Substranța de contrast: ce este, indicații, contraindicații

Pentru ce investigații poate fi utilizată substanța de contrast

Substanța de contrast este utilizată în mai multe tipuri de investigații imagistice pentru a îmbunătăți vizibilitatea organelor, țesuturilor sau vaselor de sânge.

Principalele investigații în care se folosesc substanțe de contrast sunt:

Investigații care pot folosi substanță de contrast:

• Tomografia Computerizată (CT) - pentru evidențierea organelor interne, vaselor sanguine, tumorilor sau inflamațiilor. Substanța de contrast, de obicei pe bază de iod, se administrează intravenos sau oral;
• Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) - pentru a vedea structuri fine, țesuturi moi, leziuni ale creierului, coloanei vertebrale, articulațiilor. Substanța de contrast conține gadolinium și se administrează intravenos;
• Radiografie cu bariu – pentru explorarea tractului digestiv (esofag, stomac, intestin subțire și gros). Substanța folosită este sulfatul de bariu, administrată oral sau rectal;
• Angiografie – pentru vizualizarea vaselor de sânge și detectarea stenozelor, anevrismelor sau blocajelor. Substanța utilizată pe bază de iod este administrată direct în vase;
• Urografia intravenoasă (IVU) – pentru investigația rinichilor, ureterelor și vezicii urinare. Se folosește substanță de contrast iodată, administrată intravenos pentru evidențierea căilor urinare;
• Ecografia cu substanță de contrast - pentru a evalua fluxul sanguin și vascularizația organelor, în special ficatul. Se folosesc microbule de gaz, injectate intravenos.

Când este contraindicată utilizarea substanței de contrast

Utilizarea substanței de contrast poate fi contraindicată în anumite situații, din cauza riscului de reacții adverse sau complicații. Principalele contraindicații în utilizarea substanței de contrast includ:

• alergii cunoscute la substanța de contrast - istoric de reacții alergice severe (anafilaxie, șoc anafilactic) la substanțe de contrast iodate sau gadolinium;
• insuficiența renală severă - rinichii elimină substanța de contrast, iar dacă funcția renală este foarte afectată, crește riscul de nefropatie indusă de substanța de contrast sau fibroză sistemică nefrogenă;
• sarcina și alăptarea - RMN-ul cu gadolinium este de obicei evitat în primul trimestru de sarcină, iar substanța de contrast nu se recomandă decât dacă beneficiile depășesc riscurile;
• hipertiroidism sever - iodul poate agrava crizele tiroidiene în cazuri nediagnosticate sau netratate;
• insuficiență cardiacă severă sau alte boli grave - în unele cazuri, administrarea intravenoasă poate pune presiune suplimentară asupra inimii sau vascularizației;
• deshidratarea severă - crește riscul complicațiilor renale după administrarea substanței de contrast.

Ce e de făcut după utilizarea substanței de contrast

După utilizarea substanței de contrast, este important să urmezi anumite recomandări pentru a reduce riscurile și pentru a ajuta organismul să elimine substanța cât mai eficient:

• hidratare – se recomandă aportul de lichide (apă, sucuri naturale) pentru a ajuta rinichii să elimine substanța de contrast din organism cât mai rapid;
• monitorizarea stării de sănătate – atenție la eventuale reacții adverse cum ar fi dificultăți de respirație, erupții cutanate, umflături, greață, vărsături sau amețeli;
• anunțarea imediată a oricăror simptome neobișnuite;
• respectarea indicațiilor medicului privind medicația;
• evitarea efortului fizic intens.

Care sunt riscurile asociate cu utilizarea substanței de contrast

Utilizarea substanței de contrast este, în general, sigură, însă pot apărea și riscuri sau reacții adverse, la administrarea acesteia.

Principalele riscuri asociate administrării substanței de contrast sunt:

• efecte secundare minore - greață, vărsături, durere sau senzație de arsură la locul injectării;
• reacții alergice - mâncărimi, erupții cutanate, urticarie până la șoc anafilactic și dificultăți de respirație;
• amețeli, confuzie, convulsii (în cazuri foarte rare);
• nefropatie indusă de contrast - deteriorarea temporară sau permanentă a funcției renale, mai ales la persoanele cu insuficiență renală preexistentă sau diabet;
• toxicitate asociată cu gadolinium (în RMN) - rar, poate apărea fibroză sistemică nefrogenă la pacienții cu insuficiență renală severă.

Întrebări frecvente despre substanță de contrast

Ce este substanța de contrast și care este rolul ei?

Este un material folosit în investigații imagistice pentru a evidenția organe sau țesuturi, făcându-le mai vizibile pentru diagnostic.

În ce tipuri de investigații se utilizează substanța de contrast?

Se folosește în CT, RMN, radiografie cu bariu, angiografie, urografie intravenoasă și ecografie cu microbule de gaz.

Cine nu poate folosi substanța de contrast?

Persoanele cu alergii la contrast, insuficiență renală severă, sarcină sau alăptare, hipertiroidism sever, boli cardiace grave sau deshidratare severă.

Ce trebuie făcut înainte și după administrarea substanței de contrast?

Înainte: teste pentru funcția renală, informarea medicului despre boli și alergii, hidratare. După: hidratare, monitorizarea stării de sănătate și raportarea simptomelor neobișnuite.

Care sunt principalele beneficii și riscuri ale utilizării substanței de contrast?

Beneficii: imagini mai clare, diagnostic precis, detectarea precoce a bolilor, evaluarea organelor, planificarea tratamentului.

Riscuri: greață, vărsături, reacții alergice, amețeli, afectarea temporară a rinichilor, rar fibroză sistemică nefrogenă.