Trombocite: ce sunt, rol, afecțiuni asociate

Ce rol au trombocitele în organism

Rolul principal al trombocitelor este acela de a opri sângerarea când un vas de sânge este deteriorat. În cazul unei leziuni, trombocitele se adună împreună la locul respectiv pentru a acționa ca un dop. De asemenea, ajută la sigilarea vaselor de sânge într-un proces numit coagulare, pentru a preveni hemoragia.

Procesul prin care sângerarea dintr-un vas de sânge deteriorat se oprește se numește hemostază. În timpul hemostazei, trombocitele acționează prin:

• aderență: călătoresc până la ruptura din peretele vaselor de sânge, unde se lipesc;
• activare: eliberează substanțe care fac ca vasul de sânge să se îngusteze, astfel încât să se scurgă mai puțin sânge. De asemenea, trombocitele eliberează substanțe pentru a atrage mai multe celule la locul leziunii și își schimbă și adaptează forma, astfel încât noile trombocite să se lege mai ușor;
• agregare: se lipesc împreună pentru a forma un dop temporar care sigilează ruptura din peretele vasului de sânge.

Acțiunea trombocitelor declanșează o serie de evenimente numite „cascada coagulării”. În timpul acestui proces, proteinele numite factori de coagulare lucrează împreună pentru a crea o substanță numită fibrină. Fibrina acționează ca o plasă puternică care întărește dopul trombocitar. Împreună, aceste elemente formează un cheag de sânge mai solid, care oprește sângerarea.

Trombocite scăzute

Valorile sub 150.000 de trombocite pe microlitru de sânge sunt considerate valori scăzute.

• Trombocitopenie ușoară: 100.000-150.000/mcL;
• Trombocitopenie moderată: 50.000-100.000/mcL;
• Trombocitopenie severă: sub 50.000/mcL.

Cauzele trombocitelor scăzute

Trombocitele scăzute reprezintă o afecțiune hematologică numită trombocitopenie. Cauzele trombocitelor scăzute includ:

• măduva osoasă nu produce suficiente trombocite;
• măduva osoasă produce suficiente trombocite, dar organismul le distruge sau le consumă;
• splina reține prea multe trombocite. În mod normal, splina stochează aproximativ o treime din trombocitele organismului și ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor.

Următorii factori pot crește riscul de trombocitopenie:

• expunerea la substanțe chimice toxice;
• chimioterapia sau radioterapia;
• infecțiile virale cu virusul hepatitic C sau virusul imunodeficienței umane (HIV);
• afecțiuni autoimune: lupus eritematos sistemic, trombocitopenia imună;
• sarcina: sindromul HELLP (hemoliză, enzime hepatice crescute, trombocitopenie);
• valvulopatii, sepsisul sever;
• consumul excesiv de alcool;
• unele medicamente pot încetini producția de trombocite.

Simptomele trombocitelor scăzute

• sângerare care durează mult timp, chiar și de la leziuni mici;
• pete roșii mici sub piele, cauzate de scurgerile de sânge din vasele de sânge (echimoze);
• purpură, pete roșii, violete sau galben-maronii;
• sângerări nazale sau sângerări gingivale;
• sânge în urină sau scaun;
• sângerări menstruale abundente.

Tratamentul trombocitelor scăzute

Tratamentul trombocitopeniei depinde de cauză și de simptome. Pacienții cu trombocitopenie ușoară pot să nu necesite tratament.

Dacă există sângerări grave sau un risc ridicat de complicații, este posibil să fie nevoie de medicamente sau proceduri. De asemenea, trebuie tratată afecțiunea care cauzează numărul scăzut de trombocite.

Dacă o reacție la un medicament cauzează un număr scăzut de trombocite, medicul poate prescrie un alt tratament. Majoritatea pacienților se recuperează după ce medicamentul inițial a fost oprit.

În cazul în care sistemul imunitar cauzează un număr scăzut de trombocite, medicul poate prescrie medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar.

Transfuziile de sânge sau de trombocite sunt utilizate pentru a trata persoanele care sângerează abundent sau care prezintă un risc ridicat de hemoragie. Pe de altă parte, operația de îndepărtare a splinei (splenectomie) poate ajuta la creșterea numărului de trombocite din sânge.

Afecțiuni asociate

Afecțiunile asociate cu trombocite scăzute includ:

• anemia aplastică;
• bolile autoimune (trombocitopenia imună, lupusul, artrita reumatoidă);
• cancerul;
• afecțiuni care provoacă cheaguri de sânge (purpura trombotică trombocitopenică, coagularea intravasculară diseminată);
• infecții;
• splină mărită.

Când e recomandat să consulți un specialist

Se recomandă să consulți un specialist atunci când te confrunți cu oricare dintre simptomele prezentate mai sus, dacă observi că te vindeci mai greu în urma unei leziuni sau dacă ai hemoragii frecvente.