Antivomitive: ce sunt, cum acționează, recomandări

Cum acționează antivomitivele

Mecanismele de acțiune ale antivomitivelor diferă în funcție de tipul de medicament, dar toate au ca scop blocarea semnalelor care declanșează vărsătura:

• blocarea receptorilor dopaminergici în creier: unele antivomitive blochează receptorii de dopamină (D2) din creier; dopamina este un neurotransmițător implicat în declanșarea vărsăturii, mai ales în cazul toxinelor sau al unor medicamente;
• blocarea receptorilor serotonergici: serotonina (5-HT3) este eliberată în tractul digestiv și activează reflexul de vomă, mai ales în cazul chimioterapiei sau infecțiilor; antivomitivele care blochează acești receptori sunt foarte eficiente în aceste situații;
• antihistaminice și anticolinergice: acestea sunt utile în special pentru răul de mișcare și pentru vertij; ele acționează asupra urechii interne și a sistemului nervos central;
• stimularea motilității gastrointestinale: unele antivomitive accelerează golirea stomacului, reducând senzația de greață cauzată de digestia lentă și sunt utilizare la pacienții cu gastropareză, în special diabetici sau post AVC.

Nu toate antivomitivele sunt la fel de eficiente în orice situație:

• greața de mișcare: răspunde bine la antihistaminice;
• greața postoperatorie: necesită medicamente mai puternice;
• greața din sarcină: necesită o abordare sigură, cu atenție sporită la toxicitatea asupra fătului.

Recomandări de utilizare a antivomitivelor

Utilizarea corectă a antivomitivelor este esențială pentru eficiență și siguranță:

• respectarea dozelor indicate: este important să urmezi indicațiile medicului sau farmacistului; dozele diferă în funcție de vârstă, greutate și cauza simptomelor;

• alegerea antivomitivului potrivit: nu toate medicamentele sunt potrivite pentru orice tip de greață; de exemplu, pentru:

  • răul de mașină: antihistaminice;
  • greața de după masă: medicamente prokinetice.
  • evitarea automedicației: automedicația poate fi riscantă, mai ales în sarcină, în cazul bolilor cronice, la copii sau vârstnici;
  • monitorizarea reacțiilor adverse: antivomitivele pot avea efecte secundare, precum:
    • somnolență;
    • efecte extrapiramidale de tipul: tremurături ale membrelor, convulsii;
    • amețeală;
    • tulburări digestive (diaree după prokinetice etc).

  Dacă apar simptome neobișnuite, este important să ceri sfatul medicului.

  • consultarea medicului: este necesar să ceri sfatul unui specialist de la MedLife dacă:
    • vărsăturile persistă mai mult de una – două zile;
    • vărsăturile sunt severe sau frecvente;
    • apar semne de deshidratare.

Alte informații despre antivomitive de la medicii MedLife

Există situații în care greața și vărsăturile pot indica probleme serioase. Specialiștii de la MedLife atrag atenția asupra semnalelor de alarmă la care trebuie să fii atent și pentru care trebuie să ceri ajutor medical:

• vărsături persistente;
• durere abdominală severă;
• sânge în vărsături;
• asocierea vărsăturilor cu alte simptome, de exemplu diareea, ne orientează spre o gastroenterită infecțioasă;
• vărsături însoțite de dureri abdominale și oprirea tranzitului pentru materii fecale și gaze sunt semn de ocluzie intesinală;
• vărsăturile în jet, fără greață înainte, însoțite de cefalee, pot fi semn de tumori cerebrale;
• vărsăturile prin prea plin, cu alimente vechi, mâncate la mesele anterioare, pot fi semn de gastropareză, ulcere sau cancer gastric;
• vărsăturile autoprovocate, în context psihologic instabil, pot avea la bază bulimia.

Greața în sarcină este frecventă, dar tratamentul trebuie ales cu grijă pentru a nu afecta fătul. De asemenea, în bolile cronice, antivomitivele trebuie integrate într-un plan terapeutic mai larg.

Vărsăturile prelungite pot duce la pierdere de lichide și dezechilibre de săruri minerale. Acestea pot deveni periculoase, mai ales la copii și vârstnici.

Medicul va alege antivomitivul în funcție de:

• cauza simptomelor;
• severitate;
• starea generală a pacientului