Interviu dr. Corneliu Roșulescu, MedLife: despre factori de risc, semne de alarmă și testarea genetică în urologie
Sănătatea aparatului urinar este o componentă esențială a stării generale de sănătate, însă multe persoane nu acordă suficientă atenție prevenirii și controlului regulat. Fie din lipsă de informare, fie din teama de investigații considerate jenante, mulți pacienți ajung la cabinetul medicului urolog abia când simptomele sunt deja avansate. Dr. Corneliu Alexandru Roșulescu, medic primar urolog la MedLife, explică de ce prevenția și diagnosticarea timpurie fac diferența în urologie, care sunt simptomele care ne trimit urgent la medic și când este necesară testarea genetică.
Ce afecțiuni tratează urologul?
Există o percepție greșită în rândul publicului conform căreia medicul urolog tratează exclusiv afecțiuni masculine. Realitatea este cu totul alta. „Contrar opiniei generale, medicul urolog nu se adresează doar bărbaților, ci și femeilor, întrucât tratează și asigură funcționalitatea aparatului urinar, de la infecții și incontinențe urinare, la cancere, indiferent de gen. În plus, în cazul bărbaților, urologul abordează patologii care țin de androgenie, infertilitate masculină și infecția cu HPV”, explică dr. Corneliu Roșulescu.
În practica curentă, motivele prezentării la cabinet diferă în funcție de gen. La bărbați, hiperplazia benignă de prostată domină cazuistica. De asemenea, medicul vede mulți bărbați cu probleme de infertilitate sau care doresc testarea și vaccinarea împotriva HPV. Principalele cauze ale infertilității sunt varicocelul, fumatul, oboseala și stresul cronic. Femeile se confruntă adesea cu disconfortul infecțiilor recurente sau cel generat de incontinență.
Există însă și patologii comune ambelor sexe. Tumorile aparatului urinar pot, de exemplu, apărea atât la bărbați, cât și la femei „Alte afecțiuni comune ambelor sexe sunt litiazele vezicale (urina nu se elimină complet, stagnează în vezică, mineralele se cristalizează și apar calculii, adică „pietrele”) și renale (când bem mai puțin de 2l de apă pe zi, în schimb bem multe băuturi carbogazoase și cafea, și apar pietrele la rinichi). De aceea nici nu e indicat să bem numai apă minerală. Calculii se operează astăzi atât endoscopic, cât și laparoscopic, prin proceduri minim invazive”, precizează medicul.
Care sunt principalii factori de risc pentru cancerele urologice?
Factorii genetici și de mediu joacă un rol semnificativ. „Doi din trei pacienți cu cancer renal fumează”, afirmă dr. Roșulescu. Explicația este simplă: „Toate substanțele toxice din țigări ajung în sânge și sunt eliminate prin urină. Ele stagnează însă în vezică, pot să afecteze mucoasa și să provoace anomalii ale celulelor”.
Alți factori de risc includ alimentația procesată și expunerea la noxe sau medii toxice de lucru, precum vopseluri și hidrocarburi. În plus, predispoziția genetică joacă un rol important, în special pentru cancerul de prostată și anumite cancere renale rare.
De ce este screeningul pentru cancer de prostată o necesitate după 45 de ani?
În trecut, cancerul de prostată era depistat adesea în stadii avansate, din cauza lipsei simptomelor. Astăzi avem instrumente precum testul PSA, o analiză de sânge prin care se măsoară antigenul specific prostatei și care face acum parte din pachetul de analize uzuale recomandate bărbaților de peste 45 de ani.
Cu toate acestea, dr. Roșulescu atenția că acest test trebuie complet de examenul clinic, ecografia aparatului urinar și, atunci când este necesar, un tușeu rectal. Acesta din urmă este recomandat tuturor bărbaților la 1-2 ani, după vârsta de 45 de ani, deoare există cazuri în care PSA-ul este normal și doar un tușeu rectal poate identifica o tumoră.
„Dacă au un teren genetic, adică rude de gradul I – părinți, frați – cu cancer de prostată, ar trebui să facă acest control mai devreme, de la 40 de ani”, precizează medicul.
Când este indicată testarea genetică în urologie?
Genetica a deschis porți noi în urologie, permițând medicilor să stratifice pacienții în funcție de riscul lor ereditar. Nu mai vorbim doar de tratarea bolii prezente, ci de anticiparea ei. Dacă un bărbat are în familie rude care au suferit de cancer de prostată, este indicată testarea genetică pentru depistarea eventualelor mutații ale genelor BRCA 1 și BRCA 2. „Cei care le au nu înseamnă că vor face cancer neapărat, ci că au nevoie de o monitorizare mai atentă”, explică dr. Roșulescu.
Dincolo de cancerul de prostată, există și forme de cancer renal care se transmit genetic și pentru care testarea este vitală odată ce un diagnostic a fost confirmat la un membru al familiei: sindromul Von-Hippel-Lindau, sindromul Birt-Hogg-Dube și cancerele renale papilare. În toate aceste cazuri, testarea se face când ai deja diagnosticul. „Anumite cancere renale rare pot fi ereditare. Odată ce se confirmă diagnosticul, e nevoie de testare genetică. Un pacient tânăr, care are în familie Von-Hippel-Lindau sau o rudă de gradul I cu cancer de prostată ar trebui să fie testat”, precizează dr. Roșulescu.
Ce semne de alarmă nu trebuie ignorate sub nicio formă?
Unul dintre cele mai critice simptome în urologie este hematuria (sângele în urină). De multe ori, pacienții tind să ignore acest semn dacă acesta nu este însoțit de durere, considerând că este o problemă trecătoare. În realitate, poate trăda prezența unei tumori.
„Hematuria, adică prezența sângelui în urină, fie că îl vedem cu ochiul liber, fie că se vede doar la microscop în sumarul de urină, ar trebui să ne trimită imediat la medic”, avertizează dr. Roșulescu. „Poate avea mai multe cauze, precum o infecție urinară sau calculi (pietre) care au migrat, dar dacă nu există asemenea simptome, hematuria poate indica o afecțiune malignă.”
La femei, de exemplu, cancerul de vezică, cel mai frecvent cancer din sfera urologică, este adesea descoperit fie odată cu hematuria, fie întâmplător, la o ecografie.
În cazul cancerului vezical, viteza cu care pacientul ajunge la urolog decide tipul de intervenție chirurgicală necesară, dacă se poate sau nu trata minim-invaziv. „Când deja invadează musculatura vezicii, facem rezecția tumorii pentru a avea un rezultat histopatologic, dar se ajunge la cistecomie, adică scoaterea vezicii. Și aceasta, făcută din timp, poate avea o evoluție bună. Ideea e să nu se ajungă la stadii avansate local sau metastatice, pentru că speranța de viață scade. Agresivitatea tumorilor vezicale e mare – avansează în luni de zile”, spune dr. Roșulescu.
Ce analize ar trebui să facem pentru aparatul urinar?
Monitorizarea regulată a sănătății aparatului urinar nu necesită investigații complexe sau costisitoare. Analizele uzuale, indicate atât femeilor, cât și bărbaților, sunt urocultura, sumarul de urină, ureea, creatinina și rata filtrării glomerulare. Aceste investigații simple pot oferi informații valoroase despre funcționarea rinichilor și despre prezența eventualelor infecții sau anomalii.
„Dacă funcția renală e încetinită, adică scade filtrarea sângelui și rinichii nu mai funcționează optim, e posibil să fie nevoie și de implicarea medicului nefrolog”, precizează dr. Roșulescu.
Persoanele cu diabet zaharat sau boli cardiovasculare ar trebui să acorde o atenție sporită monitorizării funcției renale, având în vedere că aceste afecțiuni pot afecta rinichii pe termen lung, uneori chiar fără simptome evidente în fazele inițiale.
Cine este dr. Corneliu Roșulescu?
Dr. Corneliu Roșulescu este medic primar urolog la Hyperclinica MedLife Floreasca și Hyperclinica Medlife București Titan. A ales urologia datorită diversității patologiilor întâlnite în cabinet și a gradului ridicat de tehnologizare în chirurgia minim invazivă.
Dr. Roșulescu deține competențe avansate în chirurgie robotică urologică și ultrasonografie generală. Expertiza sa acoperă proceduri de înaltă precizie, precum puncția biopsie prostatică prin fuziune RMN și intervențiile minim invazive eco-ghidate. Este membru al Societății Române de Urologie și Societății Europene de Urologie și co-autor a mai multor lucrări științifice publicate în reviste de specialitate.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Interviu dr. Ovidiu Ferician, MedLife: despre screening și tratamente moderne în oncologia urologică
Cancerele urologice reprezintă o provocare majoră de sănătate publică, însă diagnosticarea precoce poate face diferența între vindecare completă și tratamente complexe. În România, tehnologia medicală avansată și accesul la investigații moderne oferă șanse reale de depistare timpurie, cu condiția ca...
Interviu dr. Ana Maria Apostol, MedLife: despre rolul medicului ORL
Otorinolaringologia (ORL) este o specialitate medicală și chirurgicală esențială pentru sănătatea capului, gâtului și urechilor. Rolul medicului ORL depășește simpla tratare a răcelilor sau a durerilor de urechi: acesta se asigură că pacientul respiră corect, că auzul și funcțiile gâtului sunt prote...
Interviu dr. Horațiu Alin Mureșan, MedLife: despre cum tehnologiile moderne transformă diagnosticul oncologic
Progresele tehnologice în medicină schimbă rapid modul în care se realizează diagnosticul oncologic. De la analiza histologică clasică la testarea moleculară și inteligența artificială, tehnologia permite identificarea cu precizie a caracteristicilor fiecărei tumori, sprijinind deciziile clinice per...