Frica de moarte (tanatofobia): ce trebuie să ştii
Tanatofobia este o formă de anxietate caracterizată de o teamă intensă, irațională și persistentă de moarte. Este normal ca indivizii să aibă un anumit nivel de teamă cu privire la moarte, dar pentru cei care suferă de tanatofobie, teama este atât de severă încât interferează cu viața și bunăstarea lor zilnică.
Atât copiii cât și adulții pot experimenta frica de moarte. Aceasta se poate manifesta în moduri diferite, în funcție de vârsta celor mici, nivelul dezvoltării cognitive, experiențele din trecut și contextul familial sau cultural.
Frica de moarte (tanatofobia): cauze posibile
Există mai multe răspunsuri la întrebarea ,,De ce ne este frică de moarte?”:
- oamenii se tem, adesea, de ceea ce nu înțeleg sau nu pot controla;
- dorința de a trăi - ființele umane au un instinct puternic de supraviețuire; dorința de a continua să trăiască și să experimenteze viața poate alimenta frica de moarte;
- separarea de ceilalți - gândul de a fi separat de cei dragi și de a-i lăsa în urmă poate fi dureros și poate contribui la frica de moarte;
- frica de suferință - mulți oameni se tem nu neapărat de moarte în sine, ci de posibilitatea de a suferi înainte de a muri, fie fizic, fie emoțional;
- conștientizarea finalității - oamenii sunt capabili de a reflecta asupra propriei existențe și a finalității acesteia; această conștientizare a efemerității vieții poate crea anxietate;
- regret și nesiguranță - frica de moarte poate fi amplificată de regretul pentru lucrurile nerealizate, de dorințele neîmplinite și de nesiguranța legată de valoarea și semnificația propriei vieți;
- autoprezervare - frica de moarte poate fi, de asemenea, o parte esențială a mecanismului biologic de autoconservare, care ne ajută să evităm amenințările la adresa vieții.
Care sunt simptomele fobiei de moarte
Frica intensă de moarte poate manifesta o varietate de simptome, care pot fi psihologice, emoționale sau fizice și pot varia de la ușoare la severe, în funcție de individ și de context:
Simptomele psihologice și emoționale
- frică persistentă - frică sau gânduri constante, excesive și intruzive despre moarte sau moarte;
- evitarea discuțiilor, a locurilor sau a persoanelor asociate cu moartea; evitarea programărilor sau a testelor medicale din cauza fricii de a descoperi o boală gravă;
- anxietate - episoade intense de anxietate, care pot merge până la atacuri de panică, atunci când individul se gândește la propria moarte sau la moartea celor dragi;
- depresie - sentimente persistente de tristețe, deznădejde sau neputință generate de gândurile legate de moarte;
- fenomene disociative - sentimente de irealitate, amorțeală sau detașare față de mediul înconjurător sau față de propria persoană;
- hipervigilență - conștientizare și vigilență sporită față de schimbările în starea de sănătate sau din mediul înconjurător, care ar putea însemna o amenințare la adresa vieții.
Simptome fizice
- palpitații – bătăi puternice ale inimii, rapide sau neregulate;
- transpirație - transpirație excesivă chiar și într-un mediu răcoros;
- tremor;
- dificultăți de respirație sau hiperventilație - respirație rapidă, superficială sau senzația de a nu putea respira profund;
- disconfort digestiv - senzație de rău, dureri de stomac, diaree sau alte simptome digestive;
- senzație de amețeală sau leșin;
- insomnie - dificultăți în a adormi, a rămâne adormit sau un somn neodihnitor din cauza gândurilor persistente despre moarte;
- tensiune musculară - încordare sau dureri în mușchi, în special la nivelul gâtului, umerilor sau spatelui.
Simptome comportamentale
- nevoia de reasigurare - căutarea constantă de reasigurări din partea celorlalți cu privire la sănătate și longevitate;
- verificarea constantă a propriului corp pentru a vedea dacă există semne de boală, solicitarea excesivă de consultaţii medicale și investigaţii;
- restricții și limitări în viața cotidiană - limitarea activităților sau evitarea anumitor contexte din cauza fricii de rănire sau de moarte.
Când e recomandat un consult de specialitate
Se recomandă consultarea unui specialist în sănătate mintală sau a unui consilier atunci când frica de moarte devine atât de intensă încât interferează cu viața de zi cu zi, cu relațiile și cu bunăstarea generală a individului. Iată câteva semne care indică faptul că poate fi momentul să solicitați ajutor profesional:
- gânduri persistente și intruzive - atunci când gândurile legate de moarte sunt constante, intruzive și produc angoasă, afectând capacitatea unei persoane de a se concentra asupra sarcinilor sau de a se bucura de viață;
- suferinţă emoţională semnificativă - în cazul în care expunerea la elemente legate de moarte sau discuțiile despre moarte conduc la o suferință emoțională semnificativă sau la simptome fizice, cum ar fi palpitații sau atacuri de panică;
- comportamente de evitare - dacă există o evitare pronunțată a situațiilor, a locurilor sau a persoanelor asociate cu moartea, inclusiv evitarea programărilor sau a testelor medicale din cauza fricii de a descoperi o boală gravă;
- impactul asupra vieții de zi cu zi - atunci când teama de moarte are un impact vizibil asupra activităților zilnice, responsabilităților, relațiilor și calității generale a vieții;
- tulburări ale somnului - dacă există dificultăți de somn persistente, cum ar fi dificultăţi de adormire sau de menținere a somnului din cauza gândurilor și temerilor persistente legate de moarte;
- impactul asupra sănătății fizice - atunci când simptome fizice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, transpirația, tremorul sau problemele gastrointestinale sunt declanșate de gândurile sau discuțiile despre moarte;
- probleme interpersonale - în cazul în care relațiile sunt tensionate sau afectate din cauza situațiilor legate de moarte sau din cauza nevoii de reasigurare constantă;
- răspunsuri emoționale intense - atunci când expunerea la stimuli legați de moarte induce răspunsuri emoționale intense, cum ar fi anxietatea, depresia sau tristețea intensă, dificil de gestionat;
- afectarea funcţionării cotidiene - atunci când capacitatea de a lucra, de a studia sau de a îndeplini responsabilitățile este compromisă din cauza fricii omniprezente și a comportamentelor de evitare legate de moarte;
- lipsa mecanismelor de adaptare - dacă un individ simte că îi lipsesc strategiile sau mecanismele de a face față fricii și că acest lucru îi afectează bunăstarea mentală.
Care sunt opțiunile de tratament pentru tanatofobie
Tratamentul pentru frica intensă de moarte implică adesea o combinație de psihoterapie, medicamente și strategii de auto-ajutorare:
Psihoterapia
- terapia cognitiv-comportamentală (CBT) - aceasta poate ajuta persoanele să identifice și să combată gândurile și credințele iraționale despre moarte, dezvoltând modele de gândire mai sănătoase; aceasta include și terapia de expunere - o formă de TCC în care indivizii sunt expuși, treptat și sistematic, la obiectul sau contextul temut, învățând, în același timp, să își gestioneze anxietatea, și terapia de acceptare și angajament (ACT), care poate ajuta indivizii să își accepte gândurile și sentimentele despre moarte în loc să lupte împotriva lor sau să se simtă vinovați pentru ele;
- psihoterapia existențială - se concentrează asupra condiției umane și îi ajută pe indivizi să dea sens unor probleme precum moartea, libertatea, responsabilitatea și izolarea.
Medicamentația
- antidepresivele - inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și inhibitori ai recaptării serotoninei-norepinefrinei pot fi utili în gestionarea simptomelor de depresie și anxietate legate de tanatofobie;
- anxiolitice - medicamentele precum benzodiazepinele pot fi utilizate pe termen scurt pentru anxietatea severă, dar, în general, nu sunt adecvate pentru tratamentul pe termen lung al tulburărilor de anxietate din cauza riscului de dependență;
- beta-blocante - acestea pot ajuta la gestionarea simptomelor fizice ale anxietății, cum ar fi tremorul sau palpitațiile.
Modificări la nivelul stilului de viață
- exerciții fizice regulate - activitatea fizică regulată poate ajuta la gestionarea anxietății și a stresului;
- tehnici de relaxare - tehnici precum respirația profundă, relaxarea musculară progresivă sau meditația pot ajuta la reducerea anxietății;
- somn adecvat - asigurarea unui somn suficient și de bună calitate este esențială în gestionarea stresului și menținerea stării generale de bine;
- dietă echilibrată - o dietă bine echilibrată poate juca, de asemenea, un rol în menținerea sănătății mentale;
- evitarea alcoolului, a drogurilor și a cafeinei - acestea pot crește anxietatea și trebuie consumate cu moderație.
Integrarea într-un grupuri de sprijin
Împărtășirea temerilor și a preocupărilor cu alte persoane care au experiențe similare poate oferi sprijin și înțelegere.
Abordări educaționale și de biblioterapie
Citirea unor cărți de specialitate și a unor resurse online credibile despre moarte și anxietate poate oferi perspective și strategii de adaptare.
Este esențial să vă consultați cu un profesionist din domeniul asistenței medicale sau al sănătății mintale pentru a determina cel mai adecvat tratament în baza contextului, simptomelor și nevoilor individuale. Elaborarea unui plan de monitorizare continuă, care poate implica şedinţe regulate de terapie şi ajustarea medicaţiei poate fi esențială în gestionarea simptomelor și îmbunătățirea semnificativă a calității vieții.
Alte sfaturi utile
Dincolo de opțiunile de tratament stabilite, iată câteva sfaturi și strategii utile care pot ajuta persoanele să facă față fricii de moarte:
- mențineți relații sociale apropiate - un sistem de suport emoţional și împărtăşirea preocupărilor cu cei dragi poate oferi confort;
- analizarea regulată a aspectelor pozitive ale vieții poate crea o perspectivă echilibrată;
- stabiliți obiective - acest lucru poate oferi sens și satisfacţie;
- înțelegerea și dezvoltarea convingerilor spirituale personale poate oferi un echilibru emoţional;
- terapia prin artă sau prin muzică - exprimarea temerilor și emoțiilor prin mijloace creative poate fi terapeutică;
- păstrarea unui jurnal - temerile, gândurile și sentimentele, odată puse pe hârtie, pot deveni mai clare și mai puțin apăsătoare;
- gestionarea eficientă a timpului - echilibrul între muncă, odihnă și recreere poate fi esențial în reducerea stresului;
- dezvoltați-vă rezilienţa - aceasta vă va ajuta în a înfrunta mai eficient incertitudinile și provocările vieții.
Dacă vă confruntați cu manifestări ale acestei fobii, nu ezitați să cereți sfatul medicului specialist. Așa cum ați putut observa, există o mulțime de instrumente cu ajutorul cărora frica de moarte (tanatofobia) se poate gestiona într-un mod eficient.
REFERINȚE:
- Cadman, Bethany . “Thanatophobia (Death Anxiety): What Is It, Symptoms, and Overcoming It.” Www.medicalnewstoday.com, 27 May 2018, www.medicalnewstoday.com
- Holland, Kimberly. “Everything You Should Know about Thanatophobia.” Healthline, Healthline Media, 27 Sept. 2017, www.healthline.com
- “Thanatophobia (Fear of Death): Symptoms & Treatments.” Cleveland Clinic, 20 Apr. 2022, https://my.clevelandclinic.org
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Grupuri Anger Management pentru părinţi şi copii în cadrul MedLife
La MedLife, în cadrul centrului de excelență MindCare, au loc întâlniri de psihoterapie sub forma Grupurilor de Anger Management pentru copii şi părinţi. Acestea sunt coordonate de Andreea Chiru-Maga, psiholog clinician, psihoterapeut de orientare integrativă și specialist în anger manage...
Tripofobia (Frica de grupuri de găuri)
Tripofobia este teama sau aversiunea intensă, irațională, față de modele neregulate sau grupuri de găuri sau umflături mici. Termenul „tripofobie” este derivat din cuvintele grecești „trypo”, care înseamnă „perforare sau găurire”, și „phobia”, care înseamnă „frică”...
Arahnofobie (frica de păianjeni): ce trebuie să ştiți
Arahnofobia este o frică intensă și irațională de păianjeni, fiind una dintre cele mai frecvente fobii specifice. Persoanele cu arahnofobie pot experimenta anxietate extremă, panică sau frică, atunci când întâlnesc păianjeni sau chiar dacă se gândesc la aceste vietăți. Frica poa...