Cum recunoaștem simptomele unei boli cardiovasculare?

Despre bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni care implică inima și vasele de sânge, de la boala coronariană și aritmiile cardiace, până la accidentul vascular cerebral sau bolile arterelor periferice. În România, aceste afecțiuni sunt responsabile pentru aproximativ 1 din 2 decese la nivel național, o rată de mortalitate de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Pentru o privire de ansamblu asupra tuturor tipurilor de afecțiuni cardiovasculare, a cauzelor și a tratamentelor disponibile, poți citi și articolul despre bolilor cardiovasculare: tipuri, cauze, diagnostic, tratament și prevenție. În continuare, ne vom concentra pe modul în care poți recunoaște, cât mai devreme, semnele unei probleme cardiovasculare.

Simptomele bolilor cardiovasculare: semnele de alarmă

Simptomele bolilor cardiovasculare pot fi, în multe situații, asemănătoare. Ele depind de cauză, gravitate și tipul bolii. Recunoașterea din timp a acestor simptome și prezentarea la medicul specialist ne poate salva, de multe ori, viața. Cunoașterea simptomelor specifice acestor afecțiuni este obligatorie în cazul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani.

Simptomele pot apărea brusc, precum în cazul infarctului miocardic acut, sau se pot instala treptat, pe parcursul mai multor luni sau ani, așa cum se întâmplă în insuficiența cardiacă. De aceea, orice schimbare neobișnuită a stării generale de sănătate trebuie să fie investigată de un medic cardiolog. Printre cele mai frecvente semnale de alarmă se numără:

• durerea toracică - poate semnala prezența mai multor afecțiuni, prin care, cel mai frecvent: infarctul miocardic, boala cardiacă ischemică, astmul bronșic, pneumonia, pericardita, spasmul arterelor coronare, starea de panică. Durerea poate fi resimțită ca o senzație de apăsare, arsură sau strângere în zona centrală a pieptului și se poate extinde către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă. Dacă durerea toracică durează mai mult de câteva minute, se agravează la efort sau este însoțită de transpirații reci, apelați la 112;
• amețelile - amețelile recurente, mai ales atunci când apar brusc, la schimbarea poziției corpului, sau sunt însoțite de tulburări de vedere ori de vorbire, pot indica un flux sangvin insuficient către creier, cauzat de aritmii sau de tensiune arterială scăzută;
• palpitațiile - semnalează adesea prezența unei aritmii cardiace. Se manifestă prin senzația că inima bate neregulat, prea repede sau prea puternic și pot fi însoțite de anxietate sau senzație de lipsă de aer. Deși pot apărea și în situații banale (stres, efort, consum de cofeină), palpitațiile frecvente sau prelungite trebuie evaluate printr-o electrocardiogramă;
• dispneea - poate fi manifestarea unei boli pulmonare sau cardiace. Bolile cardiace manifestate prin dispnee sunt în special insuficiența cardiacă și boala coronariană. Dificultatea de a respira se poate accentua la efort fizic sau, în formele mai avansate, chiar și în repaus ori în timpul somnului, obligând persoana să doarmă cu mai multe perne pentru a respira mai ușor;
• leșinul sau pierderea cunoștinței - pot avea mai multe cauze, printre care cardiace, metabolice, neurologice, vasomotorii. Dintre acestea, sincopa cardiacă evoluează frecvent spre moarte subită. Sincopa de cauză cardiacă apare de obicei brusc, fără semne de avertizare, spre deosebire de leșinul vasovagal, care este de regulă precedat de stare de rău, transpirații și senzație de căldură;
• oboseala - specifică insuficienței cardiace. Oboseala de cauză cardiacă este disproporționată față de efortul depus și nu se ameliorează semnificativ după odihnă, fiind cauzată de faptul că inima nu mai pompează suficient sânge oxigenat către organe și mușchi;
• durerile la nivelul membrelor inferioare - apărute în timpul mersului sau al exercițiilor fizice, care dispar sau se ameliorează la repaus și sunt însoțite de amorțeli la nivelul picioarelor, mai ales pe parcursul nopții;
• umflarea (edemul) gambelor, gleznelor sau abdomenului - apare atunci când inima nu mai poate pompa eficient sângele, iar lichidele se acumulează în țesuturi; este frecvent întâlnită în insuficiența cardiacă;
• tusea persistentă sau respirația șuierătoare - poate apărea în insuficiența cardiacă, atunci când lichidul se acumulează la nivelul plămânilor.

Cauzele bolilor cardiovasculare

Cauzele bolilor cardiovasculare au, de cele mai multe ori, mai muți factori. Cel mai frecvent este ateroscleroza, procesul prin care depozitele de colesterol și de grăsimi (plăcile de aterom) se acumulează pe pereții arterelor, îngustând treptat fluxul de sânge către inimă, creier sau membrele inferioare. Alte cauze includ tulburările de ritm cardiac (aritmiile), afectarea valvelor inimii, infecțiile care pot afecta mușchiul cardiac sau bolile congenitale, prezente încă de la naștere. Hipertensiunea arterială netratată, diabetul zaharat și hipercolesterolemia sunt, de asemenea, cauze frecvente ale afectării treptate a vaselor de sânge și a mușchiului inimii.

Tratamentul bolilor cardiovasculare

Tratamentul unei boli cardiovasculare este personalizat, în funcție de tipul și gravitatea afecțiunii, de vârsta pacientului și de eventualele boli asociate. În general, schema terapeutică poate include modificarea stilului de viață (alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat), tratament recomandat și monitorizat de medicul cardiolog, precum și, în cazurile mai severe, proceduri minim invazive sau intervenții chirurgicale, precum montarea unui stent sau bypass-ul coronarian.

Posibile complicații ale bolilor cardiovasculare

Netratate sau diagnosticate tardiv, bolile cardiovasculare pot evolua spre complicații severe, precum infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral sau moartea subită cardiacă. De aceea, controalele cardiologice periodice și respectarea tratamentului recomandat contribuie la prevenirea agravării bolii.