Droguri legale: ce sunt și care sunt contraindicațiile

Care sunt drogurile legale în România

În România sunt considerate droguri legale alcoolul, nicotina, substanțele volatile, precum și amfetaminele și medicamentele cu efecte psihoactive; acestea două din urmă pot fi prescrise doar de medic.

Alcoolul

Alcoolul este clasificat ca sedativ, ceea ce înseamnă că încetinește funcțiile  organismului, ducând la vorbire neclară, pierderea echilibrului, reacții întârziate.

Alcoolul este absorbit în fluxul sanguin prin stomac și intestinul subțire și, de acolo, ajunge rapid în toate părțile corpului, inclusiv în creier (aproximativ în câteva minute).

Consumul de alcool poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății:

• pe termen scurt:
  • dureri de cap;
  • amețeli, greață și vărsături;
  • pierderea coordonării și echilibrului;
  • răniri accidentale;
  • intoxicație cu alcool (care poate fi fatală);
  • oboseală;
  • mahmureală.
• pe termen lung:
  • creștere nesănătoasă în greutate;
  • risc de diabet;
  • afectarea memoriei pe termen lung;
  • risc de accident vascular cerebral și de demență;
  • creșterea tensiunii arteriale;
  • infarct miocardic;
  • ciroză hepatică;
  • infertilitate;
  • dependență;
  • depresie și anxietate;
  • cancer la gură, gât, esofag, stomac și intestin, ficat.

Copiii și tinerii cu vârsta sub 18 ani prezintă un risc mai mare de afecțiuni provocate de consumul de alcool. Chiar și o cantitate mică le poate fi dăunătoare, deoarece creierul nu este pe deplin dezvoltat. Consumul de alcool în această perioadă este critic și poate duce la deteriorări pe termen lung ale funcțiilor creierului, în special în ceea ce privește memoria, funcțiile motorii (abilitatea de a se mișca) și coordonarea.

Cel mai mare risc reprezentat de consumul de alcool este dependența de alcool caracterizată prin:

• nevoie puternică de a bea;
• pierderea controlului asupra consumului ;
• dependența fizică: grețuri, transpirație excesivă, tremor și neliniște, care apar în momentul în care consumul de alcool este oprit;
• nevoia de a consuma o cantitate tot mai mare de alcool pentru a simți satisfacție.

Nicotina

Conform datelor prezentate în raportul Health at a Glance 2023, în România, prevalența fumatului zilnic în rândul bărbaților a fost de 30,8%, iar în rândul femeilor 7,7%.

Prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor este, de asemenea, îngrijorătoare. Vârsta de la care aceștia încep să utilizeze produsele din tutun este, de obicei, înainte de 25 de ani, cu risc maxim de adicție. Răspândirea produselor noi care conțin tutun, creșterea utilizării dispozitivelor de vaping și tutun încălzit este, de asemenea, alarmantă.

Nicotina creează o senzație plăcută fără un efort prea mare, deoarece activează secreția de dopamină. Fumătorii simt rapid o stare de relaxare, care poate suprima dorința de a renunța la fumat.

Pe lângă faptul că nicotina creează foarte ușor dependență, cele mai grave efecte ale tutunului sunt provocate de celelalte substanțe chimice prezente alături de aceasta. Efectele negative ale fumatului asupra sănătății sunt multiple:

• poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar, bronșitei cronice și emfizemului pulmonar;
• crește riscul de a dezvolta boli cardiace care pot duce ulterior la accident vascular cerebral sau infarct;
• este asociat și cu alte tipuri de cancer (la buze, la gât etc), cu leucemie sau cataractă;
• în cazul femeilor însărcinate care fumează crește riscul de avort spontan, nașteri premature sau nou-născuți cu greutate mică la naștere;
• poate afecta sănătatea mintală prin instalarea dependenței.

Persoanele nefumătoare care stau lângă cei care fumează sunt expuse fumatului pasiv, atât prin fumul care provine de la ţigara aprinsă, cât și prin fumul expirat de fumătorul activ. Fumatul pasiv poate avea urmări grave asupra sănătății și poate provoca tuse, pneumonie, bronșită, boli cardiace și chiar cancer pulmonar.

Pentru majoritatea fumătorilor, consumul repetat de tutun provoacă dependență. Atunci când o persoană încearcă să renunțe la fumat, pot apărea simptome de sevraj foarte intense, dintre care cele mai greu de suportat sunt:

• iritabilitatea, agitația;
• dificultatea în menținerea atenției și concentrării;
• tulburările de somn;
• apetitul crescut, urmat de creșterea în greutate.

Opioidele

Opioidele sunt o clasă de medicamente care derivă din substanțele naturale găsite în planta de mac sau imită aceste substanțe. Au fost utilizate în oncologie pentru tratamentul durerii încă din anii 1950. 

Medicamentele opioide trec prin sânge și se atașează de receptorii opioizi din celulele creierului; acest lucru blochează impulsurile de durere și poate stimula senzația de plăcere.

Opioidele pot fi: 

• naturale, cum ar fi morfina, codeina, opiu și tebaina, și sunt obținute din păstăile de semințe ale plantei de mac; aceste substanțe naturale sunt cunoscute și sub denumirea de opiacee;
• semisintetice, cum ar fi heroina și analgezicele oxicodona, hidrocodona și oximorfona, sunt produse în laboratoare prin prelucrarea chimică a opioidelor naturale;
• sintetice, cum ar fi fentanilul, sunt fabricate în întregime în laboratoare, fără ingrediente naturale.

Opioidele legale sunt prescrise de medic, cel mai adesea pentru a trata durerea acută de scurtă durată sau durerea cronică pe termen lung:

• morfina: este cel mai frecvent utilizat opioid pentru durerile severe resimțite de bolnavii de cancer. În ciuda eficienței sale stabilite, acest drog este folosit cu prudență în practica clinică, în special în afara îngrijirilor paliative de specialitate. Este contraindicată în caz de insuficiență respiratorie, de insuficiență hepatică severă, traumatism cranian, stări convulsive sau de intoxicație alcoolică acută;
• fentanilul: este de 50 până la 100 de ori mai puternic decât morfina, ceea ce înseamnă că poate fi fatal, chiar și în doze mici. Fentanilul poate fi și mai periculos atunci când este combinat cu alte medicamente. Fentanilul este un opioid sintetic puternic, care este prescris pentru a trata durerea severă;
• oxicodona: tratează, de asemenea, durerea severă. Este prescris atunci când alte medicamente pentru durere nu funcționează suficient de bine sau nu pot fi tolerate. Oxicodona funcționează prin blocarea semnalelor de durere din creier.

Benzodiazepinele

Benzodiazepinele sunt substanțe psihotrope care reduc anxietatea, modifică percepția și comportamentul. Atunci când sunt utilizate în combinație cu psihoterapia, medicamentele psihotrope pot fi instrumente puternice în gestionarea unor afecțiuni mintale grave, cum ar fi anxietatea, depresia sau schizofrenia.

Benzodiazepinele fac sistemul nervos mai puțin activ. Ele spun creierului să elibereze un neurotransmițător, acidul gamma-aminobutiric (GABA), care încetinește activitatea sistemului nervos; efectele sunt: 

• amnestic: benzodiazepinele blochează temporar formarea de noi amintiri (amnezie anterogradă);
• anxiolitic: în timp ce sunt active, medicamentele reduc anxietatea;
• hipnotic: ajuta la instalarea și menținerea somnului;
• sedativ: benzodiazepinele ajută sistemul nervos să se „liniștească” și au un efect calmant.

Metadona

Metadona face parte din categoria opioidelor. În unele cazuri, este folosită ca parte a unui program de tratament pentru dependența de heroină sau substanțe înrudite.

Metadona schimbă modul în care creierul și sistemul nervos răspund la durere. Efectele sale sunt mai lente decât cele ale altor analgezice puternice, precum morfina.

De asemenea, ea blochează efectele drogurilor precum codeina, heroina, morfina sau oxicodona, reducând plăcerea resimțită, și poate împiedica simptomele de sevraj la aceste substanțe.  De obicei, este doar o parte a planului de tratament, nu un remediu pentru dependență.