Boli de piele pe care le poți lua de la piscină: care sunt și cum le prevenim

05 August 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Persoana care poarta slapi la piscina pentru protectie impotriva infectiilor fungice

Mediul acvatic public și riscurile dermatologice asociate

Piscinele și ștrandurile sunt, în general, sigure atunci când sunt întreținute corespunzător, însă mediul cald și umed din jurul lor poate favoriza transmiterea unor infecții cutanate. Riscul nu provine doar din apa piscinei, ci și din suprafețele utilizate în comun.

Clorul nu elimină instantaneu toți agenții patogeni. Deși reduce semnificativ riscul de contaminare a apei, anumite bacterii, fungi și virusuri pot supraviețui o perioadă pe suprafețele umede din jurul piscinei sau pot fi mai rezistente la dezinfectare dacă nivelul de clor este insuficient.

Apa tratată poate afecta bariera naturală a pielii. Expunerea repetată la apă clorinată și dușurile frecvente pot îndepărta pelicula protectoare de lipide de la suprafața pielii. Astfel, pielea devine mai uscată, pot apărea mici fisuri, iar microorganismele pătrund mai ușor.

Anumite zone prezintă un risc mai mare de contaminare, deoarece sunt permanent calde și umede. Printre acestea se numără:

  • podelele vestiarelor;
  • grătarele și pardoselile din zona dușurilor;
  • marginile piscinei;
  • alte suprafețe comune pe care oamenii circulă desculți.

Respectarea regulilor de igienă, purtarea papucilor în spațiile comune și emolierea pielii după înot contribuie la reducerea riscului de infecții dermatologice.

Cele mai comune infecții fungice (micoze) luate de la piscină

1. Piciorul de atlet (Tinea Pedis)

Piciorul de atlet (Tinea pedis) este cea mai frecventă infecție fungică asociată utilizării piscinelor, ștrandurilor și vestiarelor comune. Boala este provocată de fungi (dermatofiți), cel mai adesea Trichophyton rubrum, care se dezvoltă în medii calde și umede și se transmit prin contact cu suprafețe contaminate, precum podelele din dușuri sau din jurul bazinelor.

Primele simptome apar, de regulă, între degetele de la picioare, în special între degetele al patrulea și al cincilea, și pot include:

  • mâncărime intensă (prurit), accentuată după scoaterea încălțămintei;
  • descuamarea pielii și aspect albicios, macerat;
  • roșeață și senzație de arsură;
  • fisuri dureroase între degete, care pot favoriza suprainfecțiile bacteriene;
  • uneori, un miros neplăcut persistent al picioarelor.

Netratată, infecția se poate extinde către talpă, marginile piciorului sau unghii, ceea ce face tratamentul mai dificil și de durată.

2. Ciuperca unghiei (Onicomicoza)

Onicomicoza este o infecție fungică a unghiilor, întâlnită cel mai frecvent la nivelul picioarelor. În multe cazuri, apare ca o complicație a piciorului de atlet netratat. Fungii pot pătrunde sub unghie prin fisuri fine ale pielii sau prin traumatisme microscopice produse de încălțăminte ori de activitățile zilnice.

Semnele caracteristice includ:

  • îngroșarea progresivă a unghiei;
  • modificarea culorii, care poate deveni albicioasă, gălbuie sau maronie;
  • unghie fragilă, care devine casantă sau se exfoliază ușor;
  • desprinderea parțială a unghiei de patul unghial (onicoliză).

Fără tratament, infecția poate afecta întreaga unghie și se poate extinde la alte unghii sau la pielea din jur. De aceea, este recomandată evaluarea dermatologică și confirmarea diagnosticului înainte de începerea tratamentului.

3. Pityriasis Versicolor

Pityriasis versicolor este o infecție superficială a pielii provocată de ciuperca Malassezia, un microorganism care face parte din flora normală a pielii. În condiții precum căldura, umiditatea excesivă și transpirația abundentă, această ciupercă se poate multiplica excesiv și poate produce leziuni cutanate. Afecțiunea nu este considerată, de regulă, o infecție „luată” direct din piscină, însă mediile calde și umede pot favoriza apariția sau agravarea ei la persoanele predispuse.

Leziunile apar cel mai frecvent pe zonele bogate în glande sebacee, precum spatele, pieptul, umerii și gâtul, și se caracterizează prin:

  • pete mici, rotunde sau ovale, care pot conflua în plăci mai mari;
  • modificarea culorii pielii - petele pot fi mai deschise decât pielea din jur (mai evidente după bronzare) sau rozalii, maronii ori ușor închise la culoare;
  • descuamare fină la suprafața leziunilor, vizibilă mai ales la frecare;
  • uneori, mâncărime discretă, accentuată de căldură și transpirație.

Deși tratamentul elimină infecția, modificările de pigment pot persista câteva săptămâni sau luni până la refacerea completă a culorii normale a pielii.

Femeie care isi scarpina mainile din cauza unei iritatii sau reactii alergice

Infecții bacteriene frecvente în mediul piscinelor

1. Foliculita de piscină (Foliculita cu Pseudomonas)

Foliculita de piscină este o infecție bacteriană a foliculilor piloși provocată de Pseudomonas aeruginosa. Bacteria se poate multiplica în apa insuficient dezinfectată, în special în jacuzzi, căzi cu hidromasaj și piscine cu niveluri necorespunzătoare de clor sau cu întreținere deficitară.

Simptomele apar, de obicei, la 24-48 de ore după expunerea la apă contaminată și includ:

  • erupție formată din mici papule și pustule roșii, centrate de un fir de păr;
  • mâncărime sau sensibilitate locală;
  • leziuni localizate mai ales pe zonele acoperite de costumul de baie, unde umezeala și contactul prelungit cu apa favorizează dezvoltarea bacteriei.

La persoanele sănătoase, afecțiunea este de cele mai multe ori ușoară și se vindecă spontan în câteva zile. Totuși, dacă erupția persistă, se extinde sau este însoțită de febră ori durere intensă, este recomandat consultul dermatologic.

2. Impetigo (Boli infecțioase cutanate)

Impetigo este o infecție bacteriană superficială a pielii, foarte contagioasă, produsă cel mai frecvent de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes. Transmiterea are loc în principal prin contact direct cu pielea unei persoane infectate, dar și prin folosirea în comun a unor obiecte contaminate, precum prosoape, șezlonguri sau alte suprafețe care intră în contact cu pielea. Piscina în sine nu este, de regulă, sursa infecției, însă mediile aglomerate pot facilita răspândirea acesteia.

Semnele caracteristice includ:

  • apariția unor vezicule sau bășicuțe fragile, care se sparg ușor;
  • formarea unor cruste galben-aurii („de culoarea mierii”), considerate tipice pentru impetigo;
  • leziuni localizate frecvent în jurul nasului și gurii, dar și pe brațe, picioare sau alte zone expuse;
  • uneori, mâncărime ușoară și extinderea rapidă a leziunilor prin scărpinare.

Deoarece este o boală foarte contagioasă, persoanele cu impetigo trebuie evaluate de medic și sfătuite să evite contactul apropiat cu alte persoane până la începerea tratamentului conform recomandărilor medicale.

Infecții virale ale pielii contractate din zonele de agrement

1. Verucile plantare (Negii de talpă)

Verucile plantare sunt infecții virale ale pielii provocate de anumite tipuri de virus Papiloma Uman (HPV). Virusul pătrunde prin mici fisuri, zgârieturi sau zone macerate ale pielii și se transmite mai ușor atunci când se merge desculț pe suprafețe umede contaminate, precum cele din jurul piscinelor, dușurilor sau vestiarelor.

Cele mai frecvente semne sunt:

  • leziuni dure, aspre și bine delimitate, localizate pe zonele de presiune ale tălpii (călcâi, partea anterioară a piciorului);
  • mici puncte negre în interiorul leziunii, care reprezintă capilare trombozate;
  • durere la mers sau la apăsare, cu senzația că pacientul calcă pe o pietricică;
  • întreruperea cadrilajului normal al pielii în zona afectată.

Verucile plantare nu apar imediat după expunere, deoarece virusul poate rămâne latent săptămâni sau chiar luni înainte de apariția leziunilor. Tratamentul precoce reduce riscul de extindere și de transmitere către alte persoane.

2. Molluscum Contagiosum

Molluscum contagiosum este o infecție virală a pielii produsă de un virus din familia Poxvirus. Este întâlnită mai ales la copii, dar poate apărea și la adulți, în special la cei cu sistem imunitar slăbit. Transmiterea se face prin contact direct cu pielea unei persoane infectate sau prin obiecte contaminate, precum prosoape, jucării ori echipamente de înot. În mediile umede, precum piscinele și vestiarele, contactul apropiat poate favoriza răspândirea infecției.

Semnele caracteristice includ:

  • papule mici, ferme, rotunde, de culoarea pielii sau ușor sidefii;
  • o mică depresiune în centrul fiecărei leziuni (ombilicale), considerată tipică pentru această infecție;
  • leziuni grupate, localizate frecvent pe trunchi, brațe, picioare sau față la copii;
  • răspândirea ușoară prin scărpinare (autoinoculare), ceea ce poate duce la apariția unor noi leziuni în vecinătate.

În majoritatea cazurilor, leziunile dispar spontan în câteva luni, însă tratamentul poate fi recomandat pentru a limita transmiterea, extinderea infecției sau disconfortul estetic.

Reacții non-infecțioase: Dermatita de contact și xeroza cutanată

Nu toate problemele de piele apărute după mersul la piscină sunt cauzate de infecții. La unele persoane, apa tratată cu dezinfectanți poate irita pielea și poate afecta bariera sa naturală de protecție, mai ales dacă există subiacent o dermatită atopică sau o piele sensibilă.

Dermatita iritativă indusă de clor apare prin acțiunea directă a substanțelor dezinfectante asupra pielii și poate provoca:

  • roșeață (eritem);
  • mâncărime intensă;
  • senzație de arsură sau de „piele care ține”;
  • agravarea eczemelor existente la persoanele cu dermatită atopică.

Xeroza cutanată reprezintă uscarea excesivă a pielii, favorizată de expunerea repetată la apa din piscină și de îndepărtarea filmului protector de lipide de la suprafața epidermei. Pielea devine aspră, mată, se descuamează, poate prezenta fisuri fine și produce senzație persistentă de disconfort.

Aplicarea unei creme emoliente după duș și limitarea expunerii prelungite la apă tratată cu clor pot reduce riscul apariției acestor reacții.

Cum ne protejăm pielea la piscină

Majoritatea infecțiilor și iritațiilor cutanate asociate piscinelor pot fi prevenite prin câteva măsuri simple de igienă și protecție a pielii care sunt recomandate atât adulților, cât și copiilor:

  • poartă papuci de protecție în vestiare, dușuri și în jurul piscinei pentru a reduce riscul de contact cu fungi și virusuri care pot provoca micoze sau veruci plantare;
  • fă duș înainte și imediat după înot, folosind un produs de curățare delicat, apoi usucă foarte bine pielea, în special spațiile dintre degetele de la picioare;
  • schimbă costumul de baie umed cât mai curând după ieșirea din apă, deoarece umezeala prelungită favorizează dezvoltarea microorganismelor și iritarea pielii;
  • aplică o cremă emolientă după duș pentru a reface bariera naturală a pielii și a preveni uscarea excesivă provocată de apa tratată cu clor;
  • nu împărți prosoape, papuci, costume de baie sau produse de igienă personală cu alte persoane;
  • evită piscina dacă ai răni deschise sau o infecție cutanată activă, atât pentru a preveni agravarea acestora, cât și pentru a limita transmiterea către alte persoane;
  • alege piscine care respectă normele de igienă și dezinfectare, deoarece întreținerea corespunzătoare a apei reduce semnificativ riscul de infecții.

Dacă după mersul la piscină apar erupții persistente, mâncărime intensă, vezicule sau leziuni care nu se vindecă în câteva zile, este recomandat un consult dermatologic.

Diagnosticul de specialitate și opțiunile de tratament dermatologic

Dacă modificările pielii persistă după mersul la piscină sau se agravează, este recomandat un consult dermatologic. Identificarea corectă a cauzei este importantă, deoarece infecțiile fungice, bacteriene, virale și afecțiunile iritative necesită tratamente diferite.

Medicul dermatolog începe cu examinarea clinică a leziunilor și discută istoricul simptomelor, momentul apariției acestora și eventualele expuneri la piscine, jacuzzi sau vestiare.

La nevoie, pot fi recomandate investigații suplimentare, precum:

  • examenul micologic direct, realizat din fragmente de piele sau unghie, pentru identificarea fungilor;
  • cultura fungică sau bacteriană, atunci când este necesară confirmarea agentului infecțios și alegerea tratamentului potrivit;
  • alte investigații specifice (precum examinarea cu lampa Wood), în funcție de aspectul leziunilor și suspiciunea clinică.

Tratamentul este ales în funcție de cauza afecțiunii și poate include:

  • medicamente antifungice locale sau orale pentru micoze;
  • antibiotice topice ori sistemice pentru infecțiile bacteriene;
  • tratamente specifice pentru veruci sau alte infecții virale ale pielii;
  • creme emoliente și produse antiinflamatoare pentru dermatitele iritative și pielea excesiv de uscată.

Respectarea tratamentului până la final și măsurile de igienă recomandate de medic reduc riscul de recidivă și de transmitere a infecției către alte persoane.

De ce să alegi MedLife pentru diagnosticul și tratamentul bolilor de piele luate de la piscină

Afecțiunile dermatologice asociate piscinelor pot avea cauze foarte diferite, iar tratamentul corect depinde de identificarea rapidă a agentului responsabil. În cadrul MedLife, pacienții beneficiază de o abordare completă, de la diagnostic până la monitorizarea evoluției:

  • medici dermatologi cu experiență în diagnosticul infecțiilor fungice, bacteriene și virale ale pielii, precum și al dermatitelor iritative sau alergice asociate expunerii la mediile acvatice;
  • laboratoare proprii de microbiologie, unde pot fi efectuate rapid examene micologice, culturi bacteriene și teste de sensibilitate (antibiogramă sau antifungigramă), pentru alegerea unui tratament cât mai bine țintit;
  • tehnologii moderne de tratament, inclusiv proceduri precum crioterapia și, acolo unde este indicat, terapii laser pentru veruci plantare și alte leziuni cutanate;
  • planuri terapeutice personalizate, adaptate fiecărui pacient, cu recomandări speciale pentru persoanele cu piele sensibilă, dermatită atopică sau psoriazis, astfel încât acestea să poată frecventa piscinele în condiții de siguranță.

Un diagnostic precoce și un tratament adecvat pot reduce durata bolii, riscul de complicații și probabilitatea reapariției infecției.

Întrebări frecvente despre bolile de piele luate de la piscină

Apa mării este mai sigură decât apa de piscină în ceea ce privește infecțiile de piele?

Dacă am o infecție fungică la picior, am voie să intru în piscina publică dacă folosesc o cremă?

Clorul din piscină poate vindeca negii (verucile plantare) datorită efectului dezinfectant?

Costumul de baie din neopren oferă o protecție mai bună împotriva foliculitei de piscină?

Cât timp pot supraviețui fungii (ciupercile pielii) pe șezlongurile sau prosoapele umede?

Bibliografie

  1.  “Skin Conditions You Can Get at the Pool.” Adventisthealth.Org, 11 May 2023, https://www.adventisthealth.org/blog/skin-conditions-you-can-get-at-the-pool. Accessed 16 July 2026.
  2. FLD. “Common Skin Issues Caused by Swimming Pools.” Florida Dermatology and Skin Cancer Center, 30 May 2024, https://fldscc.com/common-skin-issues-caused-by-swimming-pools/. Accessed 16 July 2026.
  3. FLD. “Common Skin Issues Caused by Swimming Pools.” Florida Dermatology and Skin Cancer Center, 30 May 2024, https://fldscc.com/common-skin-issues-caused-by-swimming-pools/. Accessed 16 July 2026.
  4. Cleveland clinic. “Athlete’s Foot: What It Looks Like, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 1 Dec. 2021, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22139-athletes-foot-tinea-pedis. Accessed 16 July 2026.
  5. “Pityriasis Versicolor.” Bad.Org.Uk, 2026, https://www.bad.org.uk/pils/pityriasis-versicolor. Accessed 16 July 2026.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării