Infarctul miocardic silențios: de ce este dificil de recunoscut

20 Octombrie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Tanara femeie care acuza dureri in zona pieptului

Infarctul miocardic nu se manifestă întotdeauna prin durere puternică în piept sau prin simptome ușor de recunoscut. În cazul infarctului miocardic silențios, manifestările pot fi discrete, atipice sau chiar absente, astfel încât evenimentul poate trece neobservat și poate fi descoperit ulterior, în urma unor investigații cardiologice.

Ce este infarctul miocardic silențios

Infarctul miocardic silențios este un atac de cord care apare fără manifestările clasice evidente sau cu simptome atât de ușoare ori neobișnuite încât nu sunt recunoscute ca fiind de origine cardiacă. Chiar și în lipsa durerii toracice intense, fluxul de sânge către o parte a inimii este redus sau blocat, iar mușchiul cardiac poate fi afectat.

În unele cazuri, persoana află că a suferit un infarct miocardic abia după săptămâni sau luni, în urma unor investigații precum electrocardiograma sau ecocardiografia.

Infarctul silențios este întâlnit mai frecvent la anumite categorii, printre care:

  • persoanele cu diabet, la care percepția durerii poate fi modificată;
  • adulții în vârstă, care pot avea manifestări mai puțin tipice;
  • persoanele cu factori de risc cardiovascular, precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau antecedentele de boală cardiacă.

Faptul că simptomele lipsesc sau sunt discrete nu înseamnă că infarctul este mai puțin important: leziunile produse inimii pot fi similare celor provocate de un infarct cu manifestări evidente.

Cauze și factori de risc pentru infarctul miocardic silențios

Principala cauză este ateroscleroza coronariană, proces prin care plăcile de grăsime și colesterol se acumulează în arterele coronare și pot reduce sau bloca fluxul de sânge către mușchiul inimii.

Riscul este mai mare în prezența unor factori cardiovasculari precum:

  • diabetul zaharat - neuropatia autonomă diabetică poate afecta nervii implicați în perceperea durerii; un studiu realizat pe adulți cu diabet de tip 2 a asociat neuropatia autonomă cardiacă cu un risc aproape dublu de infarct miocardic silențios;
  • hipertensiunea arterială și colesterolul crescut, care favorizează deteriorarea vaselor și progresia bolii coronariene;
  • fumatul, care crește riscul de ateroscleroză și evenimente cardiovasculare;
  • vârsta înaintată, riscul cardiovascular crescând odată cu înaintarea în vârstă;
  • antecedentele familiale de boală cardiacă, mai ales atunci când rude apropiate au avut afecțiuni cardiovasculare.

Acești factori nu înseamnă automat că o persoană va suferi un infarct miocardic silențios, însă prezența mai multora poate crește probabilitatea unui eveniment coronarian.

De ce este dificil de recunoscut infarctul silențios

Infarctul miocardic silențios este greu de recunoscut deoarece simptomele pot fi absente, foarte ușoare sau diferite de manifestările clasice ale unui infarct. Uneori, afectarea cardiacă este descoperită abia ulterior, în urma unor investigații.

Manifestările care pot trece ușor neobservate includ:

  • oboseală sau slăbiciune inexplicabilă;
  • lipsă ușoară de aer;
  • greață sau disconfort digestiv;
  • durere discretă în spate, braț, maxilar sau piept;
  • o stare generală de rău care poate fi pusă pe seama stresului sau a unei viroze.

Un alt motiv este că simptomele pot semăna cu indigestia, arsurile gastrice, o întindere musculară sau gripa, astfel încât persoana nu le asociază cu inima și nu solicită imediat evaluare medicală.

Formele cu simptome atipice sunt întâlnite mai ales la persoanele cu diabet, vârstnicii și unele femei.

Analize și investigații recomandate

Un infarct miocardic silențios poate fi descoperit la săptămâni sau chiar luni după producerea sa. Atunci când există suspiciunea unui infarct recent sau a unui sindrom coronarian acut, evaluarea trebuie făcută rapid. Alegerea investigațiilor depinde de momentul suspiciunii, de rezultatele examinării cardiologice și de riscul cardiovascular al pacientului.

Pot fi recomandate:

  • electrocardiograma (ECG) - poate evidenția modificări compatibile cu un infarct actual sau produs anterior; testul de efort poate identifica ischemia care apare când inima este solicitată;
  • analizele de sânge precum troponina cardiacă - sunt importante când există suspiciunea unui infarct recent, deoarece troponina crește în urma lezării mușchiului cardiac; în practica actuală, troponina este markerul principal, iar CK-MB are un rol mai limitat;
  • ecocardiografia - evaluează capacitatea inimii de a pompa sângele și poate identifica zone ale mușchiului cardiac care nu se mai contractă normal după un infarct;
  • testele de stres, inclusiv testul de efort, ecocardiografia de stres sau testele de perfuzie miocardică - pot evidenția zone în care fluxul de sânge către inimă este insuficient;
  • coronarografia sau angio-CT-ul coronarian - pot fi indicate atunci când trebuie evaluate îngustările sau blocajele arterelor coronare, mai ales la pacienții cu risc crescut ori cu rezultate anormale la testele inițiale;
  • monitorizarea ritmului cardiac, prin Holter sau alte sisteme de monitorizare, poate fi utilă atunci când există suspiciunea unor aritmii care nu apar în timpul unui EKG obișnuit.
Ilustratie medicala despre afectiunile coronariene ale inimii

Recomandări pentru pacienții care au suferit un infarct

După un infarct miocardic silențios sau atunci când există un risc cardiovascular crescut, prevenția unui nou eveniment devine esențială. Monitorizarea medicală și controlul factorilor de risc trebuie adaptate fiecărui pacient.

Sunt recomandate:

  • controale cardiologice periodice, mai ales în cazul diabetului, hipertensiunii, colesterolului crescut sau altor factori de risc; după un infarct, consultațiile de urmărire permit evaluarea recuperării și ajustarea tratamentului;
  • respectarea tratamentului prescris, fără întreruperea sau modificarea medicamentelor fără recomandarea medicului;
  • adoptarea unui stil de viață favorabil sănătății cardiovasculare: alimentație echilibrată, activitate fizică adaptată stării de sănătate, renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți adecvate;
  • monitorizarea tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei, deoarece valorile crescute contribuie la riscul unui nou eveniment cardiovascular;
  • participarea la recuperare cardiacă, atunci când este recomandată, program care poate include exercițiu supravegheat, educație și sprijin pentru schimbarea stilului de viață;
  • comunicarea simptomelor neobișnuite medicului, inclusiv oboseala inexplicabilă, lipsa de aer, greața sau disconfortul discret, deoarece un nou eveniment cardiac nu se manifestă întotdeauna prin durere toracică intensă.

Întrebări frecvente despre infarctul miocardic silențios

Pot anumite medicamente să mascheze simptomele unui infarct silențios?

Cum afectează diabetul riscul de infarct miocardic silențios?

Este posibil să am un infarct silențios și să nu observ nicio modificare la analizele de rutină?

Ce semne subtile ar trebui să mă determine să consult un cardiolog preventiv?

Bibliografie

  1. “Heart Attack Explained.”Www.Heart.Org, 2026, https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/heart-attack-explained.
  2. “Follow-Up Management After an Acute Coronary Syndrome.”Escardio.Org, 2025, https://www.escardio.org/communities/councils/cardiology-practice/education/cardiopractice/follow-up-management-after-an-acute-coronary-syndrome/.
  3. „Echocardiogram.”Mayoclinic.Org, 31 Jan. 2023, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/echocardiogram/about/pac-20393856
  4. Mayo Clinic. “Heart Attack - Diagnosis and Treatment.”Mayoclinic.Org, Mayo Clinic, 2023, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/diagnosis-treatment/drc-20373112.
  5. Cleveland Clinic. “NSTEMI: Causes, Symptoms, Diagnosis, Treatment & Outlook.”Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 28 Dec. 2021, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22233-nstemi-heart-attack.
  6. Cleveland Clinic. “Silent Heart Attack: Causes, Symptoms and Treatment.”Cleveland Clinic, 28 July 2021, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21630-silent-heart-attack
  7. Mayo Clinic. “Acute Coronary Syndrome - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.”Mayoclinic.Org, 2017, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acute-coronary-syndrome/diagnosis-treatment/drc-20352140.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării