Despre alergia la medicamente
Alergia la medicamente este o reacție imunologică anormală declanșată de un medicament, implicând mecanisme de hipersensibilitate imediată (mediată de IgE) sau întârziată (mediată de celulele T). Cele mai frecvente medicamente implicate sunt antibioticele (peniciline, cefalosporine), antiinflamatoarele nesteroidiene și anticonvulsivantele.
Manifestările clinice includ erupții cutanate, urticarie, angioedem, șoc anafilactic sau reacții severe, precum sindromul Stevens-Johnson. Diagnosticul se bazează pe anamneză, teste cutanate și teste de provocare. Prevenția constă în evitarea medicamentului responsabil și utilizarea alternativelor sigure.
Cauze
Alergiile la medicamente apar atunci când sistemul imun identifică un medicament sau un metabolit al acestuia ca fiind un agent străin și periculos, declanșând o reacție de apărare. Principalele cauze includ:
Predispoziția genetică
Anumiți factori genetici pot influența susceptibilitatea la reacții alergice. De exemplu, indivizii cu anumite alele HLA (Human Leukocyte Antigen) prezintă un risc mai mare de reacții la anumite medicamente.
Structura chimică a medicamentului
Medicamentele cu molecule mici pot deveni hapteni, legându-se de proteinele gazdei și formând un complex imunogen.
Metabolizarea defectuoasă a medicamentului
Un metabolism anormal poate genera metaboliți reactivi care declanșează reacții imune. Acest mecanism este implicat frecvent în reacțiile la anticonvulsivante.
Expunerea repetată
Expunerea repetată la un medicament poate sensibiliza sistemul imun, ducând la o reacție alergică la administrările ulterioare.
Afecțiuni preexistente
Bolile virale, cum ar fi infecția cu virusul Epstein-Barr sau HIV, cresc riscul de reacții alergice la anumite medicamente, cum ar fi sulfonamidele.
Interacțiuni medicamentoase
Unele combinații de medicamente pot amplifica riscul de reacții imunologice.
Factori de risc
Alergiile la medicamente pot fi influențate de o serie de factori care cresc susceptibilitatea la aceste reacții:
Istoricul personal de alergii
Persoanele cu alergii alimentare, atopie sau astm au un risc mai mare de a dezvolta alergii la medicamente.
Istoricul familial
O predispoziție genetică poate crește riscul de alergii medicamentoase, în special în cazul variantelor specifice ale antigenelor HLA (ex.: HLA-B*1502 asociat cu reacții severe la carbamazepină).
Tipul de medicament
Antibioticele (în special beta-lactamicele), antiinflamatoarele nesteroidiene și anticonvulsivantele sunt mai frecvent asociate cu reacții alergice.
Administrarea repetată sau prelungită
Expunerea continuă sau repetată la un medicament crește riscul sensibilizării sistemului imun.
Vârsta
Adulții sunt mai predispuși la alergii medicamentoase comparativ cu copiii, deoarece sunt expuși la un număr mai mare de medicamente.
Afecțiuni asociate
Bolile virale pot sensibiliza organismul, crescând riscul reacțiilor la medicamente precum antibiotice sau sulfonamide.
Administrarea intravenoasă
Medicamentele administrate intravenos prezintă un risc mai mare de reacții severe, datorită absorbției rapide și expunerii directe a sistemului imun.
Factori de mediu
Poluarea și expunerea la alergeni pot contribui la o sensibilizare generalizată a sistemului imun.
Simptome
Simptomele alergiilor la medicamente pot varia în funcție de mecanismul imunologic implicat și de severitatea reacției. Acestea sunt clasificate, în general, în reacții de tip imediat (mediat de IgE) și întârziat (mediat de celulele T).
Simptome ușoare până la moderate:
- Erupții cutanate: pete roșii sau maculo-papulare;
- Urticarie: leziuni cutanate pruriginoase și ridicate;
- Prurit generalizat: senzație intensă de mâncărime;
- Febră medicamentoasă: creștere izolată a temperaturii corpului.
Simptome severe:
- Angioedem: umflături la nivelul feței, buzelor, limbii sau gâtului, care pot obstrucționa căile respiratorii;
- Anafilaxie: reacție sistemică severă, caracterizată prin dificultăți respiratorii, scăderea tensiunii arteriale și risc de deces;
- Sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică: reacții cutanate grave cu leziuni buloase și desprinderea stratului superficial al pielii.
- Sindrom DRESS (Drug Rash with Eosinophilia and Systemic Symptoms): erupții cutanate, febră, adenopatii și afectarea organelor interne.
Simptome respiratorii:
- Rinoree, strănut, congestie nazală;
- Bronhospasm, dificultăți respiratorii;
Simptome gastro-intestinale:
- Greață, vărsături, crampe abdominale;
Simptome cardiovasculare:
- Hipotensiune arterială, tahicardie.
Diagnosticare
Diagnosticul alergiilor la medicamente implică o combinație de anamneză detaliată, examinare clinică și teste specifice pentru confirmarea mecanismului imunologic implicat.
Anamneza
- Istoricul detaliat al reacției: debut, tipul simptomelor, durata și circumstanțele apariției.
- Medicamente utilizate recent, inclusiv doza și durata tratamentului;
- Istoricul personal sau familial de alergii.
Examinarea clinică
- Evaluarea semnelor fizice: erupții cutanate, edeme, dificultăți respiratorii;
- Documentarea severității reacției (ușoară, moderată, severă).
Investigații specifice
- Teste cutanate (prick test sau intradermic):
- Utilizate pentru alergiile mediate de IgE, cum ar fi cele la peniciline;
- Se efectuează cu medicamentul suspectat, într-un mediu controlat.
- Teste de provocare medicamentoasă:
- Administrarea treptată a medicamentului sub supraveghere medicală, indicată atunci când alte teste sunt neconcludente și riscul reacției este scăzut.
- Teste de laborator:
- Dozarea IgE specifice, utilă pentru alergiile mediate de IgE.
- Testul de activare a bazofilelor (BAT):
- Detectează sensibilizarea celulelor imune la medicament.
- Hemoleucogramă completă:
- Eozinofilie poate fi prezentă în reacții severe, cum ar fi sindromul DRESS.
- Teste genetice:
- Identificarea unor alele HLA (ex.: HLA-B*1502 pentru carbamazepină).
- Biopsia cutanată:
- Indicată în reacții întârziate severe, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson.
Alte metode de evaluare
- Patch test, utilizat pentru alergiile de contact sau reacțiile întârziate;
- Monitorizare clinică și observație: în unele cazuri, reacțiile pot fi diagnosticate retrospectiv, prin excluderea altor cauze.
Tratament
Tratamentul alergiilor la medicamente variază în funcție de severitatea reacției și include măsuri imediate pentru gestionarea simptomelor, precum și măsuri pe termen lung pentru prevenirea reacțiilor viitoare.
Măsuri imediate
Primul pas esențial este întreruperea administrării medicamentului responsabil.
Tratamentul simptomatic:
- Antihistaminice: ameliorarea pruritului, urticariei și altor simptome cutanate;
- Corticosteroizi sistemici: utilizați în reacțiile moderate sau severe, cum ar fi angioedemul sau sindromul DRESS;
- Adrenalina: în caz de șoc anafilactic, adrenalina intramusculară este tratamentul de urgență. Poate fi necesară administrarea repetată;
- Suport respirator și cardiovascular: în cazurile grave, poate fi necesară ventilația mecanică sau administrarea de fluide intravenoase pentru stabilizarea tensiunii arteriale.
Măsuri pe termen lung
- Identificarea medicamentului responsabil: stabilirea clară a diagnosticului ajută la evitarea reacțiilor viitoare;
- Evitarea medicamentului: pacienții trebuie să evite medicamentul și substanțele înrudite chimic. Este utilă eliberarea unei brățări medicale sau a unui card de avertizare;
- Medicamente alternative: alegerea unui tratament alternativ sigur, de preferat după consultarea unui specialist în alergologie;
- Desensibilizarea: pentru anumite medicamente indispensabile (ex. antibiotice beta-lactamice), se poate efectua desensibilizare progresivă sub supraveghere medicală strictă.
Educația pacientului
- Pacienții trebuie să fie informați despre alergia lor și să fie instruiți să evite automedicația;
- În cazurile de risc anafilactic, se recomandă purtarea unui autoinjector cu adrenalină și învățarea utilizării acestuia.
Complicații
Alergiile la medicamente pot avea complicații severe, în funcție de intensitatea reacției și de mecanismele imunologice implicate:
- Șocul anafilactic - este cea mai gravă complicație, caracterizată prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dificultăți respiratorii, edem laringian și risc de deces dacă nu este tratată prompt;
- Sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (TEN) - reacții cutanate grave care implică descuamarea pielii, leziuni buloase și afectare sistemică, inclusiv infecții secundare și insuficiență multiplă de organe;
- Sindromul DRESS (Drug Rash with Eosinophilia and Systemic Symptoms) - se caracterizează prin erupții cutanate severe, febră, adenopatii și afectarea organelor interne (ficat, rinichi, plămâni);
- Afectarea organelor interne - medicamentele pot declanșa reacții autoimune care afectează ficatul (hepatită medicamentoasă), rinichii (nefrită interstițială) sau plămânii (pneumonită interstițială);
- Infecții secundare - în cazul reacțiilor severe care implică leziuni cutanate, pacienții sunt susceptibili la infecții bacteriene și septicemie;
- Complicații psihologice - teama de reacții alergice viitoare poate duce la anxietate și evitarea tratamentelor necesare, afectând calitatea vieții pacientului;
- Rezistența la tratament - evitarea unor clase întregi de medicamente poate limita opțiunile terapeutice, în special în cazul infecțiilor severe.
Prevenţie
Prevenția alergiilor la medicamente implică identificarea medicamentelor responsabile printr-o anamneză detaliată și evitarea acestora.
Pacienții trebuie să informeze personalul medical despre istoricul lor alergic și să poarte o brățară medicală de identificare. În cazurile în care medicamentul este indispensabil, se poate efectua desensibilizarea sub supraveghere medicală strictă.
Alegerea alternativelor sigure și evitarea automedicației sunt esențiale pentru a reduce riscul reacțiilor. Educația pacientului și monitorizarea atentă a administrării medicamentelor completează măsurile de prevenție.
Bibliografie
- Johansson, S.G.O, et al. “Revised Nomenclature for Allergy for Global Use: Report of the Nomenclature Review Committee of the World Allergy Organization, October 2003.” Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 113, no. 5, May 2004, pp. 832–836, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15131563/, https://doi.org/10.1016/j.jaci.2003.12.591
- Drug Allergy: Diagnosis and Management of Drug Allergy in Adults, Children and Young People. 2024, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25340226/
- P. Demoly, et al. “InternationalConSensus on Drug Allergy.” Allergy, vol. 69, no. 4, 21 Feb. 2014, pp. 420–437, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24697291/, https://doi.org/10.1111/all.12350
- Pallardy, Marc, et al. “Drug Hypersensitivity Reactions: Review of the State of the Science for Prediction and Diagnosis.” Toxicological Sciences, vol. 200, no. 1, 8 Apr. 2024, pp. 11–30, academic.oup.com/toxsci/article/200/1/11/7642413, https://doi.org/10.1093/toxsci/kfae046
- Schnyder, Benno, and Werner J Pichler. “Mechanisms of Drug-Induced Allergy.” Mayo Clinic Proceedings, vol. 84, no. 3, 27 Feb. 2009, pp. 268–272, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2664605/, https://doi.org/10.4065/84.3.268
Alte afecțiuni similare
Alergia la cafea
Alergia la cafea este rară și apare atunci când sistemul imunitar reacționează anormal la proteinele din boabele de cafea, în special cafeina sau alte componente, precum...
Vezi detalii
Alergia la căpșune
Căpșunele sunt fructe foarte apreciate pentru aroma lor specifică și sunt incluse în multe deserturi, dar consumul lor poate declanșa reacții alergice la unii oameni....
Vezi detalii
Alergia la detergent
Alergia la detergent apare uneori atunci când există deja o sensibilitate a pielii și o predispoziție la alergii, iar substanțele prezente în detergent care declanșează...
Vezi detalii
Alergia la nichel
Alergia la nichel este o formă des întâlnită de dermatită de contact, în care sistemul imunitar reacționează negativ la expunerea la nichel. Această afecțiune este...
Vezi detalii
Alergia la praf
Alergia la praf este o reacție imunologică declanșată de acarieni, particule organice și alte substanțe din praful casnic. Acarienii sunt principala cauză, iar alergenii...
Vezi detalii
Alergia la proteina din lapte
Alergia la proteina din lapte este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare. Se poate manifesta moderat sau sever și apare cel mai des la copii, însă uneori...
Vezi detalii
Echipa medicală - Alergologie și Nutritie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
