Antivomitive: ce sunt, cum acționează, recomandări

22 Mai 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Recipient de sticla deschis cu capsule si pastile imprastiate pe suprafata

Ce sunt antivomitivele

Greața și vărsăturile sunt simptome frecvente, care pot apărea în numeroase situații – de la indigestii ușoare până la afecțiuni mai serioase sau tratamente medicale complexe. Deși sunt mecanisme de apărare ale organismului, ele pot afecta starea generală și pot necesita uneori tratament. În acest context, antivomitivele (medicamentele antiemetice) joacă un rol esențial.

Antivomitivele sunt medicamente utilizate pentru prevenirea și tratamentul greței și vărsăturilor. Ele acționează asupra sistemului nervos central sau asupra tractului gastrointestinal pentru a reduce sau opri aceste simptome.

Vărsăturile sunt controlate de un „centru al vomei” situat în creier; acesta primește semnale din mai multe zone:

  • tractul digestiv;
  • urechea internă (influențat de echilibru);
  • sânge (influențat de toxine, medicamente);
  • cortexul cerebral (influențat de emoții, stres).

Antivomitivele intervin în aceste căi de semnalizare, reducând stimulii care declanșează reflexul de vomă.

Este important să nu confundăm antivomitivele cu alte medicamente digestive:

  • antiacidele: tratează refluxul gastric;
  • inhibitorii de pompă de protoni; reduc aciditatea gastrică;
  • antispasticele: reduc crampele.

Antivomitivele, în schimb, acționează specific asupra greței și vărsăturilor.

Antivomitivele sunt disponibile în mai multe forme, pentru a răspunde diferitelor nevoi:

  • comprimate sau capsule, fie pentru administrare per os, adică înghițire, fie administrare per lingual adică se topesc și se absorb din cavitatea bucală;
  • siropuri;
  • supozitoare;
  • injecții (în spitale);
  • plasturi transdermici (pentru răul de mișcare);
  • acadele (în general pentru răul de mișcare la copii).

Cum acționează antivomitivele

Mecanismele de acțiune ale antivomitivelor diferă în funcție de tipul de medicament, dar toate au ca scop blocarea semnalelor care declanșează vărsătura:

  • blocarea receptorilor dopaminergici în creier: unele antivomitive blochează receptorii de dopamină (D2) din creier; dopamina este un neurotransmițător implicat în declanșarea vărsăturii, mai ales în cazul toxinelor sau al unor medicamente;
  • blocarea receptorilor serotonergici: serotonina (5-HT3) este eliberată în tractul digestiv și activează reflexul de vomă, mai ales în cazul chimioterapiei sau infecțiilor; antivomitivele care blochează acești receptori sunt foarte eficiente în aceste situații;
  • antihistaminice și anticolinergice: acestea sunt utile în special pentru răul de mișcare și pentru vertij; ele acționează asupra urechii interne și a sistemului nervos central;
  • stimularea motilității gastrointestinale: unele antivomitive accelerează golirea stomacului, reducând senzația de greață cauzată de digestia lentă și sunt utilizare la pacienții cu gastropareză, în special diabetici sau post AVC.

Nu toate antivomitivele sunt la fel de eficiente în orice situație:

  • greața de mișcare: răspunde bine la antihistaminice;
  • greața postoperatorie: necesită medicamente mai puternice;
  • greața din sarcină: necesită o abordare sigură, cu atenție sporită la toxicitatea asupra fătului.
Barbat cu stare de rau si voma, ilustrand simptome digestive acute.

Tipuri de antivomitive

Există mai multe tipuri de antivomitive:

  • antagoniști ai receptorilor 5-HT3 (serotonină): sunt printre cele mai eficiente antivomitive moderne și sunt utilizați frecvent în:
    • chimioterapie;
    • radioterapie;
    • intervenții chirurgicale.
  • antagoniști ai receptorilor D2 (dopamină): acționează asupra creierului și a tractului digestiv și sunt frecvent utilizați pentru:
    • greață de cauză digestivă;
    • migrene;
    • efecte adverse ale medicamentelor.
  • antihistaminice H1 și anticolinergice (dimenhidrinat, meclizina): au și efect sedativ, ceea ce poate fi util sau, uneori, nedorit; sunt recomandate în special pentru:
    • rău de mișcare;
    • amețeli.
  • antagoniști ai receptorilor NK1 (substance P): sunt utilizați în situații severe, cum ar fi greața indusă de chimioterapie; acționează asupra unei alte căi implicate în reflexul de vomă;
  • medicamente naturiste: ghimbirul, menta sau vitamina B6, extractul de coca, pot fi utile în forme ușoare de greață, dar nu înlocuiesc tratamentul medicamentos în cazuri severe. Ele sunt utilizate cu precădere la copii și în sarcină.

Recomandări de utilizare a antivomitivelor

Utilizarea corectă a antivomitivelor este esențială pentru eficiență și siguranță:

  • respectarea dozelor indicate: este important să urmezi indicațiile medicului sau farmacistului; dozele diferă în funcție de vârstă, greutate și cauza simptomelor;
  • alegerea antivomitivului potrivit: nu toate medicamentele sunt potrivite pentru orice tip de greață; de exemplu, pentru:

    • răul de mașină: antihistaminice;
    • greața de după masă: medicamente prokinetice.
    • evitarea automedicației: automedicația poate fi riscantă, mai ales în sarcină, în cazul bolilor cronice, la copii sau vârstnici;
    • monitorizarea reacțiilor adverse: antivomitivele pot avea efecte secundare, precum:
      • somnolență;
      • efecte extrapiramidale de tipul: tremurături ale membrelor, convulsii;
      • amețeală;
      • tulburări digestive (diaree după prokinetice etc).

    Dacă apar simptome neobișnuite, este important să ceri sfatul medicului.

    • consultarea medicului: este necesar să ceri sfatul unui specialist de la MedLife dacă:
      • vărsăturile persistă mai mult de una – două zile;
      • vărsăturile sunt severe sau frecvente;
      • apar semne de deshidratare.

Precauții și contraindicații

Antivomitivele trebuie utilizate cu precauție în anumite situații:

  • afecțiuni cardiace sau renale: unele antivomitive pot afecta ritmul cardiac sau funcția renală;
  • interacțiuni medicamentoase: antivomitivele pot interacționa cu antidepresivele, antibioticele sau cu medicamentele pentru inimă; de aceea, este important să informezi medicul despre toate tratamentele urmate;
  • riscul de supradozaj: dozele prea mari pot provoca efecte neurologice (confuzie, tremor) sau tulburări cardiace;
  • monitorizarea copiilor și vârstnicilor: aceste categorii sunt mai sensibile la efectele medicamentelor și necesită doze adaptate și supraveghere atentă.

Alte informații despre antivomitive de la medicii MedLife

Există situații în care greața și vărsăturile pot indica probleme serioase. Specialiștii de la MedLife atrag atenția asupra semnalelor de alarmă la care trebuie să fii atent și pentru care trebuie să ceri ajutor medical:

  • vărsături persistente;
  • durere abdominală severă;
  • sânge în vărsături;
  • asocierea vărsăturilor cu alte simptome, de exemplu diareea, ne orientează spre o gastroenterită infecțioasă;
  • vărsături însoțite de dureri abdominale și oprirea tranzitului pentru materii fecale și gaze sunt semn de ocluzie intesinală;
  • vărsăturile în jet, fără greață înainte, însoțite de cefalee, pot fi semn de tumori cerebrale;
  • vărsăturile prin prea plin, cu alimente vechi, mâncate la mesele anterioare, pot fi semn de gastropareză, ulcere sau cancer gastric;
  • vărsăturile autoprovocate, în context psihologic instabil, pot avea la bază bulimia.

Greața în sarcină este frecventă, dar tratamentul trebuie ales cu grijă pentru a nu afecta fătul. De asemenea, în bolile cronice, antivomitivele trebuie integrate într-un plan terapeutic mai larg.

Vărsăturile prelungite pot duce la pierdere de lichide și dezechilibre de săruri minerale. Acestea pot deveni periculoase, mai ales la copii și vârstnici.

Medicul va alege antivomitivul în funcție de:

  • cauza simptomelor;
  • severitate;
  • starea generală a pacientului

Întrebări frecvente despre antivomitive

Care este diferența dintre tipurile de antivomitive?

Antivomitivele pot fi utilizate în sarcină?

Cât timp durează efectul unui antivomitiv?

Pot să combin mai multe antivomitive?

Există remedii naturiste eficiente?

Bibliografie

  1. Clinic, Cleveland. “What Is an Antiemetic Drug? Types, Uses, Side Effects.” Cleveland Clinic, 22 Jan. 2025, my.clevelandclinic.org/health/articles/antiemetic-drugs. Accessed 28 Mar. 2026.
  2. Johnson, Jon. “Types and Side Effects of Antiemetic Drugs.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 29 Sept. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/320384.  Accessed 28 Mar. 2026.
  3. Athavale, Akshay, et al. “Antiemetic Drugs: What to Prescribe and When.” Australian Prescriber, vol. 43, no. 2, 1 Apr. 2020, pp. 49–56, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7186277/, https://doi.org/10.18773/austprescr.2020.011.  Accessed 28 Mar. 2026.
  4. Hauser, Joshua M, et al. “Antiemetic Medications.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 26 Sept. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532303/.  Accessed 28 Mar. 2026.
  5. “Antiemetics: What Are They, How Do They Work, What Are They Used for | Osmosis.” Osmosis, 2025, www.osmosis.org/answers/antiemetics.  Accessed 28 Mar. 2026.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării