Secreții vaginale anormale: Ce trebuie să știi

Care sunt cauzele apariției secreților vaginale

Secreția vaginală reprezintă o funcție naturală a organismului, determinată de modificările nivelului de estrogen. Cantitatea de secreție vaginală poate fi influențată de ovulație, de excitare sexuală, de contraceptive orale sau de sarcină.

Culoarea, mirosul și textura secreției vaginale pot fi afectate de modificări ale echilibrului din mediul intravaginal. Când crește numărul de bacterii patogene la nivelul vaginului, apar infecțiile.

Iată câteva tipuri de infecții frecvente:

• Vaginoza bacteriană: este o infecție vaginală comună, care determină apariția unei secreții vaginale abundente cu miros neplăcut, specific, de pește. Poate avea culoarea cenușie sau poate fi aerată și apoasă, iar în unele cazuri nu produce nici un simptom. Deși vaginoza bacteriană nu se transmite prin contact sexual, există un risc mai mare de a dezvolta această infecție dacă ești activă sexual sau dacă ai un nou partener. Ea crește riscul contactării altor boli cu transmitere sexuală.
• Trichomoniaza: este o altă infecție determinată de un parazit, care se transmite direct prin contact sexual sau, mai rar, indirect, prin folosirea în comun a prosoapelor sau a costumelor de baie cu o altă persoană infectată. Aproximativ jumătate dintre persoanele infectate sunt asimptomatice. Simptomele care apar, totuși, includ o secreție galben-verzuie cu un miros neplăcut, durere, inflamație și prurit intens (mâncărime) la nivelul vaginului.
• Infecția fungică: apare când se dezvoltă fungi (Candida sau alte specii asemănătoare) la nivelul vaginului. Produce o secreție albă și groasă („brânzoasă”), care nu are un miros particular. Alte simptome includ senzația de arsură, mâncărime sau iritație la nivelul vaginului și disconfort în timpul contactului sexual și al micțiunii. Factorii de risc ce predispun la infecția fungică includ: stresul, diabetul zaharat, administrarea de contraceptive orale, sarcina, antibioticele (mai ales tratamentele mai lungi de 7 zile).
• Gonoreea și chlamydia: sunt boli cu transmitere sexuală care produc o secreție anormală, prin localizarea la nivelul cervixului, care poate fi gălbuie, verzuie sau cenușie. Alte simptome includ: durere la micțiune, durere în regiunea stomacului, sângerare după contactul sexual și sângerare între menstruații.
• Herpesul genital: este o boală cu transmitere sexuală, care determină apariția unei secreții vaginale groase cu un miros intens neplăcut, mai ales după contactul sexual. Pot apărea vezicule și durere la nivelul vulvei, sângerare între menstruații și senzație de arsură la micțiune.
• Boala inflamatorie pelvină: se manifestă printr-o scurgere abundentă, urât mirositoare, durere în timpul contactului sexual, durere la menstruație sau în timpul micțiunii. Boala apare când bacteriile migrează de la nivelul cervixului spre organele genitale interne;
• HPV sau cancerul cervical: infecția cu HPV se transmite prin contact sexual și, în timp, poate duce la cancer cervical. În formele incipiente este posibil să nu existe simptome, iar când acestea apar se pot manifesta sub formă de: secreție apoasă sanguinolentă sau maronie, cu un miros neplăcut, sângerare anormală ce apare între menstruații sau după contactul sexual, durere în timpul micțiunii sau senzație imperioasă de a urina.
• În cazuri rare, secreția sanguinolentă sau maronie poate fi un semn de cancer de endometru sau fibrom uterin.
• La femeile vârstnice, imobilizate la pat, care au incontinență urinară sau de materii fecale, acestea pot irita organele genitale externe și pot determina apariția unei secreții vaginale.
• Unele practici de igienă incorecte, cum ar fi dușul intravaginal, folosirea unor săpunuri sau spray-uri parfumate, ori uitarea unor tampoane interne pot determina apariția unor secreții vaginale.

Care sunt simptomele asociate

Cele mai comune simptome întâlnite în asociere cu secrețiile vaginale anormale includ:

• prurit (mâncărime) la nivelul vaginului și al vulvei;
• senzație de arsură;
• mărirea în volum a zonei vulvare;
• durere și disconfort în timpul micțiunii;
• durere și disconfort în timpul contactului sexual;
• eritem (roșeață) vulvar;
• sângerare între menstruații sau în timpul contactului sexual.

Care sunt opțiunile de tratament

Secrețiile vaginale anormale determinate de infecții sau de alte afecțiuni necesită următoarele tipuri de tratament:

Tratament medicamentos

Pentru a trata cauza care determină apariția secreției vaginale anormale, poate fi nevoie de următoarele tipuri de medicație:

• creme cu corticosteroizi sau medicamente antihistaminice, pentru a atenua pruritul;
• antibiotice, pentru a trata infecțiile bacteriene;
• creme vaginale cu estrogeni, pentru a trata vaginita din menopauză;
• creme sau ovule antifungice, pentru tratamentul infecțiilor cauzate de fungi.

Alternative terapeutice:

• comprese reci, pentru a atenua pruritul și disconfortul vulvar;
• abstinența sexuală pe parcursul tratamentului;
• păstrarea zonei genitale curate, zilnic, prin toaleta cu apă și săpun hipoalergen, destinat zonei intime;
• schimbarea lenjeriei zilnic și alegerea unei lenjerii de bumbac.