VIDEO Cum s-a defasurat prima operatie interventionala la inima cu holograma din Romania

Medicul care realizeaza interventia, inchiderea canalului arterial persistent cu dispozitiv de tip umbrela – Amplazer, este Florina Pinte, medic primar cardiologie interventionala si doctor in stiinte medicale. Din studio vor comenta pasii operatiei Cristian Gabriel, medic specialist cardiologie interventionala, conferentiar universitar doctor FESC; doctor in stiinte medicale si Ovidiu Popica. Operatia va incepe la ora 18:30.  

  Conf. univ. Gabriel Cristian: Lucrez impreuna cu echipa care efectueaza operatia de peste 25 de ani.   Diagnosticul pacientei  

Dr. Gabriel Cristian: Pacienta de pe masa de operatie, in varsta de 21 de ani, prezinta un canal arterial persistent. Exista situatii cand, dupa nastere, acest canal nu se inchide, cel mai frecvent la nou nascutii prematur.

Ce e important de spus este ca el este considerat o malformatie prin faptul ca nu s-a inchis. Nu poate fi depistat inainte de nastere pentru ca atunci este normal sa fie inchis. Dupa nastere, nu mai are ce sa caute.

Toti copiii nou nascuti, in principiu cam la o luna dupa nastere, ar fi bine sa aiba un control complet privitor la functia cardiaca. Poate duce la tahicardie sau chiar la insuficienta cardiaca.

Nou-nascutii oricum, cel putin doua zile, sunt in maternitate. Ei sunt examinati de neonatolog. Daca neonatologului i se pare ca exista anumite zgomote sau sufluri anormale, sigur se va adresa unui cardiolog pediatru.   Angiograful din sala e un aparat de imagistica. Imagistica, in ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat extraordinar. In acest moment avem la dispozitie aparatura extrem de competenta pentru a putea aborda orice caz.

Cum au inceput interventiile de acest tip in Romania: coronarele au fost primele abordate, ulterior si malformatiile congenitale cardiace. Promotorul chirurgiei cardiace in Romania a fost prof. Bradu Fotiade de la Fundeni.

Interventia

La inceputul operatiei s-a introdus primul cateter si substanta de contrast.

Se patrunde in artera pulmonara pentru a pozitiona al doilea catater. Se patrunde pe calea venei femurale in cavitatile cardiace drepte.

Pe unde intra tubul albastru este canalul arterial persistent, care nu ar trebui sa existe acolo. Se extrage usor teaca si pe masura ce se verifica (o sa vedem o injectare de verificare). Daca nu trece, inseamna ca e bine pozitionat cateterul la nivelul canalului.

In anii 90 au intrat in Romania primele angiografe.

Tehnica chirurgicala presupune riscuri mult mai mari decat procedura interventionala.

Procedura interventionala iti da posibilitatea, cu riscuri mult mai putine, sa ai acelasi rezultat.

Cateterul care se misca este cel prin care se introduce device-ul care urmeaza sa ajunga in canal.

Pacientul mai bine informat este si el mai sigur ca solutia pe care doreste sa o aleaga este potrivita.

Tehnologia si modalitatea aceasta pe care noi, acum, o combinam cu o procedura clasica sa spunem, cred ca are o utilitate majora in invatamantul medical.

In acest moment, cu cateterul de pe calea venoasa se incearca pozitionarea dispozitivului in zona canalului.

La pacienta noastra, de 21 de ani, vorbim de urmatoarea situatie: nu exista risc din cauza canalului. Partea proasta este ca, in evolutie, in timp, inevitabil apar complicatii.

Se poate ajunge inclusiv la fibroza la plaman, cu indicatie de transplant.

La nou-nascuti se poate stimula sau forta inchiderea canalului arterial, se pot gasi solutii.   Indicatia, la un moment dat, pe parcursul vietii, e clar de inchidere a canalului. Nu poate ramane acest canal fara sa fie inchis.   Acum incearca sa pozitioneze pe canal.

In primul an se pune diagnosticul, apoi la ce varsta ar fi bine sa se faca interventia?

Ideal ar fi sa inchizi aceste defecte cat poti de repede, cat mai rapid. Cert este ca in Romania exista un deficit de astfel de interventii.

Acum se patrunde pe teaca din artera pulmonara cu dispozitivul. La un moment dat, se va umfla dispozitivul. Cand se umfla, el trebuie sa se fixeze in canal. E momentul cel mai important din procedura.

Iti trebuie cateva mii de cazuri ca sa poti, dupa aceea, sa abordezi cu curaj orice pacient.

Am beneficiat, in urma cu 25-30 de ani, de o scoala medicala careia ii datoram foarte mult. A fost o perioada extrem de fertila pentru medicina romaneasca de prin anii '90 pana prin 2000, chiar daca nu aveam dotari foarte multe.

Daca au beneficiat si de mentorat bun, multi colegi s-au dezvoltat foarte frumos. E drept ca acum multi au plecat afara.

Am lucrat 15 ani in chirurgie cardiaca si am vazut mii de corduri. Patologia cardiaca e diversa.

Importanta alimentatiei sanatoase si a miscarii pentru sanatatea inimiii

Ideea este urmatoarea: Stilul acesta modern de viata nu respecta niste elemente de baza de comportament fizic si alimentar. Traim intr-o societate stresata, nu avem un program al meselor, ca sa nu mai vorbesc despre ce mancam.

Trebuie sa recunoastem ca alimentatia noastra are o mare problema: grasimi, aditivi. Putem sa incercam sa ne modulam alimentatia, putem sa incepem sa facem miscare. Daca eu ard mai multe grasimi, e clar ca las mai putine in circulatie, care sa se depuna. Util ar fi sa facem miscare, sa mancam rational, la ore fixe si, daca se poate, deloc dupa ora 6-7 seara.

In acest moment in sala de operatie vedem tentativa de pozitionare a device-ului.

Pe ecranul angiografului se vede ca teaca si device-ul au fost schimbate. Teaca e trecuta deja prin canal, prin aorta.

Dificultatea consta in a trece cu device-ul in unghiul acela de 90 de grade.

Orice procedura invaziva, de genul acesta, se face sub monitorizare invaziva, inclusiv a presiunii arteriale.

Acum se apropie destul de mult de locul unde trebuie sa amplaseze dispozitivul, sunt miscari foarte fine.

E o problema foarte serioasa cu pozitionarea, trebuie sa il pozitionezi foarte bine pentru ca acel device sa nu sara din pozitia respectiva.

Aceste dispozitive au evoluat enorm in ultimii ani.   Se lucreaza inclusiv la inima artificiala si se pare ca sunt intr-un stadiu destul de avansat.

Dar lucrurile au progresat foarte mult si prin calitatea materialelor, si prin solutiile folosite.

Daca spuneai cuiva acum 15-20 de ani ca se poate inchide canalul arterial prin procedura interventionala si nu chirurgical, nu te credea. Lucrurile au progresat enorm.

Facand cardiologie de 28 de ani, am constatat ca investiile au fost tot mai mari. Aceste interventii se pot face si in sistemul public, nu doar la privat, dar prespun cheltuieli, iar sistemul public din Romania nu poate intotdeauna sa acopere aceste investitii.

Cat dureaza interventiile la inima?

Unele proceduri se termina in 30 de minute, altele in 3 ore, important e sa se termine bine.

Cea mai lunga procedura la care am asistat a durat doua ore, din cauza dificultatilor anatomice.

Noi suntem constienti ca de la 8,2% mortalitate prin infarct miocardic in 2010 am ajuns acum la 4,3. Am ajuns la mortalitate similara tarilor occidentale, datorita programului national.

Dispozitivul a fost lasat in pozitia de inchidere a canalului. S-a retras cateterul de injectare din aorta.

Dispozitivul ramas pe pozitie asigura ocluzia eficienta.

La copiii sub 7-8-10 ani, interventia se face sub anestezie generala. La cei mai mari se face cu anestezie locala si cu sedare usoara.

De cand s-au intamplat necazuri cu sportivi si au murit cativa, lumea sufla si in iaurt. Copiii sunt trimisi la control si in felul asta unii sunt diagnosticati.

Recomandarea ar fi un control obligatoriu la copiii nou nascuti, la o luna, la 6 luni. Daca apare ceva suspect, se extind investigatiile si copilul este trimis la specialist. Sunt destul de usor de diagnosticat copiii de felul acesta.

Problema este ca nu prea avem multe sectii de chirurgie pediatrica. In unele locuri sunt doctori, dar nu e aparatura, in altele e aparatura, dar nu sunt doctori, iar uneori sunt si doctori si aparatura, dar nu e spatiu.

Se vede dispozitivul liber, 2 puncte negre. Canalul este ocluzat, se mai vede putin sonda de injectare, care va fi scoasa dupa o ultima injectare de verificare.

Practic, interventia s-a incheiat. Se retrage cateterul din aorta.

Dr. Florina Pinte, medic primar cardiologie interventionala si doctor in stiinte medicale, despre interventie:

Interventia de astazi a fost putin mai dificila, din cauza ca era un canal scurt si gros, o anatomie particulara. A fost mai greu de negociat cu acest canal, de trecut prin el. Dar pana la urma am reusit. Este o procedura care se realizeaza pentru inchiderea canalului arterial permeabil.   Dupa ce s-a vizualizat canalul si se stabileste ce tip de device trebuie folosit, se introduce un cateter si se incepe dansul pentru a se stabili unde este deschiderea. Pe teaca se introduce device-ul si este pozitionat.   In momentul in care am facut injectarea de control, am vazut ca device-ul este stabil la locul respectiv

Acum pacienta este stabila, s-a terminat procedura si se poate spune ca este un om sanatos din acest punct de vedere.

Este un proiect pilot, il facem ca grafica si reconstructie 3D pentru partea educationala acum. Fiecarui pacient ii putem arata, personalizat, cum va arata procedura.

Tehnica ne-a ajutat foarte mult. In 1992, cand mi-am inceput meseria, aveam stent-uri, device-uri, care mi se pareau butucanoase, mamut.

Acum putem rezolva cu proceduri hibride probleme pe care nu ne gandeam ca le vom putea rezolva astfel in urma cu cativa ani.

Ceea ce am rezolvat eu acum este o malformatie congenitala din nastere, care apare genetic.

In a 5-a, a 6-a zi de la nastere se recomanda sa se faca o ecografie copilului si se vad vase care au ramas deschise.

Important:

• Pacientul si-a dat acordul pentru transmiterea in direct a acestei interventii.
• Atentie, imaginile va pot afecta emotional!
• Recomandam vizionarea transmisiunii de persoane peste 18 ani.