Ce este colesterolul și cum îl menții în limitele normale
Ce este colesterolul?
Supranumit și „ucigașul silențios”, despre colesterol putem spune că este, deopotrivă, și bun și rău pentru organism. El intră în componența tuturor celulelor din corpul uman, iar rolul lui este esențial pentru sănătate. În limitele normale, colesterolul protejează organismul, iar în cantități mari se transformă într-o lipidă extrem de nocivă.
Colesterolul este o lipidă insolubilă în apă, care se găsește în sânge și care intră în compoziția membranelor ce înconjoară ficatul, măduva spinării, creierul și alte țesuturi. Cu alte cuvinte, organismul nu poate funcționa fără colesterol. O mare parte din el este sintetizat în ficat, iar ce rămâne în exces se depune pe pereții vaselor de sânge, lucru ce poate duce, în timp, la diferite afecțiuni. Dar există și un altfel de colesterol care ajunge în organism prin alimentație, mai ales din produsele de origine vegetală precum semințe oleaginoase ori din grăsimea din carne și lactate.
Pentru a te ajuta să ai o dietă sănătoasă, care este esențială pentru tratarea sau prevenția multor afecțiuni, cât și pentru starea ta generală de bine, MedLife a creat Centrul de Medicina Stilului de Viață. Echipa multidisciplinară a Centrului va evalua, trata și monitoriza problemele tale de sănătate, oferind soluții integrate și personalizate aplicate pe șase paliere: nutriție, psihologie, somnologie, abuz de substanțe, activitate fizică și mindfulness.
Tipuri de colesterol
Colesterol total
Din cauza faptului ca moleculele de colesterol sunt insolubile în apă, ele sunt transportate în organism prin intermediul unor lipoproteine care, în funcţie de densitate, sunt clasificate în: chilomicroni, VLDL, LDL, IDL, lipoproteina (a) și HDL.
Colesterolul total este o analiză folosită pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor provocate de excesul de colesterol și lipide din sânge și pentru afecțiunile metabolismului lipoproteinelor.
Colesterolul „bun” sau HDL
HDL colesterol (high density lipoprotein) este acel tip de colesterol care are rol protector cardiovascular și împiedică formarea plăcilor de aterom. Mai exact, lipoproteinele cu densitate mare colectează colesterolul depus la nivelul țesuturilor și pe pereții vaselor de sânge și îl duce la ficat, acolo unde este procesat și eliminat din organism.
Colesterolul „rău” sau LDL
LDL colesterol (low density lipoprotein) este acel tip de colesterol responsabil de blocarea vaselor de sânge. În acest caz, lipoproteinele cu densitate mică transportă colesterolul în exces din ficat în tot organismul și îl depune pe pereții vaselor de sânge, ceea ce favorizează apariția plăcilor de aterom.
Rolul colesterolului în organism
Colesterolul, după cum spuneam încă de la început, este esențial în funcționarea organismului uman, de aceea și rolurile pe care le joacă sunt importante. Vorbim așadar, despre:
- rol structural (adică intră în structura fiecărei membrane externe a celulelor din corp);
- rol metabolic (adică participă la formarea vitaminei D şi a hormonilor steroizi și sexuali, ajutând astfel la o dezvoltare normală a oaselor, dinților și mușchilor);
- rol digestiv (adică intră în compoziția bilei și ajută la procesele digestive de la nivelul intestinelor);
- rol imunitar (ajută la întărirea sistemului imunitar);
- rol protectiv (protejează sistemul cardiovascular și muscular);
- rol în creșterea, dezvoltarea și cicatrizarea țesuturilor;
- rol antioxidant.
Totuși, pe cât este de benefic pentru organism, în cantități prea mari colesterolul poate fi extrem de nociv și poate duce la apariția unor boli cardiovasculare severe.
