Importanța evaluării cardiologice înainte de o intervenție chirurgicală
Ce este evaluarea cardiologică inainte de o interventie chirurgicala și de ce este obligatorie
Evaluarea cardiologică preoperatorie urmărește să stabilească dacă inima poate suporta în siguranță stresul produs de operație și anestezie. Aceasta ajută la identificarea riscului de infarct, aritmii, insuficiență cardiacă sau stop cardiac în perioada perioperatorie. În funcție de pacient, poate include istoricul medical, examenul clinic, electrocardiograma și, doar când există indicații, investigații suplimentare. Scopul este optimizarea tratamentului și alegerea celor mai sigure măsuri înainte, în timpul și după intervenție. Evaluarea cardiovasculară face parte din pregătirea preoperatorie, însă un consult cardiologic complet nu este obligatoriu pentru orice pacient, ci mai ales pentru cei cu boli cardiovasculare, simptome sau risc crescut.
Stratificarea riscului în funcție de tipul intervenției chirurgicale
Nu toate intervențiile chirurgicale implică același risc cardiovascular. Ghidurile internaționale clasifică operațiile în funcție de probabilitatea apariției unor complicații cardiace majore (infarct miocardic, stop cardiac sau deces de cauză cardiacă în primele 30 de zile după intervenție). Această clasificare ajută medicii să stabilească dacă sunt necesare investigații suplimentare sau măsuri speciale de pregătire.
În funcție de risc, intervențiile sunt împărțite astfel:
- risc scăzut (<1%) - intervenții superficiale sau de mică amploare, precum chirurgia cataractei, operațiile dermatologice, intervențiile la sân sau multe proceduri stomatologice;
- risc mediu (1-5%) - include intervenții ortopedice (de exemplu: protezarea șoldului sau genunchiului), chirurgie abdominală (colecistectomie, hernie), urologică sau ginecologică;
- risc crescut (>5%) - cuprinde chirurgia vasculară majoră (în special aortică), transplanturile de organe și intervențiile complexe, de lungă durată sau efectuate în regim de urgență, în special la pacienții vârstnici sau cu boli cardiovasculare.
Această clasificare este analizată împreună cu starea de sănătate a pacientului, deoarece riscul final depinde atât de tipul operației, cât și de afecțiunile existente.
Principalii factori de risc cardiovascular evaluați de medic
Înaintea unei intervenții chirurgicale, medicul analizează factorii care pot crește riscul de complicații cardiovasculare în timpul sau după operație. Această evaluare ajută la adaptarea tratamentului și la alegerea celei mai sigure strategii perioperatorii.
Principalii factori analizați sunt:
- afecțiuni cardiace existente: antecedente de infarct miocardic sau angină pectorală, insuficiență cardiacă, tulburări de ritm cardiac, prezența unui stimulator cardiac, defibrilator implantabil sau a unei proteze valvulare;
- alte boli care cresc riscul cardiovascular: diabet zaharat, în special cel tratat cu insulină, boală cronică de rinichi, hipertensiune arterială necontrolată;
- istoric vascular și factori legați de stilul de viață: accident vascular cerebral (AVC) sau atac ischemic tranzitor (AIT) în antecedente, vârsta peste 65 de ani, fumatul, obezitatea, sedentarismul.
Niciun factor nu este analizat izolat. Medicul estimează riscul cardiovascular ținând cont de ansamblul stării de sănătate și de tipul intervenției chirurgicale.
Protocolul de investigații cardiologice preoperatorii
Investigațiile cardiologice efectuate înaintea unei intervenții chirurgicale sunt alese în funcție de starea pacientului și de riscul estimat. Nu toate persoanele au nevoie de toate testele, iar ghidurile internaționale recomandă efectuarea doar a investigațiilor care pot influența conduita medicală.
1. Electrocardiograma (EKG) de repaus
- identifică tulburările de ritm cardiac (de exemplu: fibrilația atrială);
- poate evidenția tulburări de conducere;
- detectează semne ale unui infarct miocardic vechi sau ale hipertrofiei ventriculare.
2. Ecocardiografia transtoracică (Eco Doppler Cardiac)
- evaluează structura și funcția inimii;
- măsoară fracția de ejecție a ventriculului stâng (FEVS), un indicator important al capacității inimii de a pompa sângele;
- este recomandată mai ales pacienților cu insuficiență cardiacă, sufluri cardiace sau simptome sugestive.
3. Teste funcționale de stres (la nevoie)
- pot include testul de efort sau ecocardiografia de stres;
- sunt indicate la pacienții cu risc cardiovascular crescut și capacitate redusă de efort, atunci când rezultatul poate influența planul terapeutic.
4. Analize de laborator specifice
- troponina, utilizată pentru depistarea unei leziuni miocardice;
- NT-proBNP, biomarker care poate identifica pacienții cu risc crescut de insuficiență cardiacă și complicații perioperatorii.
Scopul acestor investigații este de a identifica eventualele probleme cardiace înainte de operație și de a reduce riscul de complicații în timpul și după intervenția chirurgicală.
Managementul tratamentului cronic
Înaintea unei intervenții chirurgicale, tratamentul cardiovascular este reevaluat pentru a reduce atât riscul de complicații cardiace, cât și pe cel de sângerare sau hipotensiune. Pacientul nu trebuie să întrerupă sau să modifice medicația din proprie inițiativă, deoarece decizia depinde de tipul operației și de afecțiunile existente.
În general, recomandările sunt:
- beta-blocantele se continuă și în ziua operației, inclusiv dimineața, cu o cantitate mică de apă, deoarece întreruperea bruscă poate crește riscul de tahicardie și hipertensiune;
- blocantele canalelor de calciu sunt, de regulă, continuate, dacă medicul nu recomandă altfel;
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și sartanii (BRA) pot fi întrerupți cu aproximativ 24 de ore înaintea intervenției la unii pacienți, pentru a reduce riscul de scădere importantă a tensiunii arteriale în timpul anesteziei (decizia este individualizată);
- anticoagulantele și antiagregantele plachetare necesită o evaluare atentă. În funcție de riscul de sângerare și de riscul trombotic, acestea pot fi întrerupte temporar sau, în anumite situații selectate, înlocuite pentru o perioadă scurtă cu heparină („bridging”); totuși, această strategie nu este recomandată de rutină tuturor pacienților, ci doar în cazurile cu risc tromboembolic crescut.
Planul terapeutic este stabilit împreună de chirurg, anestezist și cardiolog, pentru a asigura cel mai bun echilibru între prevenirea complicațiilor cardiovasculare și reducerea riscului de sângerare.
De ce este importantă evaluarea cardiologică înainte de o intervenție chirurgicală
Evaluarea cardiologică preoperatorie contribuie la identificarea factorilor de risc cardiovascular și la stabilirea celor mai potrivite măsuri pentru desfășurarea intervenției în condiții de siguranță. Colaborarea dintre cardiolog, chirurg și medicul anestezist permite adaptarea planului terapeutic la particularitățile fiecărui pacient.
O evaluare preoperatorie completă poate include:
- consult cardiologic și evaluarea istoricului medical;
- investigații precum electrocardiograma, ecocardiografia sau alte teste recomandate în funcție de riscul cardiovascular;
- analize de laborator și alte investigații necesare pentru estimarea riscului perioperator;
- stabilirea conduitei privind tratamentele cardiovasculare administrate înainte și după intervenție;
- monitorizare și reevaluare atunci când starea pacientului sau tipul intervenției o impun.
O evaluare corectă înaintea intervenției chirurgicale poate contribui la reducerea riscului de complicații cardiovasculare și la o recuperare postoperatorie mai sigură.
Întrebări frecvente despre evaluarea cardiologică preoperatorie
Cu cât timp înainte de operație trebuie efectuată consultația cardiologică?
Ideal, cu câteva zile până la câteva săptămâni înainte de intervenție, astfel încât să existe timp pentru investigații și optimizarea tratamentului, dacă este necesar.
Dacă tensiunea mea este normală acasă, mai am nevoie de clearance-ul cardiologic?
Da, dacă este recomandat de chirurg sau anestezist. Evaluarea cardiologică analizează mult mai multe aspecte decât valorile tensiunii arteriale.
Ce riscuri apar dacă o intervenție majoră se face fără această evaluare?
Pot rămâne nedepistate afecțiuni cardiace care cresc riscul de infarct, aritmii, insuficiență cardiacă sau alte complicații în timpul ori după operație.
Medicul cardiolog poate interzice definitiv efectuarea unei operații?
În general, nu. El poate recomanda amânarea intervenției până la stabilizarea afecțiunii cardiace sau poate propune măsuri pentru reducerea riscului operator.
Ecografia cardiacă doare sau necesită o pregătire specială înainte de consult?
Nu. Ecografia cardiacă este o investigație nedureroasă, neinvazivă și, de regulă, nu necesită o pregătire specială.
Bibliografie
- Thompson, A., Fleischmann, K. E., Smilowitz, N. R., de las Fuentes, L., Mukherjee, D., Aggarwal, N. R., Ahmad, F. S., Allen, R. B., Altin, S. E., Auerbach, A., Berger, J. S., Chow, B., Dakik, H. A., Eisenstein, E. L., Gerhard-Herman, M., Ghadimi, K., Kachulis, B., Leclerc, J., Lee, C. S., … Williams Sr., K. A. (2024). 2024 AHA/ACC/ACS/ASNC/HRS/SCA/SCCT/SCMR/SVM Guideline for Perioperative Cardiovascular Management for Noncardiac Surgery: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Joint Committee on Clinical Practice Guidelines. Circulation, 150(19). https://doi.org/10.1161/cir.0000000000001285
- 2022 ESC Guidelines on Cardiovascular Assessment and Management of Patients Undergoing Non Cardiac Surgery. (2022). Escardio. https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/non-cardiac-surgery/
- Bonaccorsi, H. A., & Burns, B. (2022). Perioperative Cardiac Management. PubMed; StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493196/
- Halvorsen, S. (2023). Guidelines on cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery: Developed by the task force for cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery of the European Society of Cardiology (ESC) Endorsed by the European Society of Anaesthesiology and Intensive Care (ESAIC) [Review of Guidelines on cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery: Developed by the task force for cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery of the European Society of Cardiology (ESC) Endorsed by the European Society of Anaesthesiology and Intensive Care (ESAIC)]. Oup.Com. https://academic.oup.com/eurheartj/article/43/39/3826/6675076
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
TEVAR (Repararea endovasculară a anevrismului toracic)
TEVAR (Thoracic Endovascular Aortic Repair) este o procedură minim invazivă utilizată pentru tratarea unor afecțiuni ale aortei toracice, în special a anevrismelor. Comparativ cu operația clasică pe aortă, TEVAR permite repararea vasului prin interior, fără deschiderea toracelui, ceea ce reduce trau...
Cum recunoaștem simptomele unei boli cardiovasculare?
Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni care implică inima și vasele de sânge, de la boala coronariană și aritmiile cardiace, până la accidentul vascular cerebral sau bolile arterelor periferice. În România, aceste afecțiuni sunt responsabile pentru aproximativ 1 din 2 decese la nivel...
10 lucruri uimitoare despre inima ta - informații, statistici și prevenție
Inima ta nu se oprește niciodată - de obicei, bate între 60 și 100 de bătăi pe minut, ceea ce înseamnă, în medie, peste 100.000 de bătăi într-o zi. Pe parcursul vieții, asta se traduce prin miliarde de bătăi, suficient pentru a pompa literalmente milioane de litri de sânge - oxigenând fiecare celulă...