TEVAR (Repararea endovasculară a anevrismului toracic)

Ce este un anevrism aortic toracic și de ce apare

Anevrismul aortic toracic reprezintă o afecțiune gravă în care o porțiune a aortei din interiorul toracelui se dilată anormal, deoarece peretele vasului își pierde din rezistență. În stadiile incipiente, boala este adesea lipsită de simptome, motiv pentru care este descoperită frecvent întâmplător, în timpul investigațiilor imagistice efectuate din alte motive.

Anevrismul este o dilatație patologică și permanentă a peretelui aortei toracice, cel mai mare vas de sânge din organism. Pe măsură ce diametrul aortei crește, peretele vascular devine tot mai fragil și mai predispus la complicații.

Mai multe afecțiuni și obiceiuri de viață contribuie la slăbirea peretelui aortic:

• hipertensiunea arterială - care exercită o presiune constantă asupra aortei;
• fumatul - unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili;
• ateroscleroza - prin afectarea structurii și elasticității vaselor de sânge;
• vârsta înaintată și sexul masculin cresc, de asemenea, probabilitatea apariției bolii.

La unele persoane, anevrismul apare pe fondul unor boli ereditare ale țesutului conjunctiv sau al modificărilor produse odată cu îmbătrânirea.

Printre cauzele cunoscute se numără:

• sindromul Marfan;
• sindromul Ehlers-Danlos (în special forma vasculară);
• degenerarea și pierderea elasticității peretelui aortic asociate procesului natural de îmbătrânire.

Principalul risc îl reprezintă apariția unor complicații amenințătoare de viață:

• ruptura anevrismului - care provoacă o hemoragie internă masivă;
• disecția de aortă - situație în care sângele pătrunde între straturile peretelui aortic și poate compromite circulația către organele vitale.

Ambele reprezintă urgențe medicale majore, care necesită diagnostic și tratament imediat. De aceea, depistarea precoce și monitorizarea periodică a anevrismelor sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Cum se desfășoară pregătirea pentru intervenția TEVAR

Pregătirea atentă înaintea procedurii TEVAR este esențială pentru reducerea riscului de complicații și pentru alegerea corectă a dimensiunii și poziției stent-grefei. În această etapă, pacientul este evaluat din punct de vedere imagistic, cardiovascular și anestezic.

Cea mai importantă investigație este angiografia CT a aortei (angio-CT), care oferă imagini detaliate ale vasului și permite:

• măsurarea exactă a diametrului și lungimii segmentului afectat;
• evaluarea anatomiei aortei și a ramurilor sale;
• alegerea dimensiunii potrivite a stent-grefei și planificarea intervenției.

În funcție de caz, pot fi recomandate și analize de sânge sau alte investigații imagistice.

Înaintea intervenției, pacientul este consultat de mai mulți specialiști pentru a reduce riscul operator.

Aceste evaluări includ:

• consult cardiologic - pentru aprecierea funcției inimii și identificarea eventualelor afecțiuni asociate;
• consultația preanestezică - în cadrul căreia se stabilește tipul de anestezie și se evaluează starea generală de sănătate.

Medicul va analiza toate medicamentele administrate de pacient și poate recomanda:

• ajustarea temporară a tratamentului cu anticoagulante;
• modificarea administrării unor antiagregante plachetare, atunci când este necesar și în condiții de siguranță;
• continuarea sau întreruperea altor medicamente, în funcție de recomandările echipei medicale.

Este important ca pacientul să nu întrerupă tratamentul din proprie inițiativă, ci doar la indicația medicului.

În ziua procedurii sunt recomandate, de regulă:

• respectarea perioadei de post alimentar, conform instrucțiunilor primite de la echipa medicală;
• limitarea consumului de lichide înainte de intervenție, în funcție de protocolul de anestezie;
• prezentarea la spital cu toate documentele medicale și lista tratamentelor urmate.

Respectarea acestor recomandări contribuie la desfășurarea intervenției în condiții optime și la reducerea riscului de complicații perioperatorii.

Avantajele procedurii TEVAR comparativ cu chirurgia clasică

TEVAR este considerată una dintre cele mai importante progrese în tratamentul anevrismelor aortei toracice. Pentru pacienții cu anatomie favorabilă, această tehnică oferă rezultate foarte bune, cu un traumatism chirurgical mai redus și o recuperare mai rapidă decât operația deschisă. Alegerea metodei depinde însă de particularitățile fiecărui caz.

Principalele avantaje ale TEVAR sunt:

• intervenție minim invazivă - spre deosebire de chirurgia clasică, TEVAR se realizează printr-un acces la nivelul arterei femurale, fără deschiderea toracelui prin sternotomie sau toracotomie; acest lucru reduce agresiunea asupra organismului și facilitează recuperarea;
• spitalizare mai scurtă - în lipsa complicațiilor, pacienții rămân internați, de regulă, 2-3 zile, comparativ cu perioade mai lungi necesare după intervențiile chirurgicale deschise;
• durere și pierderi de sânge reduse - pentru că nu presupune incizii toracice extinse, TEVAR este asociată cu durere postoperatorie mai redusă, pierderi de sânge mai mici, necesar mai scăzut de transfuzii în multe cazuri;
• recuperare mai rapidă - majoritatea pacienților își pot relua treptat activitățile zilnice într-un interval mai scurt decât după chirurgia convențională; mobilizarea precoce și recuperarea accelerată contribuie, de asemenea, la reducerea unor complicații asociate imobilizării prelungite.

Deși are numeroase beneficii, TEVAR nu poate înlocui chirurgia clasică în toate situațiile. Succesul procedurii depinde de anatomia aortei și de tipul leziunii, iar decizia terapeutică este luată individual, după evaluarea unei echipe multidisciplinare.

Recuperarea după TEVAR și recomandări pentru stilul de viață

Recuperarea după TEVAR este, de obicei, mai rapidă decât după chirurgia deschisă, însă necesită monitorizare atentă și respectarea recomandărilor medicale. Pe termen lung, succesul intervenției depinde atât de controalele periodice, cât și de controlul factorilor de risc cardiovascular.

În primele ore după procedură:

• este monitorizat în secția de terapie intensivă sau într-o unitate de supraveghere postoperatorie în primele 24 de ore;
• sunt urmărite tensiunea arterială, pulsul, funcția neurologică și circulația la nivelul membrelor inferioare;
• înainte de externare se evaluează evoluția clinică și locul de acces vascular.

În primele săptămâni după intervenție este recomandat:

• evitarea ridicării de greutăți și a efortului fizic intens;
• reluarea treptată a activităților zilnice, conform indicațiilor echipei medicale;
• prezentarea la controalele și investigațiile imagistice programate pentru verificarea stent-grefei.

Controlul tensiunii arteriale este important deoarece hipertensiunea arterială crește presiunea asupra peretelui aortei și poate favoriza apariția unor complicații. De aceea, este esențial:

• administrarea regulată a tratamentului antihipertensiv;
• monitorizarea periodică a valorilor tensionale;
• respectarea țintelor de tensiune stabilite de medic.

Pentru protejarea aortei și reducerea riscului cardiovascular, sunt indicate:

• renunțarea definitivă la fumat, unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile aortice;
• adoptarea unei diete cardioprotectoare, bogate în legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, cu limitarea consumului de sare și grăsimi saturate;
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase și efectuarea regulată a activității fizice, după acordul medicului.

De ce este importantă alegerea unui centru cu experiență pentru procedura TEVAR

Tratamentul endovascular al anevrismului de aortă toracică necesită o echipă multidisciplinară, tehnologie performantă și o colaborare strânsă între mai multe specialități. Aceste elemente contribuie la planificarea atentă a intervenției, desfășurarea acesteia în condiții de siguranță și monitorizarea pacientului după procedură.

Printre aspectele importante se numără:

• evaluarea cazului de către o echipă multidisciplinară, formată din chirurgi vasculari, cardiologi intervenționiști, medici imagiști, anesteziști și specialiști în terapie intensivă, pentru alegerea celei mai potrivite strategii terapeutice;
• efectuarea procedurii în săli hibride, dotate cu sisteme angiografice performante, care permit vizualizarea în timp real și poziționarea precisă a stent-grefei;
• elaborarea unui plan de tratament individualizat, care poate include investigații imagistice complexe, alegerea tehnicii în funcție de anatomia aortei și de bolile asociate, precum și monitorizarea și recuperarea adaptate evoluției pacientului;
• accesul la îngrijire postoperatorie și monitorizare continuă, în conformitate cu protocoalele actuale de siguranță și bune practici medicale.