Despre ginecomastie
Ginecomastia este o boală care afectează bărbații, reprezentând mărirea în volum a sânilor. Afecțiunea poate să apară oricând, din copilărie până la vârste înaintate, și se poate manifesta la ambii sâni sau doar la unul şi poate fi simetrică (ambii sâni au aceeași dimensiune) sau asimetrică (un sân este mai dezvoltat decât celălalt).
Ginecomastia este o afecțiune care provoacă anxietate și, chiar dacă de multe ori cauza care o determină nu este gravă, ea creează un important disconfort psihic.
Cauze
Mărirea sânilor la bărbați poate avea mai multe cauze:
- acumularea de grăsime: în acest caz, vorbim de adipomastie (sân de grăsime) sau pseudoginecomastie (falsă ginecomastie). Apare, de obicei, din cauza îngrășării și, spre deosebire de ginecomastie, nu determină sensibilitate sau durere la nivelul sânului;
- apariția unor tumori mamare benigne: abces mamar (infecție) sau chist mamar (o acumulare de lichid);
- apariția tumorilor mamare maligne: cancer de sân;
- creșterea glandei mamare: ginecomastia propriu-zisă apare printr-un dezechilibru hormonal între testosteron și estrogen. De obicei, la bărbați, glanda mamară nu se dezvoltă, deoarece ei au foarte puțin estrogen și mult testosteron. Atunci când, din diverse motive, cantitatea de testosteron scade și/ sau cantitatea de estrogen crește, glanda mamară se mărește.
De multe ori, ginecomastia apare din cauza anumitor substanțe:
- medicamente hormonale: estrogen, testosteron, steroizi sau medicamente din plante care conțin fitoestrogeni;
- medicamente pentru depresie, anxietate;
- medicamente pentru tratarea adenomului de prostată;
- medicamente pentru inimă;
- droguri;
- medicamente pentru stomac;
- medicamente pentru infecții.
Alte cauze ale apariției ginecomastiei pot fi:
- tumorile testiculare sau ale glandei suprarenale - care produc prea mult estrogen;
- problemă la nivelul testiculului, care va duce la scăderea producției de testosteron (ex: după lovituri, operații de scoatere a testiculului, după infecții, cum ar fi oreionul);
- hipertiroidismul (activitate în exces a glandei tiroide);
- ciroza hepatică, hepatitele cronice;
- insuficiența cardiacă;
- mutațiile genetice familiale sau spontane (sindromul Klinefelter);
- leziunile la nivelul măduvei spinării;
- infecția cu HIV;
- reluarea alimentației la persoanele malnutrite.
Există perioade în viața bărbaților când ginecomastia este considerată fiziologică și nu necesită investigații amănunțite:
- după naștere: din cauza hormonilor mamei, care trec la copil; de obicei, durează câteva săptămâni și poate fi însoțită și de o secreție lactată. Dispare spontan și nu necesită tratament;
- la pubertate: peste 50% dintre băieți prezintă ginecomastie în această perioadă; în general, dispare după aproximativ trei ani, dar, uneori, poate persista și după vârsta de 20 de ani;
- după 60 de ani: mecanismele implicate sunt scăderea testosteronului odată cu înaintarea în vârstă, corelată cu o creștere a procentului de țesut gras (acesta transformă testosteronul în estrogen), precum și medicațiile multiple administrate pentru alte afecțiuni.
Factori de risc
Factori de risc ai ginecomastiei sunt considerați:
- factorii genetici: de multe ori, ginecomastia la pubertate apare dacă și tatăl a avut această problemă;
- medicațiile multiple sau utilizarea de droguri;
- creșterea în greutate;
- traumatismele la nivelul capului sau testiculelor.
Simptome
În general, ginecomastia se manifestă prin câteva simptome specificie: sânul este mărit, dureros, pe o parte sau pe ambele. De obicei, umflătura care apare este situată în spatele mamelonului. Dacă este însă în altă poziție, aceasta poate sugera mai degrabă o tumoră de sân.
Pielea din dreptul umflăturii nu prezintă, în mod normal, modificări. Dacă este însă roșie și caldă, acest lucru indică prezența unei infecții.
O retracție a pielii (se formează o mică adâncitură) sau unele umflături la subraț sugerează diagnosticul de tumoră mamară.
Diagnosticare
În cazul apariției unei umflături la nivelul sânului, este necesar în primul rând un consult endocrinologic.
Medicul specialist va face investigația pe mai multe paliere:
- anamneză: pentru a stabili ce medicații a luat pacientul, dacă utilizează droguri sau alcool; este important și de cât timp a apărut ginecomastia (creșterea rapidă, de dată recentă, este mai îngrijorătoare decât o ginecomastie deja prezentă de peste un an). Pacientul va mai fi întrebat și despre eventuale simptome specifice bolilor hepatice și renale, hipertiroidismului (palpitații, transpirații excesive, scădere în greutate) sau ale lipsei de testosteron (scăderea libidoului, disfuncție erectilă, infertilitate);
- examen fizic: se va măsura dimensiunea țesutului mamar și se va stabili dacă prezintă semne suspecte (nodul fix, dur, retracție mamelonară sau a pielii, secreție din sân, adenopatii la subraț) care ar putea sugera un cancer mamar; este necesară și examinarea testiculelor (testiculele mici bilateral indică lipsă de testosteron, cele asimetrice sau un nodul la nivelul unui testicul indică tumoră testiculară);
- investigație imagistică: ecografie de sâni sau mamografie;
- analize de sânge: teste uzuale pentru ficat, rinichi; analize hormonale (testosteron, estrogen, LH, DHEAS, prolactina, TSH, FT4) și markeri tumorali (alfa fetoproteină, beta HCG), eventual cariotip.
În funcție de rezultate, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi:
- ecografie de testicul (pentru tumori testiculare);
- tomografie computerizată abdominală (pentru tumori de glande suprarenale);
- biopsie.
Tratament
Ginecomastia de la pubertate este mică și, de obicei, dispare spontan la majoritatea băieților. Dacă umflătura este mai mare de 4 cm se poate indica un tratament medicamentos.
Dacă se descoperă o cauză a ginecomastiei, aceasta va fi tratată în mod specific, ceea ce poate duce la ameliorarea/ dispariția ginecomastiei, astfel:
- tumorile testiculare sau suprarenale vor fi operate;
- hipertiroidia va fi tratată cu antitiroidiene;
- bolile renale și bolile hepatice vor fi tratate corespunzător.
Pentru ginecomastia determinată de medicamente se va încerca, dacă este posibil, întreruperea acestora (de obicei, apare o ameliorare la câteva săptămâni după întrerupere).
La pacienții cu ginecomastie idiopatică (fără o cauză identificată precis) și la cei la care ginecomastia nu regresează complet după tratarea cauzei, poate fi luat în considerare tratamentul medicamentos. Acesta este eficient pentru ginecomastiile de dată recentă deoarece, dacă a trecut o perioadă mai mare de un an de la apariția umflăturii, aceasta nu va mai răspunde la medicamente. Se vor utiliza antiestrogenice pentru o perioadă de 1-3 luni.
În multe cazuri, dacă ginecomastia este veche, mare, nu se obține un rezultat bun cu medicație; în acest caz, singura soluție de tratament este intervenția chirurgicală. Operația pentru ginecomastie poate fi limitată la liposucție (extragerea grăsimii), dar de multe ori este necesară și mastectomie (intervenţie chirurgicală pentru a scoate glanda mamară mărită). Intervenția se efectuează după finalizarea pubertății.
Prevenție
Apariția ginecomastiei poate fi prevenită prin:
- menținerea unei greutăți normale;
- evitarea consumului de droguri și a abuzului de alcool;
- evitarea utilizării de steroizi sau a altor substanțe în cadrul antrenamentelor sportive;
- evitarea utilizării pe termen lung și fără recomandare medicală a medicamentelor.
Alte afecțiuni similare
Ghidul bolilor autoimune: listă, cauze, simptome, ...
Bolile autoimune sunt afecțiuni în care sistemul imunitar devine hiperactiv și atacă, în mod greșit, propriul organism.În mod normal, sistemul imunitar protejează...
Vezi detalii
Giardia
Giardia este un parazit microscopic care provoacă o boală diareică numită giardioză. Infecţia cu Giardia este marcată de crampe intestinale, meteorism abdominal...
Vezi detalii
Gigantism și acromegalie
Gigantismul și acromegalia sunt sindroame de secreție excesivă de hormon de creștere (hipersomatotropism) care sunt aproape întotdeauna din cauza unui adenom hipofizar....
Vezi detalii
Gingivita
Gingivita reprezintă o afecțiune a gingiilor caracterizată prin inflamație. Este primul stadiu de afectare parodontală, care poate fi total reversibilă în cazul în care...
Vezi detalii
Glaucom
Glaucomul reprezintă degradarea cronică a nervului optic ce se exprimă prin pierderea fibrelor nervoase și care se poate asocia sau nu cu creșterea tensiunii...
Vezi detalii
Glicozuria
Glicozuria este o afecțiune caracterizată de un exces de zahăr, în special de glucoză, în urină. În condiții normale, rinichii joacă un rol esențial în filtrarea...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
