AFECȚIUNI

28 Decembrie 2022

Tusea seacă: cauze şi tratament

scris de

Echipa medicală MedLife

closeup al unei femei tinere care tuseste

Despre tusea seacă

Tusea reprezintă actul reflex prin care corpul reacționează atunci când vă este iritat gâtul sau căile respiratorii de elemente iritative ori de mucus. Sunt foarte puţine situaţiile în care tusea seacă reprezintă motiv de îngrijorare, însă, dacă persistă mai mult de trei săptămâni, poate indica o afecțiune medicală gravă.

Tusea seacă mai este denumită de medici şi tuse uscată, nu provoacă expectorație şi poate fi clasificată, în funcţie de durata de manifestare, în trei categorii:

  • tuse acută (durează cel mult 3 săptămâni);
  • tuse subacută (durează între 3 şi 8 săptămâni);
  • tuse cronică (durează mai mult de 8 săptămâni);

Cauze

Tusea seacă la adulți are multiple cauze, dar cele mai importante sunt:

  • alergiile (la polen, mucegaiuri și la praf pot determina apariția episoadelor de tuse seacă);
  • astmul (tuse uscată persistentă);
  • infecțiile virale (după un episod de gripă sau răceală se poate ca tusea seacă să persiste pentru o perioadă, chiar dacă toate celelalte simptome au dispărut. Bronșita și laringita pot duce adesea la apariția ei);
  • refluxul gastroesofagian (tusea seacă apare mai ales atunci când o persoană stă întinsă pe spate după masă, pentru că această poziție favorizează urcarea secrețiilor acide ale stomacului spre gât și iritarea mucoasei faringelui, declanșând, astfel, episoade de tuse);
  • tuberculoza (la debut);
  • cancerul pulmonar sau tumori ale mediastinului;
  • afectarea pleurei (pleurezii, tumori, pneumotorax);
  • embolia pulmonară;
  • pneumopatiile interstițiale, inclusive cele post-COVID19;
  • insuficiența cardiacă sau alte boli ale cordului;
  • agenții poluanți din aer (precum fumul de ţigară sau noxele de eşapament pot irita gâtul, declanșând tusea seacă);
  • medicamente care au tusea ca posibil efect advers (cele pentru hipertensiune, unele antibiotice, medicamentele folosite în chimioterapie și cele folosite pentru tratarea unor afecțiuni psihice);
  • aerul foarte uscat (dacă într-o încăpere aerul este foarte uscat, fie el cald sau rece, atunci se poate declanșa un episod de tuse seacă, după ce persoana a realizat adaptarea la noul mediu, tusea dispare);
  • efortul fizic (tusea poate apare imediat, la debutul activității fizice, sau după ce efortul s-a terminat);
  • cauze de natură psihologică (se mai numeşte și tuse psihogenă şi apare pe fond nervos, devine un obicei, însă nu are o cauză reală);

Factori de risc

Principalii factori de risc care pot duce la apariţia tusei uscate sunt:

  • un sistem imunitar scăzut, cu infecții respiratorii frecvente;
  • mediul înconjurător (o cameră în care aerul este foarte uscat sau prea rece);
  • fumatul activ și pasiv;
  • poluarea atmosferică și din interior (mucegaiuri, încălzire/ gătit cu combustibil fosil, mobilă nouă din PAL, etc).

Simptome

  • se poate asocia cu senzaţia de mâncărime în gât;
  • apare, cu precădere, noaptea;
  • este dificil de controlat;
  • se simte în zona gâtului;
  • lipseşte expectoraţia;
  • apare mai ales când o persoană vorbeşte sau râde, ori când petrece mult timp în aer liber.

Totuşi, o vizită la medic este necesară dacă, pe lângă tusea seacă, mai apar şi alte simptome, care ar putea duce cu gândul la o afecţiune mai gravă:

  • ameţeală şi oboseală;
  • tuse complicată cu expectorație cu sânge;
  • dificultăţi în respiraţie sau înghiţire;
  • dureri de cap;
  • dureri intercostale;
  • schimbarea vocii;
  • senzaţie că ceva ar fi blocat la nivelul gâtului;
  • respiraţie şuierătoare;
  • febră mare.

Diagnosticare

Tusea seacă este constatată de medicul pneumolog, alergolog sau internist pe baza simptomelor şi a istoricului medical al pacientului. Apoi, doctorul face şi un examen fizic sau poate cere un set de teste suplimentare care să ajute la un diagnostic mai clar. În acest caz, este vorba despre:

  • spirometrie (procedura presupune respirația printr-o piesă bucală de unică folosință, atașată la un aparat care verifică funcția plămânilor; testul este folosit pentru diagnosticarea unor afecțiuni precum astmul sau BPOC);
  • bronhoscopie (este o investigaţie medicală ce implică introducerea unui tub flexibil, care are atașată o cameră, prin gura și apoi gâtul pacientului până în trahee și bronhii, pentru a verifica interiorul acestora și pentru a recolta secrețiile existente);
  • radiografie sau CT (sunt folosite pentru o investigare mai amănunţită și mai exactă a structurii plămânilor).

Tratament

Tratamentul pentru tusea seacă este destul de greu de stabilit pentru că, mai întâi, trebuie depistate cauzele care au dus la apariţia ei şi apoi tratarea acestora. De exemplu, pentru o tuse seacă rămasă după o răceală sau gripă, nu este recomandată medicația, cu atât mai puțin antibioticul. În schimb, dacă tusea este manifestarea unui astm bronșic, atunci medicul poate prescrie medicamente administrate cu un dispozitiv inhalator.

În general, când căile respiratorii devin sensibile, medicul poate recomanda tratament cu rol supresor al tusei (antitusive), care conțin o substanță activă ce poate reduce reflexul de a tuși. Pastilele de supt pentru gât pot fi utile pentru a hidrata şi calma ţesutul iritat. Dușurile fierbinți, prin apa caldă și aburul din baie, pot calma uscăciunea și iritația din gât.

Un alt remediu pentru tusea seacă este ceaiul sau o băutură caldă, în care s-a adăugat miere de albine. Şi inhalarea de abur sau gargara cu apă şi sare pot ajuta.

Complicații

Cele mai frecvente complicații ale tusei uscate, persistente, sunt:

  • - incontinență urinară, vărsături, arsuri retrosternale și reflux gastro-esofagian, accentuarea herniilor și/ sau eventrațiilor abdominale;
  • - fisurarea unor coaste sau spargerea unor bule de emfizem;
  • - amețeli, dureri de cap și chiar pierderi scurte ale stării de conștiență sau accident vascular tranzitor;
  • - insomnie și deprivare de somn.

Prevenție

Cele mai bune metode de prevenire pentru tusea seacă sunt:

  • renunţatul la fumatul activ şi pasiv;
  • eliminarea factorilor alergeni şi iritanţi (precum păr de animale, puf, polen, praf, diferite parfumuri);
  • folosirea umidificatoarelor de cameră;
  • hidratarea corespunzătoare;
  • prevenirea apariţiei mucegaiurilor;
  • spălarea frecventă a mâinilor pentru a evita infecţiile virale sau alte boli respiratorii.

 

Bibliografie

  1. “Dry Cough with Chest Tightness: Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org
  2. Corinne O'Keefe Osborn. “Dry Cough: What Causes It and How Do You Treat One?” Healthline, Healthline Media, 22 June 2022, www.healthline.com
  3. “What Can Cause a Dry Cough?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 7 Sept. 2022, www.medicalnewstoday.com
  4. “Cough.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 22 Dec. 2021, www.healthdirect.gov.au



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.