Prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România: cum s-a desfășurat la MedLife
Performanță medicală la MedLife
Pe 12 iunie 2018, la MedLife, a avut loc o premieră națională: prima operație intervențională pe inimă asistată de hologramă din România. Procedura a vizat închiderea canalului arterial persistent cu un dispozitiv de tip umbrelă - Amplatzer, demonstrând progresele remarcabile în cardiologia intervențională.
Intervenția a fost realizată de Florina Pinte, medic primar cardiologie intervențională și doctor în științe medicale, iar din studio au comentat pașii operației Cristian Gabriel, medic specialist cardiologie intervențională, conferențiar universitar doctor FESC, doctor în științe medicale, și Ovidiu Popica. Operația a început la ora 18:30.
Conf. univ. Gabriel Cristian: „Lucrez împreună cu echipa care efectuează operația de peste 25 de ani.”
Ce este persistența de canal arterial?
Dr. Gabriel Cristian: Persistența de canal arterial este o malformație cardiacă congenitală. Canalul sau ductul arterial este un vas de sânge temporar care leagă artera aortă și artera pulmonară. Există situații când, după naștere, acest canal nu se închide, cel mai frecvent nou-născuții prematuri. Ce e important de spus este că el este considerat o malformație prin faptul că nu s-a închis. Nu poate fi depistat înainte de naștere pentru că atunci este normal să fie deschis. După naștere, nu mai are ce să caute.
Cum s-a stabilit diagnosticul pacientei?
Dr. Gabriel Cristian: Pacienta de pe masa de operație, în vârstă de 21 de ani, prezintă un canal arterial persistent. Toți copiii nou-născuți, în principiu cam la o lună după naștere, ar fi bine să aibă un control complet privitor la funcția cardiacă. Poate duce la tahicardie sau chiar la insuficiență cardiacă. Nou-născuții oricum, cel puțin două zile, sunt în maternitate. Ei sunt examinați de neonatolog. Dacă neonatologului i se pare că există anumite zgomote sau sufluri anormale, sigur se va adresa unui cardiolog pediatru.
Angiograful din sală e un aparat de imagistică. Imagistica, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat extraordinar. În acest moment avem la dispoziție aparatură extrem de competentă pentru a putea aborda orice caz.
Cum au început intervențiile de acest tip în România?
Dr. Gabriel Cristian: Coronarele au fost primele abordate, ulterior și malformațiile congenitale cardiace. Promotorul chirurgiei cardiace în România a fost prof. Bradu Fotiade de la Fundeni. În anii '90 au intrat în România primele angiografe.
Cum s-a desfășurat intervenția?
Dr. Gabriel Cristian: La începutul operației s-a introdus primul cateter și substanță de contrast. Se pătrunde în artera pulmonară pentru a poziționa al doilea cateter. Se pătrunde pe calea venei femurale în cavitățile cardiace drepte. Pe unde intră tubul albastru este canalul arterial persistent, care nu ar trebui să existe acolo. Se extrage ușor teaca și pe măsură ce se verifică (o să vedem o injectare de verificare). Dacă nu trece, înseamnă că e bine poziționat cateterul la nivelul canalului.
Tehnica chirurgicală presupune riscuri mult mai mari decât procedura intervențională?
Dr. Gabriel Cristian: Procedura intervențională îți dă posibilitatea, cu riscuri mult mai puține, să ai același rezultat. Cateterul care se mișcă este cel prin care se introduce device-ul care urmează să ajungă în canal. Pacientul mai bine informat este și el mai sigur că soluția pe care dorește să o aleagă este potrivită. Tehnologia și modalitatea aceasta pe care noi, acum, o combinăm cu o procedură clasică să spunem, cred că are o utilitate majoră în învățământul medical.
În acest moment, cu cateterul de pe calea venoasă se încearcă poziționarea dispozitivului în zona canalului.
De ce este important să se intervină pentru închiderea canalului arterial persistent?
Dr. Gabriel Cristian: La pacienta noastră, de 21 de ani, vorbim de următoarea situație: nu există risc din cauza canalului. Partea proastă este că, în evoluție, în timp, inevitabil apar complicații. Se poate ajunge inclusiv la fibroză la plămân, cu indicație de transplant. La nou-născuți se poate stimula sau forța închiderea canalului arterial, se pot găsi soluții. Indicația, la un moment dat, pe parcursul vieții, e clar de închidere a canalului. Nu poate rămâne acest canal fără să fie închis.
Acum încearcă să poziționeze pe canal.
În primul an se pune diagnosticul, apoi la ce vârstă ar fi bine să se facă intervenția?
Dr. Gabriel Cristian: Ideal ar fi să închizi aceste defecte cât poți de repede, cât mai rapid. Cert este că în România există un deficit de astfel de intervenții. Acum se pătrunde pe teaca din artera pulmonară cu dispozitivul. La un moment dat, se va umfla dispozitivul. Când se umflă, el trebuie să se fixeze în canal. E momentul cel mai important din procedură. Îți trebuie câteva mii de cazuri ca să poți, după aceea, să abordezi cu curaj orice pacient.
Am beneficiat, în urmă cu 25-30 de ani, de o școală medicală căreia îi datorăm foarte mult. A fost o perioadă extrem de fertilă pentru medicina românească de prin anii '90 până prin 2000, chiar dacă nu aveam dotări foarte multe. Dacă au beneficiat și de mentorat bun, mulți colegi s-au dezvoltat foarte frumos. E drept că acum mulți au plecat afară. Am lucrat 15 ani în chirurgie cardiacă și am văzut mii de corduri. Patologia cardiacă e diversă.
Cât de importante sunt alimentația sănătoasă și mișcarea pentru sănătatea inimii?
Dr. Gabriel Cristian: Ideea este următoarea - stilul acesta modern de viață nu respectă niște elemente de bază de comportament fizic și alimentar. Trăim într-o societate stresată, nu avem un program al meselor, ca să nu mai vorbesc despre ce mâncăm. Trebuie să recunoaștem că alimentația noastră are o mare problemă: grăsimi, aditivi. Putem să încercăm să ne modulăm alimentația, putem să începem să facem mișcare. Dacă eu ard mai multe grăsimi, e clar că las mai puține în circulație, care să se depună. Util ar fi să facem mișcare, să mâncăm rațional, la ore fixe și, dacă se poate, deloc după ora 6-7 seara.
În acest moment în sala de operație vedem tentativa de poziționare a device-ului. Pe ecranul angiografului se vede că teaca și device-ul au fost schimbate. Teaca e trecută deja prin canal, prin aortă. Dificultatea constă în a trece cu device-ul în unghiul acela de 90 de grade. Orice procedură invazivă, de genul acesta, se face sub monitorizare invazivă, inclusiv a presiunii arteriale. Acum se apropie destul de mult de locul unde trebuie să amplaseze dispozitivul, sunt mișcări foarte fine. E o problemă foarte serioasă cu poziționarea, trebuie să îl poziționezi foarte bine pentru că acel device să nu sară din poziția respectivă.
Aceste dispozitive au evoluat enorm în ultimii ani. Se lucrează inclusiv la inimă artificială și se pare că sunt într-un stadiu destul de avansat. Dar lucrurile au progresat foarte mult și prin calitatea materialelor, și prin soluțiile folosite. Dacă spuneai cuiva acum 15-20 de ani că se poate închide canalul arterial prin procedură intervențională și nu chirurgical, nu te credea. Lucrurile au progresat enorm.
Făcând cardiologie de 28 de ani, am constatat că investițiile au fost tot mai mari. Aceste intervenții se pot face și în sistemul public, nu doar la privat, dar presupun cheltuieli, iar sistemul public din România nu poate întotdeauna să acopere aceste investiții.
Cât durează intervențiile la inimă?
Dr. Gabriel Cristian: Unele proceduri se termină în 30 de minute, altele în 3 ore, important e să se termine bine. Cea mai lungă procedură la care am asistat a durat două ore, din cauza dificultăților anatomice. Noi suntem conștienți că de la 8,2% mortalitate prin infarct miocardic în 2010 am ajuns acum la 4,3%. Am ajuns la mortalitate similară țărilor occidentale, datorită programului național.
Dispozitivul a fost lăsat în poziția de închidere a canalului. S-a retras cateterul de injectare din aortă. Dispozitivul rămas pe poziție asigură ocluzia eficientă.
La copiii sub 7-8-10 ani, intervenția se face sub anestezie generală. La cei mai mari se face cu anestezie locală și cu sedare ușoară. De când s-au întâmplat necazuri cu sportivi și au murit câțiva, lumea suflă și în iaurt.
Când este indicat consultul de specialitate la copii?
Dr. Gabriel Cristian: Copiii sunt trimiși la control și în felul ăsta unii sunt diagnosticați. Recomandarea ar fi un control obligatoriu la copiii nou-născuți, la o lună, la 6 luni. Dacă apare ceva suspect, se extind investigațiile și copilul este trimis la specialist. Sunt destul de ușor de diagnosticat copiii de felul acesta.
Problema este că nu prea avem multe secții de chirurgie pediatrică. În unele locuri sunt doctori, dar nu e aparatură, în altele e aparatură, dar nu sunt doctori, iar uneori sunt și doctori și aparatură, dar nu e spațiu.
Se vede dispozitivul liber, 2 puncte negre. Canalul este ocluzat, se mai vede puțin sonda de injectare, care va fi scoasă după o ultimă injectare de verificare. Practic, intervenția s-a încheiat. Se retrage cateterul din aortă.
Dr. Florina Pinte, medic primar cardiologie intervențională și doctor în științe medicale, despre intervenție
„Intervenția de astăzi a fost puțin mai dificilă, din cauză că era un canal scurt și gros, o anatomie particulară. A fost mai greu de negociat cu acest canal, de trecut prin el. Dar până la urmă am reușit.
Este o procedură care se realizează pentru închiderea canalului arterial permeabil. După ce s-a vizualizat canalul și se stabilește ce tip de device trebuie folosit, se introduce un cateter și se începe dansul pentru a se stabili unde este deschiderea. Pe teacă se introduce device-ul și este poziționat. În momentul în care am făcut injectarea de control, am văzut că device-ul este stabil la locul respectiv.
Acum pacienta este stabilă, s-a terminat procedura și se poate spune că este un om sănătos din acest punct de vedere.
Este un proiect pilot, îl facem ca grafică și reconstrucție 3D pentru partea educațională acum. Fiecărui pacient îi putem arăta, personalizat, cum va arăta procedura. Tehnica ne-a ajutat foarte mult.
În 1992, când mi-am început meseria, aveam stenturi, device-uri, care mi se păreau butucănoase, mamut. Acum putem rezolva cu proceduri hibride probleme pe care nu ne gândeam că le vom putea rezolva astfel în urmă cu câțiva ani. Ceea ce am rezolvat eu acum este o malformație congenitală din naștere, care apare genetic. În a 5-a, a 6-a zi de la naștere se recomandă să se facă o ecografie copilului și se văd vase care au rămas deschise.”
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Premiera in Europa de Est - Prima interventie de reconstructie a valvei mitrale, realizata prin abord minim invaziv cu ajutorul unui dispozitiv de ultima generatie Memo 4D
Particularitatea cazului consta in reconstructia tridimensionala a valvei mitrale, cu ajutorul dispozitivului revolutionar Memo 4D, utilizat doar de cateva centre de excelenta din Europa de Vest. O echipa medicala din cadrul spitalului Polisano – MedLife, coordonata de Conf. Dr. Victor Costac...
O echipa mixta de medici de la MedLife-Polisano si Facultatea de Medicina din Sibiu au salvat viata unei tinere sportive de performanta la karate, rezolvand o malformatie cardiaca prin abord endoscopic minim invazim
Datorita abordului minim invaziv, tanara sportiva va putea sa isi reia mai repede antrenamentele si sa participe la campionatele europene de karate din luna iulie a.c.Sibiu, 6 mai 2019: O echipa de medici de la spitalul Polisano – MedLife impreuna cu cei de la Facultatea de medicina din Sibiu, coo...
Noi metode de tratament neurochirurgical
O sală de operaţii unde se fac intervenţii chirurgicale pe creier sau pe coloana vertebrală ar putea duce lesne cu gândul la o navetă spaţială precum Enterprise, din cunoscutul serial SF „Star Trek”, căci neurochirurgia zilelor noastre este intens tehnologizată. Altfel spus, viitor...