Refluxul gastroesofagian la bebeluși: cauze, simptome, tratament

refluxul gastroesofagian la bebelusi

Ce este refluxul gastroesofagian la bebeluși

Refluxul gastroesofagian (RGE) reprezintă pasajul involuntar al conținutului gastric în esofag, însoțit uneori de regurgitații și vărsături. Acesta apare atunci când mâncarea refulează în stomac.

În primele patru luni de viață, 50-60% dintre sugari prezintă vărsături cel puțin o dată pe zi, iar 15-20% dintre ei, cel puțin de patru ori pe zi. La bebelușii sănătoși pot apărea mai multe episoade pe zi, însă acest lucru nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare. După această vârstă, numărul regurgitațiilor și/ sau vărsăturilor scade semnificativ.

Refluxul este fiziologic în primele patru – șase luni de viață, cu manifestări foarte precoce, mai ales în primele șase săptămâni de la naștere. Regurgitațiile dispar până la vârsta de 12-24 de luni. De cele mai multe ori, RGE la sugarul mic nu are semnificație de boală.

RGE devine patologic dacă se complică cu esofagită și alte manifestări respiratorii și devine boală de reflux (BRGE).

La bebeluși este descris în literatura de specialitate și refluxul gastroesofagian silențios, numit și reflux laringofaringian (LPR). Acesta este un tip de reflux în care conținutul stomacului refulează în laringe, în spatele gâtului și în căile nazale. Se numește „silențios” deoarece nu provoacă întotdeauna simptome exterioare. Este dificil de diagnosticat, deoarece conținutul regurgitat poate cădea înapoi în stomac în loc să fie expulzat din gură. Este frecvent la nou-născuții și sugarii mici deoarece sfincterele nu sunt dezvoltate, aceștia au esofagul mai scurt și stau întinși în cea mai mare parte a timpului.

Cauzele refluxului gastroesofagian la bebeluși

Refluxul gastroesofagian la bebeluși poate avea multiple cauze:

  • Insuficienta dezvoltare a sfincterului esofagian inferior (SEI)

SEI este considerat principala barieră antireflux. Acesta reprezintă inelul muscular prin care esofagul pătrunde în cavitatea gastrică. La bebeluși, sfincterul esofagian inferior este incomplet dezvoltat, permițând trecerea ocazională a alimentelor ingerate din stomac înapoi în esofag.

  • Stenoza hipertrofică de pilor (SHP)

Supapa dintre stomac și intestinul subțire este îngustată și împiedică trecerea conținutului gastric spre duoden. Este o obstrucție ce apare la trecerea dinspre stomac spre intestinul subțire, la nivelul pilorului, pe fondul creșterii în exces a musculaturii de la acest nivel. Există o predispoziție pentru apariția SHP la:

  • băieți;
  • primii născuți;
  • copiii ai căror părinți au fost, la rândul lor, operați de SHP;
  • nou-născuții prematuri, care au primit alimentație prin sonda transpilorică;
  • nou-născuții alimentați cu formule de lapte.

Stenoza hipertrofică de pilor se manifestă, de obicei, la nou-născut și sugar (două - opt săptămâni) prin vărsături, în aparentă stare de sănătate, la intervale scurte după masă și fără conținut bilios.

Pe măsură ce obstrucția devine completă, bebelușul poate vărsa întreaga cantitate de lapte ingerat. Starea sugarului se deteriorează treptat, acesta devenind apatic, somnolent, va scădea în greutate și se instalează semne de deshidratare.

Clinic, uneori la palpare, se poate evidenția în hipocondrul drept o formațiune tumorală, mobilă, ce corespunde pilorului hipertrofiat.

Diagnosticul este confirmat cu ajutorul ecografiei abdominale, iar rezolvarea terapeutică este chirurgicală.

  • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Refluxul conține acid gastric, care irită și deteriorează mucoasa esofagului. RGE este considerat patologic atunci când apar complicații de tipul esofagitei sau stricturilor esofagiene, vorbind, în aceste situații, de boala de reflux gastroesofagian.

BRGE se asociază frecvent cu prematuritatea, cu deficite ale dezvoltării neurologice ale copilului, cu afecțiuni pulmonare de tipul fibrozei chistice.

  • Alergii sau intoleranțe alimentare

Proteinele prezente în laptele de vacă sunt cel mai frecvent implicate în apariția refluxului gastroesofagian la bebelusi.

Pot fi alergii alimentare:

  • cu reacție imediată: simptomatologia este zgomotoasă, apare rapid în prima oră de la ingestie și este caracterizată prin apariția vărsăturilor, a crampelor abdominale, a fenomenelor de tip șoc anafilactic;
  • cu efect întârziat: simptomele pot apărea după ore sau zile de la consumarea alimentului respectiv, manifestându-se prin vărsături, diaree, scaune cu sânge, creștere nesatisfăcătoare în greutate.
  • Esofagita eozinofilică

Prin aglomerarea eozinofilelor în mucoasa esofagului se produce lezarea acestuia. Esofagita eozinofilică este considerată o afecțiune mediată imun (prin limfocite Th2), localizată la nivel esofagian și caracterizată, din punct de vedere clinic, prin simptome de RGE, iar din punct de vedere histologic, prin infiltrat eozinofilic, în condițiile excluderii altor cauze locale sau sistemice.

La copiii mici predomină simptomele de RGE, vărsăturile, durerile abdominale, refuzul alimentației, tulburările de creștere. Frecvent sunt asociate și alte manifestări: rinită, astm bronșic, eczemă sau boli autoimune (boală celiacă, boli inflamatorii intestinale, poliartrită reumatoidă).

Alergia alimentară mediată prin IgE poate surveni în esofagita eozinofilică dar este considerată o afecțiune distinctă. Diagnosticul se stabilește prin endoscopie digestivă superioară și prin examen histopatologic.

Există și anumiți factori care predispun bebelușii la apariția refluxului gastroesofagian:

  • dieta preponderent lichidă;
  • frecvența meselor;
  • cantitatea de alimente/masă;
  • poziția bebelușului în pătuț, hrănirea lui în poziție orizontală;
  • sindromul Down;
  • paralizia musculară;
  • distrofia musculară.

Simptomele refluxului gastroesofagian la bebeluși

Refluxul gastroesofagian se manifestă printr-o gamă largă de semne și simptome.

refluxul gastroesofagian la bebelusi

Simptome digestive

Cele mai frecvente simptome digestive cuprind:

  • vărsături, regurgitații, ruminație (rumegat): regurgitațiile reprezintă întoarcerea involuntară a alimentelor sau a secrețiilor gastrice la nivelul cavității bucale; în lipsa altor simptome, acesta este considerat RGE fiziologic, care nu trebuie tratat medicamentos. Pot apărea sporadic și vărsături alimentare voluminoase, emise în jet;
  • falimentul creșterii: apare din cauza aportului insuficient, coroborat cu pierderile mari rezultate din vărsături/regurgitații abundente;
  • semne ale esofagitei de reflux: plâns, iritabilitate, tulburări de somn, refuzul alimentației.

Simptome extradigestive

Dintre simptomele extradigestive ale refluxului gastroesofagian se disting:

  • simptome respiratorii: tuse cronică/ recurentă, pneumonie de aspirație, wheezing recurent (respirație șuierătoare), răgușeală cronică, accese de cianoză, la care se adaugă stridor, sughiț, disfonie, crize de apnee obstructivă, otită medie recidivantă, faringite repetate;
  • simptome neurologice: tulburări de somn, sindromul Sandifer;
  • alte manifestări: bradicardie, alte tulburări de ritm cardiac, tulburări ale creșterii staturo-ponderale, anemie hipocromă microcitară;
  • evenimente ce aparent pun viața în pericol: crize de apnee, cianoză, risc de moarte subită în primele luni de viață.

Sindromul Sandifer

Sindromul Sandifer este o complicație rară a RGE, întâlnită la sugar și la copilul mic. Deși la bază este o afecțiune gastroenterologică, din cauza aspectului clinic este frecvent confundată cu crizele epileptice, necesitând evaluare neurologică.

Copilul prezintă brusc mișcări involuntare de rotație a capului și gâtului într-o parte și a membrelor inferioare în partea opusă, sau arcuirea corpului cu capul în extensie, ori înclinarea laterală a gâtului. Aceste contracții creează disconfort, copilul plânge mult. Episodul apare la scurt timp după masă (la aproximativ 30 de minute) și are o durată scurtă, de unu – trei minute.

Toate aceste simptome apar ca urmare a refluxului gastroesofagian, ce poate determina vărsături sau iritarea căilor respiratorii, manifestate prin tuse, ori strănut.

Simptomele digestive pot fi cele ale RGE, esofagitei sau herniei hiatale, însă nu se cunoaște mecanismul prin care determină „spasmele”.

EEG-ul este normal în timpul manifestărilor, excluzând astfel o criză convulsivă. Clinic, legătura manifestărilor cu alimentația și păstrarea conștienței în timpul episodului ajută la excluderea crizei epileptice.

Simptome ale RGE silențios (LPR) la bebeluși

Refluxul gastroesofagian silențios se manifestă la bebeluși prin:

  • respirație șuierătoare, zgomotoasă;
  • apnee;
  • congestie nazală;
  • răgușeală;
  • tuse cronică sau lătrătoare;
  • bronșiolită;
  • otită;
  • hipersalivație;
  • dificultăți de hrănire;
  • probleme de creștere.

Complicații ale refluxului gastroesofagian la bebeluși

Printre complicațiile RGE se numără:

  • esofagită de reflux;
  • ulcerații esofagiene;
  • anemie.

Aceste complicații apar frecvent după vârsta de sugar. Regurgitațiile dispar până la vârsta de 12-24 de luni; persistența lor după această vârstă ridică problema apariției consecințelor refluxului, cum este esofagita de reflux.

Complicațiile RGE silențios sunt reprezentate de:

  • îngustarea zonei de sub corzile vocale (stenoză subglotică);
  • răgușeală;
  • posibile disfuncții ale trompei lui Eustachio, ce cauzează infecții recurente sau persistente ale urechii.

Diagnosticare

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian la bebeluși se realizează în mod diferit, în funcție de tipul afecțiunii:

  • RGE fiziologic: nu necesită investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului; acesta se stabilește în baza anamnezei și a examenului clinic. În acest caz este vorba despre sugari sănătoși cu vârsta sub șase luni, cu istoric tipic de vărsături sau regurgitații repetate postprandiale, care cresc bine în greutate, fără istoric de wheezing recurent sau crize de apnee/cianoză;
  • RGE patologic: investigațiile se impun dacă simptomele sunt atipice sau dacă se suspectează apariția complicațiilor.

Printre investigațiile necesare pentru diagnosticarea refluxului gastroesofagian la bebeluși se numără:

  • ecografia esofagiană: se realizează după o masă a sugarului; evidențierea a patru pasaje de reflux în interval de 20 de minute (cel puțin 10 minute) sugerează diagnosticul, dar are o specificitate redusă. Limitele sunt reprezentate de imposibilitatea aprecierii calității conținutului gastric refulat în esofag (alcalin/ acid) și a complicațiilor acestuia (esofagită de reflux), precum și de timpul redus de examinare;
  • ecografia abdominală: poate stabili diagnosticul de stenoză hipertrofică de pilor; poate ajuta în diagnosticul diferențial al altor cauze de reflux, precum hernia hiatală;
  • Ph-metria esofagiană/24h: măsoară PH-ul de la nivelul esofagului; este considerată metoda standard pentru diagnosticul refluxului acid. Valorile de referință utilizate în pediatrie pentru indexul de reflux acid sunt:
    • valoare normală: <3% din durata înregistrării:
    • diagnostic incert de BRGE: 3 - 7%;
    • diagnostic de BRGE: >7%;
    • pentru vârsta de sugar se consideră patologice valori ale indexului de reflux >10%.
  • endoscopia esofagiană: este metoda de selecţie pentru diagnosticul complicațiilor RGE; nu se face de rutină sugarilor;
  • impedanța Ph-metria esofagiană: poate detecta refluxul slab acid, alcalin sau gazos;
  • examenul radiologic baritat: are sensibilitate și specificitate scăzute, prezintă risc mare de iradiere;
  • teste de laborator: teste de sânge care identifică sau exclud posibile cauze ale regurgitării recurente sau ale incapacității de a crește în greutate (ex: alergie la proteina laptelui de vacă);
  • scintigrafia esofagiană: este utilizată rar în pediatrie; metoda este utilizată în evidențierea aspirațiilor pulmonare, inclusiv a celor generate de episoadele non-acide de reflux.

Cum se tratează refluxul gastroesofagian la bebeluși

RGE fiziologic nu necesită terapie medicamentoasă. Este suficient tratamentul postural și dietetic. Prin comparație, RGE patologic impune și tratament medicamentos, iar în formele însoțite de complicații severe ale BRGE, uneori, este necesar și tratament chirurgical.

Dacă refluxul gastroesofagian silențios (LPR) persistă după perioada de sugar sau produce efecte adverse, se va recomanda același tratament ca și în cazul refluxului gastroesofagian patologic.

Tratamentul conservator (postural și dietetic) presupune:

  • reducerea supraalimentației, stabilirea unui orar al meselor;
  • consumul specific al laptelui în refluxul gastroesofagian: se indică îngroșarea laptelui din biberon prin utilizarea formulelor antireflux sau prin adăugarea de cereale, în funcție de vârstă;
  • folosirea de tetine care să împiedice înghițirea aerului și care să regleze corect fluxul de lapte;
  • poziția antireflux: ridicarea ușoară a pătuţului, copilul ținut în așa fel încât să eructeze (râgâie) după mese;
  • poziția pentru alăptat: bebelușul nu va fi hrănit întins pe pat, ci în brațe;
  • introducerea alimentației solide: va reduce gradul de reflux (diversificarea va fi începută la indicațiile medicului de familie/pediatrului);
  • în cazul eșecului terapiei nemedicamentoase și farmacologice: se va face proba terapeutică, pentru un interval de aproximativ o lună, cu formulă de lapte extensiv hidrolizată sau cu aminoacizi, luând în considerare, în această situație, o potențială alergie la proteina laptelui de vacă; dacă sugarul este alimentat exclusiv la sân, mama va elimina din alimentație aceste preparate (regimul mamei trebuie ținut cel puțin patru săptămâni);
  • alte metode: precum masajul abdominal, utilizarea pre/ pro/ simbioticelor sau a tratamentului naturist (a fitoextractelor) nu sunt indicate și nu dau rezultate.

Tratamentul medicamentos se bazează pe

  • antiacide: neutralizează aciditatea gastrică. Sunt preparate ce conțin combinații de hidroxid de Al (aluminiu) și Mg (magneziu); acestea nu sunt recomandate pe termen lung deoarece pot determina efecte adverse redutabile (intoxicație cu aluminiu, hipercalcemie, alcaloză, insuficienţă renală);
  • protectoare de mucoasă: compuşi alginaţi, care ameliorează simptomatologia, neutralizând aciditatea și reducând iritația esofagiană;
  • antagoniștii receptorilor H2 (nizatidină, famotidină): reduc secreția gastrică stimulată de histamină și secreția de pepsină; nu se recomandă în cură prelungită deoarece, după aproximativ șase săptămâni de administrare, se instalează rezistența la terapie;
  • inhibitorii pompei de protoni: reprezintă tratamentul pentru esofagita erozivă indusă de reflux;
  • prokineticele: cele mai noi ghiduri pediatrice nu mai încurajează utilizarea acestora în cazurile de RGE patologic; nu s-a demonstrat că utilizarea lor ar exercita o influență semnificativă asupra numărului sau frecvenței episoadelor de RGE.

Tratamentul chirurgical include:

  • fundoplicatura NISSEN: se recomandă în cazurile refractare la tratament medicamentos, în BRGE severă; de această procedură beneficiază un număr foarte mic de pacienți cu RGE, când terapia medicamentoasă instituită corect eșuează sau când complicațiile refluxului gastroesofagian, pe termen scurt sau lung, pun viața în pericol;
  • în stenoza pilorică, atunci când cauza RGE este stenoza pilorică, tratamentul este exclusiv chirugical; afecțiunea este prezentă, de obicei, în perioada de nou-născut – sugar (trei săptămâni – trei luni) și este mai frecventă la băieți.

 

Bibliografie

 

  1. Schwarz, Steven M. “Pediatric Gastroesophageal Reflux: Practice Essentials, Background, Etiology and Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 21 July 2021, https://www.emedicine.medscape.com.
  2. https://www.facebook.com/MayoClinicHealthSystem. “Pediatric LPR - Mankato.” Mayo Clinic Health System, 2018, www.mayoclinichealthsystem.org.
  3. “Laryngopharyngeal Reflux and Children.” Boston Medical Center, Boston Medical Center, 2023, www.bmc.org.
  4. “Pediatric Laryngopharyngeal Reflux (LPR) | Pediatric ENT St. Petersburg.” Pediatric-Ent.com, 2022, https://www.pediatric-ent.com.
  5. Tratat de Pediatrie. Coordonator stiintific PROF. DR. DOINA ANCA PLEŞCA;
  6. Tratat de Pediatrie. Coordonator stiintific PROF DR. FLOREA IORDÃCHESCU;
  7. Protocoale de diagnostic si tratament in Pediatrie: PROF. DR. DOINA ANCA PLEŞCA

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării