Calorimetrie: ce este și ce trebuie să știi despre ea?

Calorimetria este o tehnică utilizată în medicina modernă într-o varietate de circumstanțe, ea putând contribui la o mai bună gestionare a pacienților, inclusiv a celor care se luptă cu problema obezității, suferă de unele boli cronice sau sunt internați în secțiile de Terapie Intensivă. În continuare, poți descoperi mai multe despre ce este calorimetria, cum funcționează, ce beneficii aduce și alte date importante despre acest subiect.

Ce este rata metabolică bazală?

Rata metabolică bazală reprezintă cantitatea de energie (numărul de calorii) pe care corpul o consumă în stare de repaus pentru a menține funcțiile vitale de bază; respirația, circulația sângelui, reglarea temperaturii corpului și funcționarea organelor interne. Practic, rata metabolică bazală indică energia necesară pentru a menține viața atunci când o persoană este în repaus complet, fizic și mental. În acest context, calculatorul caloric te poate ajuta să stabilești care este numărul de calorii care va crea un deficit caloric fără a stresa în mod exagerat organismul.

Factori care influențează rata metabolică bazală

Există mai mulți factori care au impact asupra ratei metabolice bazale, ceea ce explică de ce nu se poate stabili o formulă de calcul universal valabilă și este necesară folosirea calorimetriei pentru o precizie crescută:

• Greutatea corporală și compoziția corpului: persoanele cu o masă musculară mai mare au o rată metabolică bazală mai ridicată deoarece mușchii consumă mai multe calorii decât grăsimea, chiar și în repaus. Persoanele cu o masă corporală mai mare au o rată metabolică bazală mai mare, indiferent dacă masa corporală suplimentară e reprezentată de musculatură sau grăsime;
• Vârsta: rata metabolică bazală tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă, în mare parte ca urmare a pierderii de masă corporală și a modificărilor hormonale;
• Sexul: bărbații au, în general, o rată metabolică bazală mai mare decât femeile deoarece au o masă musculară mai mare și o compoziție corporală diferită;
• Genetica: anumiți factori genetici pot influența rata metabolică bazală, determinând diferențe individuale în consumul de energie;
• Hormonii: hormonii tiroidieni joacă un rol esențial în reglarea metabolismului. Hipertiroidismul crește rata metabolică bazală, în timp ce hipotiroidismul o scade. Hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, pot influența, de asemenea, rata metabolică bazală;
• Starea de sănătate: unele afecțiuni medicale și medicamente pot afecta rata metabolică bazală.

Care sunt indicațiile medicale ale calorimetriei indirecte?

Calorimetria indirectă are numeroase indicații și beneficii medicale, ea fiind utilă în diverse domenii pentru evaluarea stării metabolice și a necesităților energetice ale pacienților. Printre principalele indicații medicale ale calorimetriei indirecte se numără:

• Evaluarea ratei metabolice bazale: este utilă pentru a determina necesarul energetic de bază al unui pacient, ajutând la personalizarea planurilor dietetice și a recomandarilor de activitate fizică;
• Managementul greutății: ajută la dezvoltarea programelor de pierdere în greutate sau de menținere a greutății prin determinarea precisă a cheltuielilor energetice totale ale unui individ;
• Nutriție clinică și suport nutrițional: este esențială pentru evaluarea precisă a necesităților energetice ale pacienților spitalizați, în special a celor aflați pe secțiile de terapie intensivă sau care necesită nutriție enterală sau parenterală;
• Monitorizarea pacienților cu boli cronice: ajută la evaluarea stării nutriționale și a metabolismului la pacienții cu boli cronice precum diabetul, insuficiența renală, insuficiența cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică sau cancer; de asemenea, pentru toate aceste categorii evidențiază nutrienții consumați;
• Evaluarea pacienților cu obezitate morbidă: ajută la determinarea precisă a cheltuielilor energetice și la dezvoltarea unor programe personalizate de management al greutății, inclusiv în contextul evaluării pre- și postoperatorii pentru chirurgia bariatrică;
• Boli metabolice și endocrinologice: este folosită pentru diagnosticarea și metabolizarea tulburărilor metabolice și endocrinologice cum ar fi hipotiroidismul, hipertiroidismul sau alte patologii care pot afecta rata metabolică;
• Recuperare și reabilitare: ajută la dezvoltarea planurilor de nutriție și exerciții pentru pacienții care se recuperează după intervenții chirurgicale majore, traume sau alte afecțiuni medicale severe;
• Evaluarea sportivilor și a persoanelor active: este folosită pentru a optimiza performanța sportivă prin ajustarea aportului caloric și a programelor de antrenament.

Alte investigații necesare în stabilirea unui plan alimentar

Înainte de a stabili un plan complet de nutriție pentru un pacient este necesară obținerea și a altor informații referitoare la parametrii săi biologici, despre care vom discuta, pe scurt, în continuare.

Evaluarea compoziției corpului prin bioimpedanță

Evaluarea compoziției corporale prin bioimpedanță electrică este o metodă utilizată pentru a estima procentul de grăsime corporală, masă musculară și alte componente ale corpului.

Bioimpedanța electrică presupune trecerea unui curent slab prin corp și măsurarea rezistenței pe care o întâmpină în diferitele tipuri de țesuturi, care au proprietăți diferite de conductibilitate electrică.

Pacientul trebuie să evite exercițiile fizice intense, mesele mari, consumul de alcool și cafea cu cel puțin 4 - 6 ore înainte de test. De asemenea, se recomandă o hidratare adecvată, dar evitarea unui consum excesiv de apă înainte de măsurătoare.

Investigația este rapidă, neinvazivă, nu produce nici un fel de disconfort și nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare. Dispozitivul utilizează formule și algoritmi specifici pentru a estima procentul de grăsime corporală, procentul de musculatură și oase și apa din organism.

Analize de laborator necesare pentru un plan nutrițional

Pentru stabilirea unui plan nutrițional perfect personalizat este importantă efectuarea unor analize de laborator care să ofere informații detaliate despre starea de sănătate și necesitățile nutriționale ale pacientului. Acestea pot include:

• Hemoleucograma completă: evaluează sănătatea generală și detectează diverse afecțiuni, precum anemia, infecțiile și tulburările hematologice;
• Profilul lipidic: măsoară nivelurile de colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL și trigliceride. Ajută la evaluarea riscului de boli cardiovasculare și la formularea unui plan dietetic adecvat pentru gestionarea lipidelor;
• Glicemie și hemoglobină glicozilată: ambele sunt indicatori fiabili și sensibili pentru diabetul zaharat și permit adaptarea planului de nutriție la patologia pacientului;
• Evaluarea funcției renale: ureea serică, creatinina serică și rata de filtrare glomerulară permit evaluarea funcției renale și adaptarea în consecință a planului nutrițional; un pacient cu insuficiență renală ar putea avea nevoie de un aport redus de proteine;
• Evaluarea funcției hepatice: enzimele hepatice (AST, ALT, ALP, GGT) și bilirubina permit evaluarea funcției hepatice; albumina și proteinele totale evaluează starea ficatului și starea nutrițională;
• Analize pentru evaluarea electroliților și a echilibrului acido-bazic: elctroliții serici (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor) sunt esențiali pentru funcționarea normală a celulelor și organelor;
• Analize pentru evaluarea statusului vitaminelor și mineralelor: fierul și markerii metabolici ai fierului (fier seric, feritină, capacitate totală de legare a fierului, transferină), 25-hidroxi vitamina D, vitamina B12 și acidul folic sunt minimum de analize necesare în această categorie.

Alte analize necesare pentru elaborarea planului nutrițional

Există și alte investigații necesare pentru stabilirea planului nutrițional precedat de evaluarea metabolică a pacientului:

• Profilul hormonal: include evaluarea funcției tiroidiene (TSH, T3, T4), a producției de insulină și a rezistenței la insulină (insulina serică, peptid C);
• Markeri inflamatori: proteina C-reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor sunt necesare pentru a evalua inflamația din organism;
• Teste pentru alergii sau intoleranțe alimentare: testele cutanate (prick-test) și testele serologice specifice permit identificarea alergiilor alimentare. Se recomandă, de asemenea, teste de intoleranță alimentară și teste de eliminare și provocare alimentară.

Calorimetria reprezintă o investigație medicală de mare importanță în cazul pacienților imobilizați la pat în secțiile de terapie intensivă, dar și în cazul pacienților cronici sau al celor cu obezitate. Ea poate fi folosită cu succes inclusiv de către sportivi, care au nevoie de informații precise despre corpul lor pentru a-și optimiza performanțele. Împreună cu analizele de sânge, cu măsurarea compoziției corporale prin bioimpedanță și cu alte teste de diagnostic, calorimetria ajută specialiștii în sănătate și nutriție să redacteze un plan alimentar detaliat și perfect personalizat.