Tratamentul tumorilor benigne: ce trebuie să știi

25 Octombrie 2024

Autor: Echipa medicală MedLife

Informații generale despre tratamentul tumorilor benigne

Tratamentul tumorilor benigne depinde de diverși factori, inclusiv tipul, dimensiunea, localizarea tumorii și dacă aceasta provoacă simptome sau complicații.

Pentru tumorile benigne mici, asimptomatice, care nu provoacă niciun risc imediat pentru sănătate, medicii pot recomanda o perioadă de observație. Monitorizarea regulată prin examene fizice și studii imagistice (cum ar fi ecografia, scanarea CT sau RMN) ajută la urmărirea creșterii și dezvoltării tumorii.

Chirurgia este adesea recomandată dacă tumora benignă provoacă simptome, are riscul de a deveni malignă sau afectează funcția țesuturilor și organelor din jur. Exemplele includ meningioamele care provoacă simptome neurologice, fibroamele mari din uter care provoacă sângerări abundente sau lipoamele care provoacă disconfort.

Ce este tumora benignă

O tumoră benignă este o creștere anormală de celule care rămâne localizată într-o zonă și nu se răspândește în alte părți ale corpului. Spre deosebire de tumorile maligne (canceroase), tumorile benigne sunt, în general, considerate mai puțin periculoase, deși pot provoca în continuare probleme de sănătate în funcție de mărimea, localizarea și presiunea pe care o exercită asupra țesuturilor din jur.

Tumorile benigne nu invadează țesuturile din apropiere dar le pot comprima dacă ajung de mari dimensiuni și nu se răspândesc în alte părți ale corpului (metastazează). Ele cresc de obicei lent în comparație cu tumorile maligne. Cu toate acestea, rata de creștere poate varia în funcție de tipul de tumoră.

Celulele din tumorile benigne seamănă cu celulele normale atât structural, cât și funcțional. Ele păstrează multe dintre caracteristicile țesutului din care au provenit.

Tumorile benigne rămân limitate la locul lor inițial. Ele pot deplasa sau comprima țesuturile adiacente, dar nu se infiltrează în acestea.

În timp ce tumorile benigne sunt mai puțin susceptibile de a pune viața în pericol decât tumorile maligne, impactul lor asupra sănătății depinde de localizarea lor. De exemplu, o tumoră benignă din creier poate totuși cauza probleme semnificative din cauza presiunii asupra structurilor critice.

Există mai multe tipuri comune de tumori benigne:

adenom - se dezvoltă în țesuturile glandulare, cum ar fi tiroida, glandele suprarenale sau colonul; exemplele includ adenomul tiroidian și hipofizar;
fibrom - alcătuit din țesut fibros sau conjunctiv; se găsește frecvent în piele, uter (sub formă de fibrom) sau sân;
lipom - este format din celule grase, se găseşte adesea sub piele și este de obicei moale și mobil;
hemangiom - este alcătuit din proliferarea celulelor de la nivelul vaselor de sânge; apare adesea ca semn din naștere roșu sau mov pe piele, dar poate apărea și intern;
meningiom - apare din meninge, membranele protectoare care acoperă creierul și măduva spinării; majoritatea acestor tumori sunt benigne, dar pot provoca simptome neurologice dacă apasă pe țesutul cerebral;
neurom - se dezvoltă din țesutul nervos; exemplele includ neuromii acustici (schwannomii vestibulari), care afectează nervul responsabil de auz și echilibru;
osteom - este alcătuit din țesut osos şi se întâlneşte frecvent în craniu sau în oasele lungi (tumoră osoasă benignă).

Cum poate fi tratată o tumoare benignă

Tratamentul tumorilor benigne depinde de diverși factori, inclusiv tipul, dimensiunea, localizarea, simptomele și riscurile potențiale prezentate de tumoră. Pentru tumorile benigne mici, asimptomatice, care nu cauzează probleme imediate de sănătate, medicii pot recomanda o perioadă de observație.

Monitorizarea regulată prin examene fizice și studii imagistice (cum ar fi ultrasunetele, scanările CT sau RMN) ajută la urmărirea creșterii și dezvoltării tumorii, pentru a decide dacă și când este necesar tratamentul.

Tratament chirurgical

Chirurgia este adesea recomandată dacă tumora benignă provoacă simptome, afectează funcția țesuturilor și organelor din jur sau prezintă riscul de a deveni malignă. Exemplele includ meningioamele care cauzează simptome neurologice, fibroamele mari din uter care cauzează sângerări abundente sau lipoamele care cauzează disconfort.

Tipuri de intervenții chirurgicale:

chirurgie excizională - îndepărtarea completă a tumorii este comună pentru tumorile accesibile, cum ar fi lipoame cutanate sau adenoamele mamare;
chirurgie minim invazivă - tehnici precum laparoscopia sau endoscopia permit incizii mai mici, perioade de recuperare mai scurte și mai puțină durere; acestea sunt adesea utilizate pentru tumorile interne, cum ar fi polipii gastrointestinali.

Tratament nechirurgical

Proceduri minim invazive:

ablația prin radiofrecvență - utilizează căldura generată de undele radio pentru a distruge țesutul tumoral; se utilizează frecvent pentru tumorile benigne mici din ficat, rinichi sau tiroidă;
crioablație - implică înghețarea celulelor tumorale pentru a le distruge; această tehnică este utilizată pentru anumite tumori osoase sau tumori cutanate mici;
scleroterapie - implică injectarea unui agent sclerozant în tumoare pentru a o micșora; adesea utilizată pentru tumori vasculare precum hemangioamele;
radioterapia - deși este utilizată în principal pentru tumorile maligne, radioterapia poate fi uneori utilizată pentru tumorile benigne care sunt dificil de accesat chirurgical sau sunt situate în zone sensibile în care intervenția chirurgicală prezintă riscuri ridicate; radiochirurgia Gamma Knife este o formă de radioterapie focalizată utilizată pentru a trata anumite tumori benigne ale creierului, cum ar fi neuroamele acustice sau meningioamele.

Când se recomandă tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical pentru tumorile benigne este recomandat în anumite situații în care opțiunile non-chirurgicale nu sunt suficiente sau adecvate:

tumori care provoacă durere sau disconfort semnificativ care nu pot fi gestionate eficient cu medicamente sau alte tratamente nechirurgicale;
tumori care interferează cu funcțiile corporale normale, cum ar fi mișcarea, respirația, digestia sau alte procese esențiale;
tumori care provoacă simptome neurologice, cum ar fi convulsii, dureri de cap, probleme de vedere sau deficiențe motorii și senzoriale;
tumorile care sunt suficient de mari pentru a provoca compresia țesuturilor și organelor din jur, ducând la simptome sau potențiale complicații;
tumori care cresc rapid și au potențialul de a deveni problematice dacă nu sunt tratate;
tumori ce au caracteristici care ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă malignitate, cum ar fi forma neregulată, creșterea neuniformă sau modificările observate în studiile imagistice;
situații în care nu se poate pune un diagnostic definitiv prin metode nechirurgicale și este necesară o biopsie sau o extirpare completă pentru a exclude cancerul;
tumori localizate în zone în care ar putea provoca daune semnificative în cazul în care cresc, cum ar fi creierul, măduva spinării sau în apropierea organelor vitale;
tumori care cauzează obstrucția căilor vitale, cum ar fi tractul gastrointestinal, căile respiratorii sau vasele de sânge;
tumorile care cauzează deformări vizibile sau afectează aspectul pacientului, ducând la tulburări psihologice sau provocări sociale;
tumorile care interferează semnificativ cu activitățile zilnice și cu capacitatea pacientului de a duce o viață normală;
situații în care tratamentele nechirurgicale, cum ar fi medicamentele, procedurile minim invazive sau radioterapia, nu au fost eficiente în gestionarea tumorii sau a simptomelor acesteia.

Recomandări înainte de procedura chirurgicală

Pregătirea pentru operație este esențială pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil și o recuperare fără probleme. Iată câteva recomandări generale pentru pacienții care se pregătesc pentru o intervenție chirurgicală de îndepărtare a unei tumori benigne:

discutați despre toate medicamentele pe care le luați cu medicul dumneavoastră deoarece este posibil ca unele dintre ele, cum ar fi anticoagulantele, să fie întrerupte sau ajustate înainte de operație;
mențineți o dietă echilibrată bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale pentru a vă susține sistemul imunitar și sănătatea generală;
asigurați-vă că sunteți bine hidratat în zilele premergătoare intervenției chirurgicale;
dacă fumați, încercați să renunțați sau cel puțin să reduceți fumatul în săptămânile dinaintea intervenției chirurgicale, deoarece fumatul poate afecta vindecarea și crește riscul de complicații;
reduceți sau eliminați consumul de alcool, deoarece acesta poate interfera cu anestezia și recuperarea;
urmați instrucțiunile chirurgului cu privire la post; de obicei, va trebui să evitați să mâncați și să beți pentru o anumită perioadă înainte de intervenție (de obicei 6-12 ore);
dacă intervenția chirurgicală implică tractul gastrointestinal, este posibil să urmați un regim specific de pregătire intestinală;
este posibil să fiți instruit să utilizați un săpun antibacterian special pentru a curăța zona chirurgicală înainte de procedură.

Recomandări după procedura chirurgicală

Îngrijirea postoperatorie este esențială pentru o recuperare ușoară și pentru a reduce la minimum complicațiile după o intervenție chirurgicală pentru o tumoră benignă. Iată câteva recomandări generale pe care pacienții trebuie să le urmeze după operație:

programați consultaţiile prin care chirurgul va monitoriza recuperarea, va verifica locul intervenției chirurgicale și va aborda orice preocupări sau complicații;
discutați rezultatele raportului anatomopatologic în cazul în care a fost efectuată o biopsie în timpul intervenției chirurgicale pentru a confirma natura benignă a tumorii și pentru a vă asigura că nu este necesar niciun tratament suplimentar;
păstrați locul intervenției chirurgicale curat și uscat;
schimbați pansamentele conform instrucțiunilor și urmăriți semnele de infecție, cum ar fi roșeață, umflături, durere crescută sau secreții;
luați medicamentele prescrise pentru durere conform instrucțiunilor;
acordați-vă timp suficient pentru odihnă și recuperare - evitați activitățile extenuante și ridicarea de greutăți, conform recomandărilor chirurgului;
creșteți treptat nivelul de activitate în funcție de confortul dumneavoastră și de recomandările chirurgului;
consumați o dietă nutritivă, echilibrată pentru a sprijini vindecarea; includeți multe fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale;
beți multe lichide pentru a rămâne hidratat, ceea ce poate ajuta la recuperare și la prevenirea constipației, mai ales dacă luați medicamente pentru durere.

Riscuri asociate cu tratamentul chirurgical

Deși intervenția chirurgicală pentru tumorile benigne este în general considerată sigură, aceasta prezintă totuși anumite riscuri, ca orice procedură chirurgicală. Înțelegerea acestor riscuri poate ajuta pacienții să ia decizii în cunoștință de cauză și să fie mai bine pregătiți pentru operație și procesul de recuperare. Iată care sunt riscurile comune asociate cu tratamentul chirurgical pentru tumorile benigne:

infecția locului intervenției chirurgicale - bacteriile pot pătrunde în rana chirurgicală, ducând la infecție; simptomele includ roșeață, umflături, căldură, durere și secreții de la locul inciziei;
sângerare intraoperatorie - în timpul intervenției chirurgicale pot apărea sângerări excesive, mai ales dacă tumora este localizată în apropierea vaselor de sânge;
sângerare postoperatorie - poate duce la formarea unui hematom;
durere postoperatorie - este o parte obișnuită a procesului de vindecare și poate varia în intensitate;
cicatrici vizibile - inciziile chirurgicale pot lăsa cicatrici, care pot fi mai vizibile în funcție de locul și dimensiunea inciziei;
complicații ale anesteziei - riscurile potențiale includ reacții alergice, probleme respiratorii și probleme cardiovasculare; pot apărea complicații rare, dar grave, cum ar fi hipertermia malignă;
deteriorarea nervilor - chirurgia în apropierea nervilor poate duce la leziuni nervoase temporare sau permanente, rezultând în amorțeală, furnicături, slăbiciune sau paralizie în zona afectată;
afectarea organelor - dacă tumora este localizată în apropierea organelor vitale, există riscul de deteriorare accidentală în timpul intervenției chirurgicale;
tromboza venoasă profundă - imobilitatea prelungită în timpul și după intervenția chirurgicală poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge în picioare;
embolie pulmonară - un cheag de sânge care ajunge la plămâni poate provoca o afecțiune care poate pune viața în pericol;
întârzierea vindecării - anumite afecțiuni precum diabetul, fumatul sau starea nutrițională precară pot întârzia procesul de vindecare.

Bibliografie

Stuart, Annie. “Benign Tumors.” WebMD, WebMD, 6 Jan. 2011, www.webmd.com/a-to-z-guides/benign-tumors-causes-treatments
“Benign Brain Tumour (Non-Cancerous) - Treatment.” Nhs.uk, 20 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/benign-brain-tumour/treatment/
“Benign Tumor: Definition, Types, Causes & Management.” Cleveland Clinic, 10 Aug. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22121-benign-tumor
“Benign Tumors: Causes, Symptoms & Diagnosis.” Healthline, 2015, www.healthline.com/health/benign.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Detaliile Pacientului

Numele pacientului *

Număr de telefon *

Adresa de e-mail *

Detaliile Programării

Data *

Alege tipul programării *

Alege o unitate medicală *

Alege o specialitate *

Mesajul tău

* Toate câmpurile sunt obligatorii.

Articole din aceeași categorie

Intervenții chirurgicale

Echipa de medici in sala efectuand o operatie

01 Noiembrie 2024

Anastomoza: ce înseamnă, recomandări, contraindicaţii

Anastomoza este o procedură chirurgicală care implică conectarea a două segmente de organe tubulare, cum ar fi vasele de sânge sau segmentele intestinale, pentru a restabili continuitatea unui organ. Această intervenție este folosită în diverse domenii medicale, în special în chirurgie ga...

Intervenții chirurgicale

28 Octombrie 2024

Labioplastie: ce este, în ce constă, când e recomandată?

Termenul de „labioplastie” este unul generic și cuprinde mai multe intervenții de remodelare atât a labiilor mici, cât și a labiilor mari:labiile mici pot fi hipetrofiate, mai mari, mai lungi decât în mod obișnuit, depășind cu mult labiile mari fie constituțional (pacienta s-a născut...

Intervenții chirurgicale

Medici in sala de operatie efectuand o anexectomie

25 Octombrie 2024

Anexectomie: Ce trebuie să știi?

Anexectomia este procedura chirurgicală care se realizează împreună cu histerectomia. Mai exact, după îndepărtarea uterului, se face o intervenție și pentru extirparea celorlalte structuri de reproducere, cum ar fi ovarele și trompele uterine.Anexectomie presupune îndepărtarea ovarului �...