Valorile normale ale colesterolului
Pentru a ști dacă nivelul de colesterol pe care îl avem în organism este optim, trebuie să cunoaștem care sunt valorile normale la persoanele aparent sănatoase. Acestea diferă în funcție de vârstă și sex și sunt reprezentate astfel:
| Grupă de vârstă / Sex | Colesterol total | LDL colesterol | HDL colesterol |
| Persoane cu vârsta ≤ 19 ani | < 70 mg/dl | < 110 mg/dl | > 45 mg/dl |
| Bărbați cu vârsta ≥ 20 de ani | între 125 mg/dl și 200 mg/dl | < 100 mg/dl (ideal), 100–129 mg/dl (acceptabil) | > 40 mg/dl |
| Femei cu vârsta ≥ 20 de ani | între 125 mg/dl și 200 mg/dl | < 100 mg/dl (ideal), 100–129 mg/dl (acceptabil) | > 50 mg/dl |
Pentru copii și pentru femeile însărcinate, valorile normale ale colesterolului sunt mai mici la fiecare categorie cu 20 - 30mg/dl.
Pentru pacienții cu risc cardiovascular vascular:
- Risc scăzut (persoană tânără, fără boli cronice, nefumătoare): țintă LDL: < 116 mg/dL (3.0 mmol/L);
- Risc moderat (ex: colesterol total crescut, istoric familial): țintă LDL: < 100 mg/dL (2.6 mmol/L);
- Risc înalt (ex: diabet, hipertensiune, fumător activ, obezitate): țintă LDL: < 70 mg/dL (1.8 mmol/L);
- Risc foarte înalt (ex: persoană cu infarct, AVC, boală cardiovasculară confirmată): țintă LDL: < 55 mg/dL (1.4 mmol/L), uneori chiar < 40 mg/dL, la recomandarea medicului.
Cum se măsoară valorile colesterolului?
Dacă dorești o determinare a colesterolului seric, atunci medicul generalist sau medicul de familie îți recomandă o serie de analize de sânge din care se vor măsura nivelurile de colesterol total, de colesterol bun (HDL) și de colesterol rău (LDL).
Înainte de această analiză, pacientul nu trebuie să mănânce și să bea alte lichide cu excepția apei, cu 9 - 12 ore înainte de recoltare.
Testul de sânge propriu-zis presupune recoltarea de sânge venos din plica cotului, iar analiza va oferi un profil lipidic sau lipidogramă, care înseamnă măsurarea colesterolului total seric, LDL colesterol, HDL colesterol şi trigliceridelor.
Frecvența testării colesterolului depinde de vârstă, factorii de risc și istoricul familial. La copii și adolescenți, primul test este recomandat între 9 și 11 ani și apoi la fiecare 5 ani. În cazurile cu istoric familial de colesterol ridicat, atac de cord sau accident vascular cerebral, testarea poate începe chiar de la 2 ani.
Pentru adulți cu vârsta peste 20 de ani, efectuarea de analize pentru colesterol se recomandă, pentru început, la fiecare 5 ani, urmând ca frecvența să crească odată cu înaintarea în vârstă:
- pentru bărbații între 45 și 65 de ani și femeile între 55 și 65 de ani, testarea ar trebui să fie anual sau la fiecare 1–2 ani;
- persoanele peste 65 de ani ar trebui să își monitorizeze colesterolul anual prin analize.
Ce înseamnă colesterol mărit?
Nu este suficient să cunoaștem doar valoarea colesterolului total, ci este important să cuantificam și să interpretam corect profilul lipidic.
Dacă în urma analizelor medicul constată că nivelul de colesterol măsurat din sânge depășește 200 mg/dl, acest lucru se traduce printr-un colesterol mărit (hipercolesterolemie). La valorile egale ale colesterolului total crescut, riscul este mai mare la un pacient cu LDL colesterol crescut și HDL colesterol scăzut, față de un pacient cu LDL colesterol scăzut și HDL colesterol crescut.
În plus, odată cu testarea colesterolului, se face și o analiză a trigliceridelor care au rolul de a stoca excesul de grăsime din organism și care se găsesc, împreună cu colesterolul, în complexele de tip lipoproteine. Combinația dintre colesterol și trigliceride mărite, dislipidemie, crește riscul apariției de boli cardiovasculare.
Colesterol mărit: Cauze, factori de risc și simptome
Cauzele colesterolului mărit
Cauzele principale ale colesterolului mărit sunt împărțite în două categorii majore: cele legate de stilul de viață (factori modificabili) și cele care țin de factori medicali și genetici (factori nemodificabili).
Principalele cauze nemodificabile ale colesterolului mărit/crescut țin de:
- moștenirea genetică (boli precum „hipercolesterolemia familială” se moștenește genetic de la părinți);
- vârstă (odată cu înaintarea în vârstă crește riscul unui colesterol mare);
- sexul (femeile la menopauză sunt mai predispuse la colesterol mărit decât bărbații).
Factori de risc pentru colesterol mărit
Principalii factorii de risc modificabili care duc la creșterea nivelurilor de colesterol sunt:
- tipul de alimentație (o dietă bogată în grăsimi și zaharuri aduce un aport ridicat de colesterol în organism);
- obezitatea;
- fumatul;
- consumul de alcool în exces;
- lipsa mișcării/sedentarismul;
- boli preexistente precum: diabetul, alcoolismul, boala cronică de rinichi, hipotiroidismul, sindrom Cushing;
- administrarea unor medicamente (cum sunt, de exemplu, cele utilizate pentru tratarea cancerului, acneei, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace sau cele prescrise pacienților care au suferit un transplant de organe);
- stresul.
Simptomele colesterolului mărit
Din păcate, un nivel ridicat de colesterol nu „doare”, de aceea este considerat un „ucigaș silențios” care nu prezintă niciun fel de simptom care să atragă atenția. El se depune la nivelul vaselor de sânge și afectează circulația fluxului sanguin. Abia atunci apar simptomele colesterolului mărit:
- amețeli;
- astenie;
- scăderea capacității de efort;
- pierderi de memorie;
- dureri toracice (angina pectorală);
- dureri abdominale (infarct mezenteric);
- dureri la nivelul membrelor inferioare;
- infarct cerebral.
Tratament pentru colesterolul mărit
În cazul în care medicul specialist bănuiește un colesterol mărit, atunci el poate propune două direcții de tratament pentru scăderea colesterolului.
Schimbarea stilului de viață
În primul rând, schimbarea stilului de viață este foarte importantă, iar în această categorie intră:
- dietă alimentară echilibrată (pentru colesterolul mărit, regimul alimentar trebuie să fie sărac în grăsimi saturate, dulciuri rafinate sau patiserie);
- fără exces de alcool;
- renunțarea la fumat;
- practicare unui sport la intensitate moderată (alergat, mers pe bicicletă sau plimbări lungi în aer liber);
- optimizarea somnului;
- evitarea stresului;
- menținerea unei greutăți normale;
- consumarea unor alimente care ajută la scăderea colesterolului (alimente bogate în fibre, ovăz, grâu integral, fasole, vinete, nuci, fructe, produse pe bază de soia, pește gras);
- aderența la programele de sănătate și tratament.
Impactul nutrițional asupra valorilor profilului lipidic este variat pe diverși parametri. Pentru colesterol impactul nutrițional este modest, pe când pentru trigliceride modificarea dietei poate să ducă la reduceri de peste 70% a valorii de bază. Se recomandă utilizarea unui tipar alimentar sănătos, bazat pe principiile dietei mediteraneene.
Tratament medicamentos
Tratamentul colesterolului mărit este reprezentat de medicamente care opresc absorbția de colesterol de la nivelul intestinelor, statinele care scad nivelul lipidelor. De asemenea, în tratamentul pentru scăderea colesterolul se mai regăsesc: fibrate, niacina și rasini.
Deși în prezent avem la dispoziție o gamă largă de terapii eficiente pentru scăderea lipidelor, inclusiv medicamente noi aflate în curs de cercetare, succesul pe termen lung depinde fundamental de modificarea stilului de viață.
Impactul combinat al tratamentului medicamentos și al schimbărilor individuale (dietă, exerciții fizice) este semnificativ mai mare, fiind crucial mai ales pentru pacienții cu risc ridicat.
Remediile naturiste
Tratamentul naturist pentru colesterol este format din suplimente alimentare pe bază de:
- Coenzima Q10;
- Omega-3, Omega-6 sau Omega-9;
- ulei de krill;
- ulei de semințe de in;
- fibre pentru slăbit;
- anghinare.
Tot din categoria tratamentelor naturiste pentru colesterol și trigliceride fac parte și diferite tipuri de ceaiuri precum ceaiul verde, de hibiscus, păpădie, mentă, roibus, ghimbir.
Complicații în caz de colesterol mărit
Depunerea grăsimilor pe pereții vaselor de sânge duce, în timp, la îngustarea lor. Plăcile de aterom, prin calcifiere, vor bloca accesul oxigenului la nivelul țesuturilor. Ruperea plăcilor de aterom și migrarea unor fragmente duce la formarea cheagurilor de sânge. Astfel vasele de sânge sunt și mai mult obturate, iar consecinţele pot fi destul de severe:
- infarct miocardic;
- angină pectoral;
- AVC;
- boală arterială periferică;
- hipertensiune arterială;
- insuficiență cardiacă.
Cum previi colesterolul mărit?
Principala regulă pentru a ține sub control nivelul de colesterol este monitorizarea lui regulată, iar acest lucru se face prin analize de sânge. Apoi, schimbarea stilului de viață este esențială și de mare ajutor. În această categorie intră: renunțarea la dieta bogată în grăsimi saturate și eliminarea, pe cât posibil, din alimentație a zahărului și sării. Un remediu pentru colesterol este și renunțarea la fumat și alcool, mișcarea zilnică, respectarea programului de somn și menținerea unei greutăți optime. Pe cât posibil și stresul trebuie eliminat sau gestionat corect.
Poate fi colesterolul prea mic?
De obicei, un nivel scăzut al colesterolului este considerat benefic, deoarece un colesterol ridicat crește riscul de boli coronariene. Totuși, în cazuri rare, nivelurile foarte scăzute de colesterol LDL („colesterolul rău”) sau de colesterol total au fost asociate cu unele riscuri pentru sănătate. Nu există încă un consens privind definiția exactă a unui colesterol LDL prea mic, dar de obicei este considerat foarte scăzut dacă este sub 40 mg/dl.
Nu este clar dacă nivelurile scăzute de colesterol cauzează anumite probleme de sănătate sau dacă acestea apar ca urmare a altor afecțiuni, cum ar fi depresia sau anumite tipuri de cancer. Studiile recente arată că tratamentele moderne pot reduce colesterolul LDL la niveluri foarte scăzute fără efecte adverse majore pe termen scurt, însă efectele pe termen lung nu sunt cunoscute, iar unele date sugerează un posibil risc crescut de accident vascular hemoragic.
Dacă te îngrijorează nivelul colesterolului, programează o consultație pentru a primi recomandări personalizate de la medicii buni de la MedLife privind menținerea acestuia în limitele normale!
Întrebări frecvente despre colesterol
De la ce îți crește colesterolul?
Colesterolul crește în principal din cauza unei alimentații bogate în grăsimi nesănătoase și a lipsei activității fizice. Totuși, nivelul acestuia poate fi influențat și de factori care nu pot fi controlați, precum predispoziția genetică (ereditară) sau prezența unor afecțiuni medicale (cum ar fi diabetul) ori administrarea anumitor medicamente.
În cât timp scade colesterolul?
Depinde de mai mulți factori, inclusiv de direcția de tratament pentru care s-a optat. Efectele tratamentului cu medicamente pentru colesterol se văd, de regulă, în aproximativ 6 - 8 săptămâni. Modificările stilului de viață pot duce la schimbări ale nivelului de colesterol în câteva săptămâni. Totuși, pentru rezultate semnificative, este nevoie de o perioadă mai lungă, de obicei în jur de 3 luni, uneori chiar mai mult.
Dacă modificările stilului de viață nu duc la scăderea dorită a colesterolului LDL după aproximativ 12 săptămâni, medicul poate prescrie un medicament pentru scăderea colesterolului.
Ce alimente scad colesterolul?
Există o varietate de alimente care pot ajuta la scăderea colesterolului, în special a colesterolului LDL. Aceste alimente acționează prin diferite mecanisme, cum ar fi creșterea aportului de fibre solubile ori furnizarea de grăsimi sănătoase sau de compuși care inhibă absorbția colesterolului.
Încercați să consumați mai multe alimente bogate în fibre solubile (ex: ovăz, fasole, varză de Bruxelles, mere, pere ș.a). Includeți în dietă și mai multe grăsimi sănătoase. De exemplu, peștele gras, cum ar fi somonul, tonul, heringul sau macroul, este o sursă bună de acizi grași Omega-3, care pot ajuta la scăderea trigliceridelor și la creșterea colesterolului HDL. Migdalele, nucile, semințele de in și semințele de chia sunt surse bune de grăsimi mononesaturate și polinesaturate, care pot ajuta la scăderea colesterolului LDL, iar avocado este o sursă bună de acizi grași mononesaturați și poate îmbunătăți nivelul de colesterol HDL și calitatea colesterolului LDL.
Nu neglijați nici alimentele cu steroli și stenoli. Acești compuși pot bloca absorbția colesterolului în intestin și pot fi găsiți, printre altele, în cereale integrale, nuci, leguminoase, dar și în uleiul de măsline sau de avocado.
Ce nu trebuie să mănânci când ai colesterol mărit?
Anumite pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL. Se recomandă evitarea sau limitarea consumului de: carne grasă (ex: carnea de vită, porc, miel), organe, produse lactate integrale, produse de patiserie și prăjituri, alimente prăjite, uleiuri hidrogenate, mâncăruri semipreparate, sare, vegetale congelate cu sosuri, vegetale cu conținut mare de amidon cum sunt cartofii mezeluri și alte alimente procesate și de băuturi îndulcite.
Care este vitamina care scade colesterolul?
Deși nu există o „vitamină magică" care să scadă colesterolul, vitamina B3 (niacină) s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra nivelurilor de colesterol. Mai exact, aceasta poate reduce trigliceridele cu 25% și crește colesterolul HDL cu mai mult de 30%. Este important de menționat că niacina poate avea efecte secundare, cum ar fi înroșirea pielii, mâncărimi, greață și probleme hepatice, în special la doze mari. De aceea, este esențial să discutați cu un medic înainte de a lua suplimente de niacină.
Bibliografie
- NHS Choices. Cholesterol Levels - High Cholesterol. 2022, www.nhs.uk.
- “Cholesterol: Types, Tests, Treatments, Prevention.” Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.org.
- Fletcher, Jenna. “What Should My Cholesterol Level Be at My Age?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 23 Dec. 2021, www.medicalnewstoday.com.
- “Can Eating Certain Foods Help Improve Your Cholesterol Levels?” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/in-depth/cholesterol/art-20045192.
- “How to Lower Cholesterol with Diet.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2024, medlineplus.gov/howtolowercholesterolwithdiet.html.
- “Niacin to Improve Cholesterol Numbers.” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/in-depth/niacin/art-20046208.
- Villines, Zawn. “The Best Ways to Reduce Cholesterol, and How Long It Takes.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 30 June 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/how-to-reduce-cholesterol-in-30-days.
- “Cholesterol.” MedlinePlus, 2025, medlineplus.gov/cholesterol.html.
- “Cholesterol Level: Can It Be Too Low?” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/expert-answers/cholesterol-level/faq-20057952.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Alergie la ambrozie: de ce apare, cum se manifestă, tratament
În general, se consideră că primăvara este sezonul alergiilor, însă pentru foarte multe persoane acesta începe sau continuă și în a doua jumătate a anului. Motivul îl reprezintă ambrozia, o plantă care are perioada de polenizare maximă în lunile august-septembrie. Această perioadă ...
Gripa porcină: ce este și cum ne putem proteja
Gripa porcină este o boală infecțioasă cauzată de virusurile gripale A de origine porcină. Virusurile se pot recombina genetic, ceea ce le permite să se transmită între specii și să genereze epidemii. În funcție de tulpină și de vulnerabilitatea gazdei, infecția poate varia de la for...
Căderea părului la femei: care sunt cauzele și ce poți face?
Căderea părului la femei este o afecțiune frecventă, care poate apărea la orice vârstă, de la adolescență până la menopauză și mai departe. Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci poate semnala dezechilibre hormonale, carențe nutriționale sau boli cronice. În plus, pierderea p...