia, somatizarea și hipervigilența pot influența în mod semnificativ senzația de distensie și balonare, prin percepția conștientă și repetată a existenței conținutului și al gazelor din intestine.

Acești factori psihici accelerează căile nervoase ale axei creier-intestin, determinând un cerc vicios.

Afectarea planșeului pelvin (a musculaturii pelvine)

Pacienții cu disfuncție motorie ano-rectală pot prezenta balonare și distensie, din cauza afectării capacității de a evacua eficient gazele intestinale și materiile fecale.

Obstrucția evacuării scaunului de la nivel pelvin întârzie tranzitul colonic.

Disinergia abdomino-frenică

Unii pacienți care prezintă balonare și distensie abdominală cronică au afectată coordonarea mișcărilor de propulsie abdomino-pelvine, fenomen numit „disinergia abdominofrenică”. În timpul acestui proces, paradoxal, diafragma se contractă, iar mușchii peretelui abdominal se relaxează, în contradicție cu răspunsul fiziologic normal la creșterea gazelor din intestine. Acest lucru determină distensie abdominală.

Cauze mai rare

Mai rar, distensia abdominală poate fi provocată de o acumulare de lichid în cavitatea abdominală. Se întâmplă în caz de ciroză hepatică decompensată cu ascită, în cancere abdominale cu metastaze peritoneale, în perforația unui viscer cavitar cu peritonită secundară etc. Toate acestea necesită tratamentul bolii de bază (medical sau chirurgical).

Trebuie să solicitați asistență medicală de urgență dacă aveți următoarele simptome de distensie abdominală:

  • distensie ce continuă să se înrăutățească de la o zi la alta sau de la o oră la alta;
  • distensie însoțită de disconfort acut sau durere abdominală severă;
  • distensie însoțită de alte simptome alarmante: febră, vărsături sau sângerări digestive (scaune sau vărsătură cu sânge);
  • dacă problema persistă pe termen lung, fără nicio explicație.

Simptomele distensiei abdominale

Distensia abdominală se manifestă printr-o serie de simptome care pot varia în intensitate și frecvență, în funcție de cauzele care o declanșează. Aceste simptome sunt legate în principal de senzația de disconfort în zona abdomenului, dar pot afecta și starea generală de bine a persoanei. Printre simptomele cele mai comune se numără:

  • Senzația de plenitudine și presiune în abdomen: persoanele care suferă de distensie abdominală descriu frecvent o senzație de plenitudine, ca și cum stomacul ar fi foarte plin, chiar și după consumul unor cantități mici de alimente. Această senzație poate apărea chiar și fără a mânca, în special în cazul acumulării de gaze sau a retenției de lichide în cavitatea abdominală.
  • Creșterea vizibilă a dimensiunii abdomenului (balonare): balonarea este o manifestare fizică a distensiei abdominale, iar abdomenul devine vizibil mai voluminos, ca urmare a gazelor acumulate sau a retenției de lichide. Acest aspect umflat al abdomenului poate varia în intensitate, de la o ușoară rotunjire până la o balonare severă, care creează disconfort semnificativ și poate duce la senzația de greutate.
  • Durere abdominală și crampe: durerea asociată cu distensia abdominală poate varia de la o senzație ușoară de disconfort până la crampe intense. De obicei, această durere este cauzată de acumularea de gaze în intestin sau de presiunea exercitată asupra organelor din cavitatea abdominală. În unele cazuri, durerea poate fi ascuțită și intermitentă, fiind exacerbată de activități fizice sau de anumite poziții ale corpului.
  • Eructații și flatulență excesivă: eructațiile (râgâiturile) și flatulența (eliminarea gazelor) sunt simptome frecvent asociate cu distensia abdominală și indică acumularea excesivă de gaze în tractul digestiv. Aceste manifestări sunt adesea mai intense după masă, mai ales în cazul consumului de alimente care fermentează ușor (ex: leguminoase, varză, băuturi carbogazoase).
  • Greață și senzație de vomă: în cazurile mai severe, distensia abdominală poate provoca greață și chiar vărsături. Aceasta apare atunci când balonarea este legată de o indigestie severă sau de o afecțiune gastrointestinală, care interferează cu procesul de digestie și duce la acumularea alimentelor nedigerate în stomac.
  • Modificări ale tranzitului intestinal: distensia abdominală este adesea însoțită de modificări ale tranzitului intestinal, cum ar fi constipația sau diareea. În cazul sindromului de colon iritabil (SCI), balonarea este un simptom frecvent, iar episoadele de constipație pot alterna cu cele de diaree. Aceste modificări pot intensifica disconfortul și senzația de presiune abdominală.
  • Senzația de respirație îngreunată: în cazurile de distensie abdominală severă, mai ales atunci când abdomenul este foarte umflat, persoana poate simți dificultăți de respirație. Această senzație este cauzată de presiunea exercitată de cavitatea abdominală asupra diafragmei, limitând capacitatea plămânilor de a se extinde complet în timpul respirației.
  • Lipsa poftei de mâncare: persoanele care se confruntă cu distensie abdominală severă pot experimenta o lipsă a apetitului din cauza senzației constante de plenitudine și disconfort. Consumul de alimente poate amplifica simptomele, ceea ce îi determină pe cei afectați să evite mesele regulate sau să mănânce cantități foarte mici.

Cum se tratează distensia abdominală?

Tratamentul distensiei abdominale este abordat pe mai multe direcții.

Dieta

Primul pas este și cel mai important: modificarea dietei.

Îndulcitorii artificiali ce conțin carbohidrați slabi sau non-absorbabili în intestine, precum sorbitol, manitol, xilitol, glicerol, stimulează producția de gaze.

La pacienții care au malabsorbție de carbohidrați se produce o ameliorare semnificativă a simptomelor de balonare și distensie abdominală, prin limitarea sau eliminarea acestora din dietă.

În caz de boală celiacă sau de sensibilitate la gluten non-celiacă, regimul alimentar cu excluderea glutenului reprezintă principala modalitate de tratament.

S-a demonstrat că, la unii pacienți cu sindrom de intestin iritabil (SII), dieta FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili) poate avea un rol benefic în ameliorarea simptomelor de balonare și distensie abdominală.

Probioticele

Probioticele reprezintă microorganisme vii care pot oferi beneficii gazdei, modificând în bine microbiomul intestinal și ameliorând eventuala balonare. Acestea se găsesc pe piață într-o multitudine de combinații și formule farmaceutice. Cu toate acestea, studiile au demonstrat că doar anumite culturi ameliorează simptomele de balonare și distensie abdominală.

La pacienții cu sindrom de intestin iritabil, cu Lactobacillus sporogenes, Bacillus coagulans și specii de Bifidobacterium s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale scorurilor de severitate a balonării.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este prescris de medicul specialist gastroenterolog sau internist și constă în:

  • antibiotice: determină reducerea producției de gaz, prin modificarea microbiotei intestinale;
  • medicamente antispastice: acționează pe musculatura netedă intestinală și pot ameliora simptomele, atunci când cauza este distensia gazoasă a tractului gastrointestinal;
  • medicamente secretagoge: utile la pacienții cu sindrom de intestin iritabil, cu constipație și balonare;
  • agenți prokinetici: în caz de gastropareză, dispepsie funcțională și sindrom de intestin iritabil;
  • neuromodulatori: acționează asupra sistemului nervos și a axei creier-intestin.

Tratament de biofeedback

În caz de constipație s-a demonstrat că metoda biofeedback reduce semnificativ simptomele balonării și distensiei la pacienții cu disinergie pelviană și obstrucție a evacuării pelvine.

Terapia prin hipnoză

În cazul pacienților cu sindrom de colon iritabil s-a observat că, după o perioadă de minimum trei luni de hipnoterapie, apare o ameliorare a simptomelor.

Medicina alternativă și complementară

În distensia absominală tratamentul naturist se poate dovedi eficient, în funcție de etiologie. S-a demonstrat că 180 mg de ulei de mentă, administrat de trei ori pe zi, ameliorează balonarea și distensia abdominală.

Cum poate fi prevenită distensia abdominală

Prevenirea distensiei abdominale este esențială pentru menținerea confortului digestiv și a sănătății generale. O serie de modificări ale stilului de viață și ale obiceiurilor alimentare pot ajuta la reducerea riscului de apariție a acestei afecțiuni. Iată câteva metode eficiente de prevenire:

  • Consum moderat de fibre:fibrele sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă, dar un consum excesiv sau brusc de alimente bogate în fibre poate provoca gaze și balonare. Este important să se crească aportul de fibre treptat și să se consume o varietate de surse, precum legume, fructe și cereale integrale.
  • Limitarea alimentelor care produc gaze: anumite alimente, cum ar fi fasolea, broccoli, varza, ceapa și băuturile carbogazoase, sunt cunoscute pentru efectul lor de formare a gazelor. Monitorizarea reacțiilor organismului la aceste alimente și reducerea consumului lor poate ajuta la prevenirea distensiei.
  • Alimentele procesate adesea conțin aditivi și conservanți care pot perturba digestia. Este recomandat să se opteze pentru alimente naturale și neprocesate.
  • Consumul rapid de alimente poate duce la înghițirea excesivă de aer, contribuind astfel la distensia abdominală. Este important să se mănânce încet, să se mestece bine fiecare înghițitură și să se acorde atenție senzației de sațietate.
  • Mâncatul porțiilor mari poate provoca supraîncărcarea stomacului. Se recomandă servirea meselor în porții mai mici și mai frecvente, ceea ce ajută la o digestie mai bună și reduce senzația de plenitudine.
  • Hidratarea adecvată este esențială pentru digestie. Apa ajută la dizolvarea nutrienților și la facilitarea tranzitului intestinal. Se recomandă consumul a cel puțin 8 pahare de apă pe zi, dar necesarul poate varia în funcție de activitate fizică și mediu.
  • Băuturile carbogazoase conțin dioxid de carbon, care poate contribui la acumularea de gaze în tractul digestiv. Este mai bine să se opteze pentru apă plată sau ceaiuri din plante.

Dacă distensia abdominală devine o problemă frecventă sau este însoțită de alte simptome severe, cum ar fi durerea intensă, greața persistentă sau modificările semnificative ale tranzitului intestinal, este esențial să se consulte un medic. Acesta poate efectua investigații adecvate pentru a identifica eventualele afecțiuni subiacente și pentru a recomanda un plan de tratament corespunzător.

Prin aplicarea acestor măsuri preventive, multe persoane pot reduce riscul de distensie abdominală și pot îmbunătăți calitatea vieții. O alimentație echilibrată, obiceiuri alimentare sănătoase, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului sunt toate esențiale pentru o digestie optimă și un abdomen confortabil.

Bibliografie

  1. “Distended (Swollen) Abdomen: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org
  2. Lacy, Brian E., et al. “Management of Chronic Abdominal Distension and Bloating.” Clinical Gastroenterology and Hepatology, vol. 19, no. 2, Feb. 2021, pp. 219-231.e1, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.cgh.2020.03.056
  3. Jeannette. “Abdominal Distention in Adults and Reasons: A Guideline.” Familymedicineaustin.com, 3 June 2022, https://familymedicineaustin.com

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării