Semne ale unui ficat cu probleme
Deși este cel mai mare organ intern, durerea de ficat este dificil de identificat, fiind deseori confundată cu cu alte tipuri de dureri abdominale superioare, inclusiv durerea de stomac sau de vezică biliară.
Ficatul nu are de fapt niciun receptor al durerii, senzația fiind dată de inflamarea membranei care acoperă ficatul sau de o eventuală rană a organului. Dacă ficatul este rănit sau infectat în vreun fel, inflamarea organului va activa acești receptori, provocând o durere surdă, acută, generalizată și greu de localizat.
Durerea resimțită la nivelul ficatului poate fi legată de funcționarea organului în sine, de vasele de sânge și arterele care deservesc ficatul sau de organele din apropiere care ajută la reglarea fluxului de bilă din ficat, adică tractul biliar.
Cele mai frecvente senzații dureroase la nivelul ficatului se resimt în partea dreaptă sus a abdomenului, sub cutia toracică, însă durerile pot fi resimțite și în alte zone ale corpului, cum ar fi zona spatelului și chiar între omoplați.
Durerea acută de ficat se caracterizează prin apariția bruscă, severă, a durerii, care se poate ameliora de la sine sau doar cu tratament medical.
Cauzele durerii acute hepatice includ:
- Abcesul hepatic - o formațiune plină de puroi care se poate forma în ficat din cauza unei infecții bacteriene, fungice sau parazitare. Abcesele hepatice sunt mai frecvent întâlnite la adulții în vârstă, la persoanele cu diabet și la persoanele cu sistem imunitar suprimat. Durerea resimțită este, în general, puternică și poate fi însoțită de simptome precum febră mare, frisoane, diaree și hepatomegalie (ficat cu dimensiuni crescute).
Dacă infecția nu este tratată, poate duce la acumularea de puroi în vezica biliară, condiție numită colangită acută supurată, care determină dureri ascuțite, înjunghiate în zona abdomenului, dreapta sus. - Chisturi hepatice - formațiuni pline de lichid care se formează, de regulă, ca urmare a unor malformații ale căilor biliare. Deși nu este cunoscută întotdeauna cauza chisturilor hepatice, ele pot fi prezente de la naștere sau se pot dezvolta mai târziu la persoanele cu anumite tulburări genetice sau infecții parazitare.
Chisturile hepatice pot apărea izolat sau pot provoca formarea de alte multiple chisturi, afecțiune cunoscută ca boală hepatică polichistică. Deși chisturile sunt de obicei inofensive și asimptomatice, cele mari pot provoca disconfort și o senzație de abdomen plin sau meteorism abdominal.
Ruperea unui chist mare poate declanșa durere bruscă și severă în partea abdomenului din dreapta sus, care poate iradia spre piept și chiar către umăr, mimând un infarct. - Sindromul Fitz-Hugh-Curtis - cunoscut și sub denumirea de perihepatită, este o afecțiune rară asociată cu boala inflamatorie pelvină. Sindromul se caracterizează prin inflamarea membranei protectoare a ficatului (capsula Glisson), fără afectarea directă a organului.
Perihepatita determină dureri abdominale în partea dreaptă superioară, care iradiază adesea spre umărul drept, însoțite de febră, frisoane, cefalee (dureri de cap) și stare generală de rău. - Leziunile hepatice - aproximativ 5% din totalul internărilor la urgențe sunt leziunile hepatice cauzate frecvent de accidentele de vehicule sau de lovituri cu obiecte contondente. În funcție de severitatea leziunilor, durerea poate varia de la ușoară la severă, adesea cu senzație dureroasă care iradiază către umărul drept și omoplat. Leziunile severe, în care ficatul este rupt, duc la pierderea internă masivă de sânge (hemoragie internă), iar riscul de deces este foarte mare.
- Obstrucția căilor biliare - afecțiune care se declanșează atunci când canalele care transportă bila, de la ficat la vezica biliară și intestinul subțire, se blochează. Obstrucția duce la dureri profunde și acute în partea abdomenului din dreapta sus. Dacă blocajul are loc în vezica biliară, durerea este ascuțită și înjunghiată, resimțită în valuri care durează de la 30 de minute la câteva ore.
