Vitamina E și demența: beneficii și recomandări

07 August 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Ilustratie a structurii vitaminei E in sange pentru a ilustra mecanismul de actiune in dementa.

Ce este demența?

Demența este un termen general care desemnează un declin progresiv și ireversibil al funcțiilor cognitive, suficient de sever încât să afecteze capacitatea unei persoane de a desfășura activitățile zilnice.

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, urmată de demența vasculară, deși demența în sine include multe alte tipuri. Se estimează că, până în 2050, numărul persoanelor afectate de demență la nivel global va crește considerabil, ajungând la 158 milioane.

Ce este vitamina E și care este rolul său în organism?

Vitamina E este de fapt un grup de compuși liposolubili cu proprietăți antioxidante, esențiali pentru funcționarea optimă a organismului. Principalele forme biologic active sunt tocoferolii și tocotrienolii, dintre care alfa-tocoferolul este cea mai răspândită și utilizată în suplimente.

Vitamina E îndeplinește mai multe funcții importante în organism: 

  • protejează țesuturile organismului de daunele cauzate de radicalii liberi;
  • susține sistemul imunitar în lupta împotriva virusurilor și bacteriilor;
  • inhiba formarea de cheaguri de sange
  • facilitează comunicarea celulară, sprijinind numeroase funcții vitale.
Prim plan al unei femei in varsta cu dementa tinand in palma suplimente cu vitamina E.

Cum influențează vitamina E riscul de demență?

Aportul alimentar scăzut de vitamina E a fost asociat cu un risc crescut de demență, în timp ce un aport adecvat și ridicat ar putea contribui la prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă. Studiile sugerează că vitamina E protejează celulele nervoase prin combaterea stresului oxidativ și a inflamației, procese implicate în patogeneza demenței și a bolii Alzheimer.

Numeroase cercetări s-au concentrat pe relația dintre aportul de vitamina E și riscul de demență, inclusiv asupra declinului cognitiv.

Un studiu prospectiv (Liu, Su et al, 2022) a urmărit 1.550 de participanți, cu o vârstă medie de 71 de ani, pe o perioadă medie de 5,2 ani, pentru a investiga legătura dintre aportul alimentar de vitamina E și riscul de demență.

Pe parcursul studiului, 135 (8,7%) dintre participanți au dezvoltat demență. Rata cumulată de incidență a demenței a fost semnificativ mai mare la participanții cu cel mai mic aport de vitamina E (<13,20 mg/zi). Comparativ cu grupul cu cel mai mare aport de vitamina E (>23,63 mg/zi), grupul cu aport scăzut a avut un risc de 2,31 ori mai mare de a dezvolta demență. Chiar și după ajustări pentru numeroși factori (vârstă, sex, fumat, educație, activitate fizică și cognitivă, IMC etc.), riscul a rămas semnificativ crescut

De asemenea, studiul a relevat o corelație negativă între aportul de vitamina E și rata anuală de declin a scorurilor MMSE (Mini-Mental State Examination), indicând o încetinire a deteriorării cognitive la persoanele cu un aport mai mare de vitamina E.

O meta-analiză amplă (Zhao, Rangyin et al, 2022) a arătat, de asemenea, că un aport crescut de vitamina E, atât din dietă, cât și prin suplimente, poate fi asociat cu o reducere semnificativă de 21% a riscului de demență generală și de 22% pentru boala Alzheimer.

Descoperirile sunt în concordanță cu alte studii care au arătat o asociere între un aport optim de vitamina E și o performanță cognitivă mai bună sau un risc redus de demență.

Rolul vitaminei E în tratamentul demenței

Numeroase cercetări au investigat potențialul vitaminei E nu doar în prevenția, ci și în tratamentul demenței.

Un studiu publicat în revista JAMA (Dysken, Maurice W et al, 2014) a descoperit, de exemplu, că persoanele care suferă de o formă ușoară sau moderată a afecțiunii Alzheimer și consumă doze mari de vitamina E (2000 UI/zi) prezintă un ritm mai lent de declin cognitiv. Persoanele în cauză au fost capabile să își îndeplinească sarcinile de zi cu zi pentru mai mult timp și au avut nevoie de mai puțin ajutor de la îngrijitori, potrivit cercetătorilor americani.

În cadrul studiului, 613 persoane care sufereau de o formă ușoară sau moderată de Alzheimer au primit fie o doză zilnică de vitamina E, fie un tratament contra demenței, cunoscut ca memantină, o combinație de vitamina E și memantină sau placebo.

Schimbările observate la nivelul capacității acestora de a îndeplini sarcinile de zi cu zi, precum spălatul sau îmbrăcatul, au fost măsurate pe o medie de doi ani.

Studiul a constatat că participanții care au primit vitamina E au avut un declin cognitiv mai lent decât cei care au primit placebo, rata anuală de declin fiind redusă cu 19%. De asemenea, cei cărora le-a fost administrată vitamina E au avut mai puțină nevoie de ajutor de la îngrijitori.

Aceste constatări sugerează faptul că alfa tocoferolul este benefic în cazul formelor ușoare și moderate ale bolii Alzheimer prin încetinirea declinului funcțional și reducerea sarcinii îngrijitorului.

Totuși, trebuie precizat că doza folosită în studiu a fost mult mai mare decât doza zilnică recomandată și ar putea fi dăunătoare. De asemenea, deși studiul sugerează un beneficiu modest asupra funcționarii zilnice a pacientului, nu s-a observat un efect asupra memoriei sau gândirii.

Alte studii cu doze și durate variate nu au găsit beneficii semnificative sau au fost inconsecvente. Specialiștii avertizează că sunt necesare mai multe cercetări înainte de a recomanda vitamina E ca intervenție standard pentru demență.

Recomandări de la medicii buni de la MedLife

Suplimentarea cu vitamina E trebuie abordată cu prudență și în baza unor recomandări clare, mai ales în contextul tratamentului sau prevenirii demenței.

De reținut:

  • majoritatea studiilor care au analizat legătura dintre vitamina E și demență s-au concentrat pe alfa-tocoferol; administrarea unei singure izoforme poate fi suboptimă sau chiar dăunătoare prin inhibarea absorbției altor izoforme benefice;
  • Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a revizuit nivelurile maxime tolerabile (UL) pentru vitamina E, concentrându-se exclusiv pe forma esențială, α-tocoferol; evaluarea s-a bazat pe riscurile asociate cu excesul de vitamina E, în special tulburările de coagulare și riscul crescut de sângerare, boli cardiovasculare și cancer de prostată; nivelul maxim tolerabil (UL) pentru vitamina E la adulți este de 1000 mg pe zi;
  • majoritatea suplimentelor care conțin doar vitamina E furnizează cel puțin 67 mg (100 UI de vitamina E naturală) din acest nutrient; aceste cantități depășesc semnificativ doza zilnică recomandată de vitamina E pentru adulți (15 mg); dozele mari pot cauza efecte adverse;
  • suplimentarea cu vitamina E trebuie începută doar după consultarea medicului, mai ales pentru persoanele care au afecțiuni cronice, iau medicamente anticoagulante sau au risc crescut de hemoragii; dozele mai mari de vitamina E trebuie administrate doar sub supraveghere medicală;
  • cea mai sigură și recomandată cale de a obține vitamina E este prin dietă; sursele alimentare de vitamina E includ: uleiul de germeni de grâu, uleiurile de floarea-soarelui, semințele de floarea-soarelui, migdalele, arahidele și untul de arahide, spanacul, dovleacul, ardeiul gras roșu, sparanghelul, mango și avocado;
  • vitamina E, chiar și în doze terapeutice, nu e un tratament curativ pentru demență, ci un potențial adjuvant pentru încetinirea progresiei sale în anumite stadii.

Vitamina E, datorită proprietăților sale antioxidante, joacă un rol important în menținerea sănătății celulare și, implicit, a sănătății creierului. Deși studiile privind beneficiile directe ale suplimentării cu vitamina E în prevenirea sau tratarea demenței sunt în desfășurare și necesită cercetări suplimentare, integrarea alimentelor bogate în vitamina E într-o dietă sănătoasă rămâne o strategie valoroasă pentru sprijinirea funcției cognitive pe termen lung. Discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice tip de suplimente alimentare.

Bibliografie

  1. Agnese Gugliandolo, et al. „Role of Vitamin E in the Treatment of Alzheimer’s Disease: Evidence from Animal Models”, International Journal of Molecular Sciences, vol. 18, no. 12, 23 Nov. 2017, pp. 2504–2504, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5751107/, https://doi.org/10.3390/ijms18122504.
  2. Dysken, Maurice W, et al. „Effect of Vitamin E and Memantine on Functional Decline in Alzheimer Disease”, JAMA, vol. 311, no. 1, 31 Dec. 2013, pp. 33–33, jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/1810379, https://doi.org/10.1001/jama.2013.282834.
  3. Farina, Nicolas, et al. „Vitamin E for Alzheimer’s Dementia and Mild Cognitive Impairment”, Cochrane Database of Systematic Reviews, 8 Nov. 2012, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6464798/, https://doi.org/10.1002/14651858.cd002854.pub3.
  4. Liu, Su, et al. „Low Dietary Vitamin E Intake Is Associated with High Risk of Incident Dementia among Older Adults: The Shanghai Aging Study”, Frontiers in Nutrition, vol. 9, 23 Nov. 2022, www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2022.1036795/full, https://doi.org/10.3389/fnut.2022.1036795.
  5. „Scientific Opinion on the Tolerable Upper Intake Level for Vitamin E”, European Food Safety Authority, 2 Aug. 2024, www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/8953.
  6. „Vitamin E”, Office of Dietary Supplements - National Institutes of Health, 2025, ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminE-HealthProfessional/.
  7. „Vitamin E and Your Health”, The Nutrition Source, 18 Sept. 2012, nutritionsource.hsph.harvard.edu/vitamin-e/.
  8. „What Is Dementia? Symptoms, Types, and Diagnosis”, National Institute on Aging, 8 Dec. 2022, www.nia.nih.gov/health/alzheimers-and-dementia/what-dementia-symptoms-types-and-diagnosis.
  9. Zhao, Rangyin, et al. „Association of Vitamin E Intake in Diet and Supplements with Risk of Dementia: A Meta-Analysis”, Frontiers in Aging Neuroscience, vol. 14, 1 Aug. 2022, www.frontiersin.org/journals/aging-neuroscience/articles/10.3389/fnagi.2022.955878/full, https://doi.org/10.3389/fnagi.2022.955878.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării