RDW scăzut: ce înseamnă, cauze, implicații pentru sănătate

Ce este RDW?

Un test de sânge RDW măsoară cât de variate sunt globulele roșii din sânge în ceea ce privește dimensiunea și volumul. RDW sunt inițiale pentru Red Cell Distribution Width respectiv lățimea distribuției eritrocitare, adică a globulelor roșii.

Globulele roșii sunt responsabile cu transportul oxigenului de la plămâni la organe și țesuturi. Oxigenul alimentează celulele corpului, astfel încât acestea să poată produce energie.

Dimensiunea globulelor roșii este foarte importantă, aceasta variind de la 6,2 la 8,2 micrometri. Variația mare a dimensiunilor globulelor roșii poate fi un semn de anemie, care este o afecțiune care implică lipsa unor globule roșii sănătoase pentru a furniza oxigen organelor corpului.

Un test de sânge RDW este testul de laborator utilizat pentru a diagnostica anemia sau alte afecțiuni.

În general, medicul recomandă testarea RDW în cadrul unei hemoleucograme complete, care oferă informații despre numeroși parametri ai sângelui, inclusiv despre globulele roșii, leucocite și trombocite.

Testul RDW face parte din setul de analize numite indici RBC, care oferă informații în special despre globulele roșii din sânge. Un test de sânge RDW arată cât de uniforme sunt globulele roșii ca mărime și poate fi:

• RDW normal - globulele roșii au o dimensiune similară.
• RDW crescut - globulele roșii au dimensiuni foarte variate (există atât globule mici, cât și mari).
• RDW scăzut - globulele roșii au o dimensiune chiar mai uniformă decât în mod normal; Acesta este un rezultat rar și, de obicei, nu are semnificație clinică majoră de sine stătătoare.

Testul RDW este important pentru că ajută la diferențierea tipurilor de anemii (feriprivă, megaloblastică, talasemie etc.). Un test RDW crescut ridică suspiciunea unui deficit de fier, deficit de vitamina B12, acid folic, a unor boli cronice sau chiar afecțiuni hepatice sau cardiace.

Cauze posibile ale unui RDW scăzut

Un RDW scăzut este rar întâlnit și, de cele mai multe ori, nu are o semnificație clinică importantă de unul singur. Totuși, literatura medicală menționează câteva situații în care poate fi întâlnit, cum ar fi:

• eritrocite foarte uniforme – stare fiziologică, fără boală asociată, care este cea mai frecventă cauză a RDW scăzut.
• anemii uniforme - unele forme de anemie microcitară sau macrocitară cu evoluție stabilă, în care toate globulele roșii sunt mici sau mari, dar de aceeași dimensiune.
• erori de laborator sau variații tehnice - uneori rezultatul apare artificial scăzut.
• situații rare în talasemie minoră sau alte afecțiuni determinate de nivelul hemoglobinei, unde uniformitatea eritrocitelor este mai accentuată.

Un RDW scăzut nu este considerat un marker diagnostic specific și, de obicei, medicii nu îi dau o semnificație clinică majoră decât în corelație cu ceilalți parametri ai hemogramei.

Ce trebuie să faci dacă ai un RDW scăzut?

În majoritatea cazurilor, dacă analizele arată un RDW scăzut nu trebuie întreprinse măsuri deoarece această valoare este foarte rară și, de obicei, nu are semnificație clinică de sine stătătoare. Cel mai frecvent, este doar o constatare de laborator, fără legătură cu o anumită afecțiune. Medicul va interpreta rezultatul împreună cu ceilalți parametri ai hemogramei și cu simptomele clinice.

Sfaturi utile în cazul evidențierii unui RDW scăzut:

• nu te alarma, o singură valoare izolată nu indică o problemă;
• verifică restul hemogramei, pentru că dacă hemoglobina și ceilalți indici sunt normali, RDW scăzut nu are relevanță;
• discută cu medicul de familie sau medicul hematolog dacă există și alte modificări ale stării de sănătate sau anumite simptome, cum ar fi oboseală, paloare și amețeli;
• repetă analizele, la recomandarea medicului, pentru a exclude o eroare tehnică de laborator.