Insuficienţa pulmonară

Cauze

Cauzele insuficienței pulmonare pot determina clasificarea acesteia în funcție de diverse caracteristici, precum severitatea, asocierea cu alte afecțiuni cardiace și alți factori relevanți:

• regurgitație pulmonară acută - apare brusc și poate fi provocată de evenimente precum endocardita (infecția unei valve), traume sau intervenții chirurgicale;.
• insuficienţă pulmonară cronică - se dezvoltă treptat în timp, adesea în legătură cu malformații congenitale, boli inflamatorii cronice sau alte afecțiuni pe termen lung;.
• insuficienţă pulmonară primară - este cauzată direct de probleme la nivelul valvei pulmonare sau a arterei pulmonare;.
• insuficienţă pulmonară secundară - apare ca o consecință a altor afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea pulmonară sau stenoza aortică;.
• insuficienţă pulmonară organică - se datorează unei cauze structurale, cum ar fi defecte mecanice ale valvei pulmonare sau endocardita;.
• insuficienţă pulmonară funcțională - apare în absența unor anomalii structurale evidente și poate fi asociată cu dilatarea ventriculului drept sau alte modificări funcționale ale inimii;.
• insuficienţă pulmonară izolată - se referă la regurgitația pulmonară care apare independent de alte defecte cardiace semnificative;.
• insuficienţă pulmonară asociată - poate fi observată în contextul altor probleme cardiace, cum ar fi defecte septale atriale sau ventriculare, afectând structura generală a inimii.

Simptome

Simptomele insuficienţei pulmonare pot varia în funcție de severitatea afecțiunii și de ritmul evoluției bolii. În stadiile incipiente, insuficienţa pulmonară poate să nu provoace simptome evidente. Cu toate acestea, pe măsură ce progresează, pot apărea următoarele simptome:

• dispnee (dificultăți de respirație) - este un simptom comun și poate varia de la ușoară la severă, mai ales în timpul activităților fizice sau efortului;
• oboseală - din cauza dificultăților de a furniza suficient oxigen corpului, oboseala poate apărea chiar și la eforturi minime;
• palpitații sau bătăi rapide ale inimii - disfuncția valvei pulmonare poate duce la modificări în pomparea sângelui, generând senzația de palpitații sau accelerarea ritmului cardiac;
• durere toracică - unele persoane pot experimenta disconfort sau durere în zona toracică, în special în timpul activităților fizice sau în timpul stresului psihic;
• edem pulmonar - în cazurile severe, insuficienţa pulmonară poate duce la acumularea de lichid în plămâni, ceea ce poate provoca tuse și dificultăți de respirație suplimentare;
• cianoza - în situații mai extreme, în care oxigenul nu este furnizat adecvat organismului, pot apărea schimbări de culoare ale pielii sau mucoaselor, prezentând o nuanță albastră (cianoză).

Tratament

Tratamentul insuficienţei pulmonare depinde de cauza subiacentă și de severitatea afecțiunii:

• urmărire regulată - dacă insuficienţa pulmonară nu cauzează simptome severe și nu progresează rapid, medicul poate decide să monitorizeze starea pacientului periodic;
• medicamente - anumite medicamente, cum ar fi diureticele (pentru controlul edemului), pot fi prescrise pentru a gestiona simptomele asociate cu insuficienţa pulmonară;
• reparare sau înlocuire valvulară - în cazurile severe sau în care cauza principală este o disfuncție a valvei pulmonare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru repararea sau înlocuirea valvei;
• proceduri intervenționale - unele proceduri intervenționale, precum plasarea unui inel de restricție în jurul valvei pulmonare (plasarea unui inel Kay), pot fi utilizate pentru a îmbunătăți funcționarea valvei și a reduce regurgitația;
• tratarea infecțiilor - în cazul în care infecțiile afectează valvele inimii și contribuie la regurgitație, tratamentul cu antibiotice poate fi necesar;
• controlul bolilor inflamatorii - dacă regurgitația pulmonară este asociată cu boli inflamatorii, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă, managementul acestor condiții poate fi esențial pentru a încetini progresia insuficienţei pulmonare;
• exerciții fizice regulate - activitatea fizică moderată poate ajuta la menținerea stării de sănătate generală și poate sprijini sistemul cardiovascular;
• evitarea factorilor de risc - reducerea factorilor de risc cardiovascular, cum ar fi controlul tensiunii arteriale, gestionarea nivelurilor de colesterol și renunțarea la fumat, ar putea contribui la menținerea sănătății inimii.

Complicații

Dacă nu este gestionată corespunzător, insuficienţa pulmonară poate duce la complicații care pot varia în funcție de cauza subiacentă și de gradul de severitate a afecțiunii:

• insuficiența ventriculară dreaptă - insuficienţa pulmonară persistentă și semnificativă poate duce la o creștere a presiunii în ventriculul drept al inimii, provocând insuficiență ventriculară dreaptă; aceasta poate genera simptome precum umflarea extremităților, oboseala și disconfortul abdominal;
• hipertensiune pulmonară - insuficienţa pulmonară poate contribui la creșterea presiunii în artera pulmonară, ceea ce poate duce la hipertensiune pulmonară, care poate exercita o presiune suplimentară asupra inimii și poate contribui la insuficiența ventriculară dreaptă;
• endocardită - insuficienţa pulmonară poate crește riscul de endocardită, o infecție a endocardului, țesutul care căptușește cavitățile inimii; valvele afectate pot deveni mai susceptibile la infecții, ceea ce necesită tratament imediat cu antibiotic;
• aritmii cardiace - disfuncția valvei pulmonare poate perturba ritmul cardiac normal, pot apărea aritmii, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară;
• dilatarea ventriculului drept - presiunea și volumul crescut în ventriculul drept al inimii pot duce la dilatarea acestuia, afectând funcționarea normală a inimii;
• insuficiența cardiacă congestivă - în cazurile severe, insuficienţa pulmonară netratată poate contribui la insuficiență cardiacă congestivă, o condiție în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului.