Tusea seacă: cauze şi tratament

Ce este tusea seacă
Tusea reprezintă actul reflex prin care corpul reacționează atunci când îți este iritat gâtul sau căile respiratorii de elemente iritative ori de mucus. Sunt foarte puține situațiile în care tusea seacă reprezintă motiv de îngrijorare, însă, dacă persistă mai mult de trei săptămâni, poate indica o afecțiune medicală gravă.
Tusea seacă mai este denumită de medici și tuse uscată, nu provoacă expectorație și poate fi clasificată, în funcție de durata de manifestare, în trei categorii:
- tuse acută (durează cel mult 3 săptămâni);
- tuse subacută (durează între 3 și 8 săptămâni);
- tuse cronică (durează mai mult de 8 săptămâni).
Tusea acută (durează cel mult 3 săptămâni)
Tusea acută este cea mai frecventă formă de tuse uscată și apare de obicei ca răspuns la o iritație sau infecție a căilor respiratorii. Este de obicei auto-limitată, ceea ce înseamnă că dispare de la sine odată cu rezolvarea cauzei subiacente.
Cauze comune:
- Infecții virale (răceală, gripă) – principala cauză a tusei acute, tusea persistând chiar și după dispariția altor simptome.
- Bronșită acută – inflamația bronhiilor poate determina tuse uscată inițial, care ulterior poate deveni productivă.
- Iritații ale căilor respiratorii – expunerea la fum de țigară, poluare, substanțe iritante (vopsea, praf, substanțe chimice).
- Rinita alergică – inflamația mucoasei nazale din cauza alergenilor poate duce la tuse uscată.
- Refluxul gastroesofagian – acidul gastric care urcă în esofag poate irita căile respiratorii și provoca tuse seacă.
- Unele medicamente: inhibitorii ACE (tratament folosit în hipertensiune).
Tusea acută dispare, de obicei, fără complicații, dar dacă persistă mai mult de trei săptămâni, este necesar un consult medical pentru investigații suplimentare.
Tusea subacută (durează între 3 și 8 săptămâni)
Tusea subacută este mai puțin frecventă și poate apărea după o infecție respiratorie severă sau ca simptom al unei inflamații prelungite a căilor respiratorii.
Cauze comune:
- Sindromul post-infecțios – după o infecție virală severă (gripă, bronșită), inflamația persistă și determină o tuse reziduală.
- Tuse iritativă post-virală – hipersensibilitatea căilor respiratorii rămâne crescută după o infecție.
- Astm indus de infecții respiratorii – unele persoane dezvoltă o formă de astm tranzitoriu după o infecție pulmonară.
- Infecții bacteriene netratate corespunzător – tusea poate persista în cazul pneumoniei sau tusei convulsive.
Dacă tusea persistă peste opt săptămâni, devine cronică și necesită investigații suplimentare.
Tusea cronică (durează mai mult de 8 săptămâni)
Tusea cronică este o problemă serioasă care poate afecta calitatea vieții și poate semnala afecțiuni pulmonare sau sistemice.
Cauze comune:
- Astmul bronșic – inflamația cronică a căilor respiratorii poate cauza tuse persistentă, în special noaptea.
- Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – acidul gastric irită laringele și poate provoca tuse cronică.
- Sindromul de picurare post-nazală – mucusul excesiv din cavitatea nazală ajunge în gât și declanșează reflexul de tuse.
- Bronșita cronică – inflamația persistentă a bronhiilor, frecvent întâlnită la fumători.
- Infecții pulmonare cronice – tuberculoza, infecțiile fungice sau alte boli pulmonare pot provoca tuse cronică.
- Boli pulmonare interstițiale – afecțiuni care duc la fibrozarea plămânilor și tuse persistentă.
- Cancer pulmonar – o cauză rară, dar gravă, care trebuie exclusă în cazul unei tuse cronice inexplicabile.
Tusea cronică necesită întotdeauna investigații amănunțite, deoarece poate fi semnul unei afecțiuni grave care necesită tratament specific.
Care sunt cauzele tusei seci (uscate)
Tusea seacă la adulți are multiple cauze, dar cele mai importante sunt:
- alergiile (la polen, mucegaiuri și la praf pot determina apariția episoadelor de tuse seacă);
- astmul (tuse uscată persistentă);
- infecțiile virale (după un episod de gripă sau răceală se poate ca tusea seacă să persiste pentru o perioadă, chiar dacă toate celelalte simptome au dispărut. Bronșita și laringita pot duce adesea la apariția ei);
- refluxul gastro-esofagian (tusea seacă apare mai ales atunci când o persoană stă întinsă pe spate după masă, pentru că această poziție favorizează urcarea secrețiilor acide ale stomacului spre gât și iritarea mucoasei faringelui, declanșând, astfel, episoade de tuse);
- tuberculoza (la debut);
- cancerul pulmonar sau tumori ale mediastinului;
- afectarea pleurei (pleurezii, tumori, pneumotorax);
- embolia pulmonară;
- pneumopatiile interstițiale, inclusive cele post-COVID19;
- insuficiența cardiacă sau alte boli ale cordului;
- agenții poluanți din aer (precum fumul de țigară sau noxele de eșapament pot irita gâtul, declanșând tusea seacă);
- medicamente care au tusea ca posibil efect advers (cele pentru hipertensiune, unele antibiotice, medicamentele folosite în chimioterapie și cele folosite pentru tratarea unor afecțiuni psihice);
- aerul foarte uscat (dacă într-o încăpere aerul este foarte uscat, fie el cald sau rece, atunci se poate declanșa un episod de tuse seacă, după ce persoana a realizat adaptarea la noul mediu, tusea dispare);
- efortul fizic (tusea poate apare imediat, la debutul activității fizice, sau după ce efortul s-a terminat);
- cauze de natură psihologică (se mai numește și tuse psihogenă și apare pe fond nervos, devine un obicei, însă nu are o cauză reală).
Care sunt factorii de risc pentru tusea seacă
Principalii factori de risc care pot duce la apariția tusei uscate sunt:
- un sistem imunitar scăzut, cu infecții respiratorii frecvente;
- mediul înconjurător (o cameră în care aerul este foarte uscat sau prea rece);
- fumatul activ și pasiv;
- poluarea atmosferică și din interior (mucegaiuri, încălzire/ gătit cu combustibil fosil, mobilă nouă din PAL, etc);
- expunerea la condiții meteorologice extreme;
- refluxul gastroesofagian cronic;
- stresul și anxietatea.
Care sunt simptomele tusei seci
- se poate asocia cu senzația de mâncărime în gât;
- apare, cu precădere, noaptea;
- se simte în zona gâtului;
- lipsește expectorația;
- apare mai ales când o persoană vorbește sau râde, ori când petrece mult timp în aer liber.
Totuși, o vizită la medic este necesară dacă, pe lângă tusea seacă, mai apar și alte simptome, care ar putea duce cu gândul la o afecțiune mai gravă:
- amețeală și oboseală;
- tuse complicată cu expectorație cu sânge;
- dificultăți în respirație sau înghițire;
- dureri de cap;
- dureri intercostale;
- schimbarea vocii;
- senzație că ceva ar fi blocat la nivelul gâtului;
- respiraţie şuierătoare;
- febră mare.
Cum se diagnostichează tusea seacă?
Tusea seacă este constatată de medicul de familie, pneumolog, alergolog sau internist pe baza simptomelor și a istoricului medical al pacientului. Apoi, doctorul face și un examen fizic sau poate cere un set de teste suplimentare care să ajute la un diagnostic mai clar. În acest caz, este vorba despre:
- spirometrie (procedura presupune respirația printr-o piesă bucală de unică folosință, atașată la un aparat care verifică funcția plămânilor; testul este folosit pentru diagnosticarea unor afecțiuni precum astmul sau BPOC);
- bronhoscopie (este o investigație medicală ce implică introducerea unui tub flexibil, care are atașată o cameră, prin gura și apoi gâtul pacientului până în trahee și bronhii, pentru a verifica interiorul acestora și pentru a recolta secrețiile existente);
- radiografie sau CT (sunt folosite pentru o investigare mai amănunțită și mai exactă a structurii plămânilor).
Care sunt opțiunile de tratament pentru tusea uscată
Tratamentul pentru tusea seacă este destul de greu de stabilit pentru că, mai întâi, trebuie depistate cauzele care au dus la apariția ei și apoi tratarea acestora. De exemplu, pentru o tuse seacă rămasă după o răceală sau gripă, nu este recomandată medicația, cu atât mai puțin antibioticul. În schimb, dacă tusea este manifestarea unui astm bronșic, atunci medicul poate prescrie medicamente administrate cu un dispozitiv inhalator.
În general, când căile respiratorii devin sensibile, medicul poate recomanda tratament cu rol supresor al tusei (antitusive), care conțin o substanță activă ce poate reduce reflexul de a tuși. Pastilele de supt pentru gât pot fi utile pentru a hidrata și calma țesutul iritat.
Remedii naturiste și soluții casnice împotriva tusei uscate
Tusea uscată poate fi extrem de deranjantă, mai ales atunci când este persistentă sau apare pe timpul nopții. Dacă nu este cauzată de o afecțiune gravă care necesită tratament medical, există numeroase remedii naturiste și soluții casnice care pot ajuta la calmarea iritației gâtului și reducerea frecvenței episoadelor de tuse.
Hidratarea corespunzătoare
Consumul adecvat de lichide ajută la menținerea umidității mucoaselor și reduce iritația gâtului.
- Apă călduță cu lămâie și miere – calmează gâtul și are efect antibacterian.
- Ceaiuri din plante medicinale (mușețel, tei, salvie, ghimbir) – au proprietăți antiinflamatoare și calmante.
- Supă caldă de pui – are efect reconfortant și poate ajuta la reducerea inflamației.
Mierea – un remediu natural eficient
Mierea este unul dintre cele mai eficiente remedii naturale pentru tusea uscată datorită proprietăților sale antibacteriene, antiinflamatoare și emoliente.
- O linguriță de miere simplă, administrată înainte de culcare, poate reduce episoadele de tuse nocturnă.
- Miere cu lămâie – o combinație perfectă pentru calmarea gâtului iritat.
- Miere cu scorțișoară și ghimbir – un amestec cu proprietăți antibacteriene și imunostimulatoare.
- Miere cu lapte cald – ajută la relaxarea gâtului și poate îmbunătăți somnul.
Atenție: Mierea nu trebuie administrată copiilor sub 1 an, deoarece poate conține bacterii periculoase pentru sugari. (poate duce la botulism)
Inhalații cu aburi
Inhalarea aburilor ajută la calmarea mucoaselor iritate și la eliminarea senzației de uscăciune a gâtului.
- Fierbe apă și adaugă uleiuri esențiale (eucalipt, mentă, lavandă) sau plante medicinale (mușețel, cimbru).
- Acoperă-ți capul cu un prosop și inhalează aburii timp de 10-15 minute.
- Poți face acest procedeu de 2-3 ori pe zi pentru rezultate mai bune.
Gargară cu apă sărată
Gargara cu apă caldă și sare ajută la reducerea inflamației și eliminarea iritanților din gât.
- Amestecă o jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă călduță.
- Fă gargară timp de 30 de secunde, de 2-3 ori pe zi.
- Poți adăuga și puțin bicarbonat de sodiu pentru un efect antibacterian suplimentar.
Umidificarea aerului din cameră
Aerul uscat poate agrava tusea, mai ales în timpul iernii, când încălzirea din casă reduce umiditatea.
- Folosește un umidificator pentru a menține un nivel optim de umiditate (40-60%).
- Așază un vas cu apă pe calorifer sau folosește prosoape umede în cameră.
- Ventilează camera pentru a evita aerul uscat stagnant.
Ghimbir – un antiinflamator natural
Ghimbirul ajută la reducerea inflamației și are efecte calmante asupra tusei iritative.
- Ceai de ghimbir:
- Fierbe câteva felii de ghimbir proaspăt într-o cană cu apă timp de 10 minute.
- Adaugă miere și lămâie pentru un gust mai plăcut și un efect calmant suplimentar.
- Ghimbir ras cu miere – un amestec eficient pentru calmarea gâtului.
Usturoiul – un antibiotic natural
Usturoiul conține alicină, un compus cu proprietăți antimicrobiene care poate ajuta la combaterea infecțiilor respiratorii.
- Mestecă un cățel de usturoi crud pentru efecte antimicrobiene rapide.
- Amestecă usturoi zdrobit cu miere și consumă o linguriță zilnic.
- Adaugă usturoi în supe sau preparate calde pentru a-i amplifica beneficiile.
Propolis – un remediu puternic pentru gât
Propolisul este un antibacterian natural, folosit frecvent pentru afecțiunile respiratorii.
- Spray cu propolis – disponibil în farmacii, ajută la calmarea iritației gâtului.
- Tinctură de propolis – se poate administra cu apă sau miere, de 2-3 ori pe zi.
Ceaiuri medicinale pentru calmarea tusei uscate
Anumite plante medicinale au efecte calmante, expectorante și antiinflamatoare.
- Ceai de mușețel – antiinflamator și calmant.
- Ceai de tei – relaxant și benefic pentru gât.
- Ceai de cimbru – ajută la reducerea spasmelor tusei.
- Ceai de lemn-dulce – expectorant natural și calmant pentru mucoase.
Comprese calde pe piept
Aplicarea unor comprese calde pe piept poate ajuta la relaxarea mușchilor toracici și la calmarea tusei.
- Înmoaie un prosop în apă caldă, stoarce-l bine și așază-l pe piept timp de 10-15 minute.
- Poți adăuga ulei esențial de eucalipt pentru efecte suplimentare.
Ce complicații poate genera tusea uscată?
Cele mai frecvente complicații ale tusei uscate, persistente, sunt:
- incontinență urinară, vărsături, arsuri retrosternale și reflux gastro-esofagian, accentuarea herniilor și/sau eventrațiilor abdominale;
- fisurarea unor coaste sau spargerea unor bule de emfizem;
- amețeli, dureri de cap și chiar pierderi scurte ale stării de conștiență sau accident vascular tranzitor;
- insomnie și privare de somn.
Cum poate fi prevenită apariția tusei seci
Cele mai bune metode de prevenire pentru tusea seacă sunt:
- renunțatul la fumatul activ și pasiv;
- eliminarea factorilor alergeni și iritanți (precum păr de animale, puf, polen, praf, diferite parfumuri);
- folosirea umidificatoarelor de cameră;
- hidratarea corespunzătoare;
- prevenirea apariției mucegaiurilor;
- spălarea frecventă a mâinilor pentru a evita infecțiile virale sau alte boli respiratorii.
Bibliografie
- “Dry Cough with Chest Tightness: Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org accesat la 13.03.2025;
- Corinne O'Keefe Osborn. “Dry Cough: What Causes It and How Do You Treat One?” Healthline, Healthline Media, 22 June 2022, www.healthline.com, accesat la 13.03.2025;
- “What Can Cause a Dry Cough?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 7 Sept. 2022, www.medicalnewstoday.com, accesat la 13.03.2025;
- “Cough.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 22 Dec. 2021, www.healthdirect.gov.au, accesat la 13.03.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Splina: rol, funcții și afecțiuni comune
Deși adesea ignorată în discuțiile despre sănătate, splina este un organ esențial care îndeplinește multiple funcții vitale pentru organism. De la rolul său în imunitate până la implicarea în filtrarea sângelui, splina contribuie în mod activ la menținerea echilibrului intern. În ...

Estrogen: de ce e important pentru sănătatea organismului uman
Estrogenul este un hormon care se găsește atât în organismul femeilor, cât și al bărbaților. În cazul femeilor, ovarele sunt cele care produc estrogenul și ajută la menținerea sănătății sistemului reproducător feminin. De altfel, ovarele sunt responsabile de producerea celor două t...

Coloana vertebrală: rol, funcții și afecțiuni comune
Coloana vertebrală este o structură esențială în corpul uman, având roluri fundamentale în susținerea greutății, protejarea măduvei spinării și mișcarea corpului. Aceasta este o coloană ososă formată din vertebre și discuri intervertebrale care sunt interconectate prin ligamente ș...