Totul despre stres: Ce este, tipuri, simptome și efecte asupra organismului

Ce este stresul

Stresul este o stare emoțională și fizică de tensiune care poate să provină fie de la o situație, fie de la un gând ce determină frustrare, furie ori nervozitate și reprezintă modul de răspuns al organismului la aceste provocări.

Factorii stresori diferă de la o persoană la alta, iar efectele se pot manifesta în două moduri:

• la nivel psihic: prin teamă, nervozitate, încordare;
• la nivel fizic: prin stimularea secreției de adrenalină, intensificarea bătăilor inimii ori transpirație.

Acești factori nu provoacă direct o boală, dar sunt responsabili de agravarea unor afecțiuni cardiovasculare, a unor alergii, a astmului, depresiilor, migrenelor și a unor probleme digestive.

Stresul în sarcină poate dăuna atât mamei, cât și fătului, care va avea un risc mai ridicat de a dezvolta unele boli pe parcursul vieții de adult.

Medicul care a introdus termenul de stres în știință, Hans Selye, susținea în 1956 că, în doze mici, stresul poate avea și efecte benefice. De exemplu, stresul la locul de muncă ajută la creșterea productivității. Când se întinde însă pe o perioadă îndelungată, poate afecta sănătatea.

Pentru că se manifestă la nivel fizic, mental și emoțional și se resimte la nivelul întregului organism, stresul poate afecta mai multe organe, iar efectele se văd la nivelul pielii, creierului, inimii, glandei tiroide, mușchilor și oaselor, plămânilor și a întregului sistem imunitar.

Cauzele stresului

Momentan, nu există o cauză incriminată direct pentru provocarea stresului, iar oamenii reacționează diferit în situații limită. Factori de risc, precum depresia sau anxietatea, pot face o persoană să resimtă mai acut stresul, iar experiențele anterioare pot dicta și ele modul în care cineva reacționează la un factor de stres.

Câteva elemente comune, care pot declanșa stresul, există totuși:

• probleme la locul de muncă;
• pensionarea;
• problemele financiare;
• boala;
• schimbarea domiciliului;
• relațiile (mariajul, divorțul);
• un avort sau dificultățile în a concepe un copil.

Simptome

Orice situație are potențialul de a deveni presantă, deci și simptomele stresului diferă de la o persoană la alta. De aceea, pot fi catalogate în trei categorii.

Fizice

Efectele fizice ale stresului pot fi:

• transpirația;
• senzația de gură uscată;
• durerea de spate;
• durerile în piept;
• crampele;
• spasmele musculare;
• leșin;
• durerile de cap;
• ticurile nervoase;
• senzația de furnicături.

Emoționale

Efectele emoționale ale stresului pot include:

• furie;
• burnout;
• probleme de concentrare;
• oboseală;
• senzație de nesiguranță;
• iritabilitate crescută;
• tristețe.

Comportamentale

Dacă stresul devine cronic, poate provoca mai multe complicații de natură comportamentală, cum ar fi:

• anxietate;
• depresie;
• boli de inimă;
• probleme cu tensiunea;
• imunitate scăzută;
• dureri musculare frecvente;
• sindrom posttraumatic;
• tulburări de somn;
• tulburări gastro-intestinale;
• lipsa libidoului;
• tulburări erectile.

Tipuri de stres

Stres acut

Stresul acut este cel mai comun tip de stres, poate fi util pe termen scurt și trece destul de repede. Reprezintă un răspuns fizic al organismului la provocări anticipate sau evenimente neașteptate și ajută la gestionarea situațiilor frustrante sau periculoase. Toți oamenii au parte de acest gen de stres.

Simptome comune ale stresului acut sunt:

• distresul emoțional;
• tensiunea musculară;
• durerile de cap;
• durerile de spate;
• deranjul gastro-intestinal;
• bătăile rapide ale inimii;
• tensiunea ridicată.

Stres episodic

Stresul episodic apare atunci când o persoană are senzația că este mereu presată de cineva sau ceva, ori are impresia că ceva rău i se poate întâmpla.

Netratat, acest tip de stres duce la modificări comportamentale:

• iritabilitate;
• ostilitate neintenționată;
• probleme de relaționare.

Dacă o persoană resimte stresul episodic, acest lucru ar putea indica necesitatea unor schimbări în viața de zi cu zi.

Stresul cronic

Stresul cronic apare ca urmare a unor episoade lungi de presiune emoțională, care poate dura de la o săptămână până la luni sau chiar ani. Omul se poate obișnui cu acest tip de stres și nu îl mai sesizează, dar perioadele stresante prelungite pot duce la probleme grave de sănătate. Multe studii medicale asociază stresul cronic cu problemele de inimă și de imunitate scăzută (poate provoca boli autoimune, cum ar fi psoriazis și alopecie areată).

Stresul poate fi și de tip oxidativ și constă în apariția unui dezechilibru între cantitatea de oxigen reactiv produs în organism și capacitatea acestuia de a-l elimina.

De asemenea, există și stres post-traumatic, ce reprezintă o tulburare caracterizată de retrăirea unui eveniment traumatizant, însoțită de o excitație crescută și de stimuli care declanșează trauma.

Posibile efecte ale stresului

Stresul poate avea un impact negativ serios asupra organismului și sănătății, prin creșterea riscului de boli cardiovasculare și agravarea afecțiunilor preexistente, precum:

• astm;
• dureri de spate;
• aritmii;
• dificultăți de respirație;
• dureri de cap;
• hipertensiune;
• sindrom intestinului iritabil;
• ulcer;
• suprimarea sistemului imunitar;
• probleme cardiovasculare;
• diabet.

Unele persoane reușesc să gestioneze problema stresului destul de bine, în timp ce altele resimt efectele psihologice și fizice într-un mod neplăcut.

Managementul stresului

Situațiile stresante sunt aproape imposibil de evitat în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, sunt anumite lucruri pe care le putem face pentru a diminua impactul negativ al stresului asupra organismului și psihicului:

• exerciții fizice: ajută la detensionare și reduc anxietatea;
• timp petrecut cu familia și prietenii: este importantă deconectarea de la lucrurile care provoacă stres, precum și eliberarea sentimentelor;
• odihnă suficientă: fiecare om are nevoie de opt ore de somn pe noapte. De aceea, pentru a combate stresul suplimentar, este bine să existe o igienă corespunzătoare a somnului (culcat și trezit la aceeași oră, reducerea, pe cât posibil, a contactului cu telefonul, tableta, televizorul înainte de culcare);
• menținerea unei atitudini pozitive: ajută la crearea unui echilibru între optimism și realitate (situațiile dificile nu trebuie negate, dar nici nu trebuie permis ca gândurile să copleșească sau să acopere realitatea);
• practicarea unei tehnici de relaxare și control al respirației;
• deconectarea prin practicarea unui hobby.

Soluții pentru a scăpa de stres

Pentru a scăpa de situațiile stresante sau măcar pentru a mai reduce nivelul stresorilor, puteți recurge la o serie de activități, precum:

• ascultarea muzicii;
• discuții cu persoane apropiate, pentru eliberarea sentimentelor;
• practicarea unor tehnici de mindfulness;
• practicarea de exerciții fizice;
• odihna pasivă sau activă;
• practicarea de exerciții de relaxare, yoga;
• solicitarea unui ajutor specializat de la un consilier.

Prevenție

Pentru a preveni stresul este nevoie de mult efort, care implică autocunoaștere și, mai ales, o conștientizare a adevăratelor nevoi, a limitelor individuale și acceptarea lor.

Prioritizarea valorilor de viață și a principiilor este importantă în prevenirea situațiilor stresante, pentru că ajută în luarea unor decizii bune, prin trierea lucrurilor care sunt cu adevărat importante pentru fiecare individ în parte.

Evitarea suprasolicitării este, de asemenea, o metodă de prevenție a stresului profesional. Nu este o rușine să recunoști în fața șefului, colegilor sau a familiei că nu te poți descurca singur într-o anumită situație. În acest fel, presiunea personală este mult redusă și, deci, și situația care ar fi putut provoca un stres suplimentar, dispare.

Bibliografie

1. “Stress and Heart Health.” Www.heart.org, 21 June 2021, www.heart.org/
2. Felman, Adam. “Why Stress Happens and How to Manage It.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 12 Mar. 2020, www.medicalnewstoday.com
3. “Stress and Your Health: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2016, medlineplus.gov/ency/article/003211.htm. Accessed 23 July 2022.
4. “Stress Prevention.” Mentalhelp.net, 2015, www.mentalhelp.net
5. Terrie, Yvette C. “The Impact of Stress on Health: Learning to Cope.” Pharmacy Times, vol. 76, no. 4, 14 Apr. 2010, www.pharmacytimes.com