Somnul REM și non-REM: care sunt etapele somnului și ce trebuie să știi
Somnul este un proces vital, adesea neglijat în ritmul agitat al vieții moderne. Deși petrecem aproximativ o treime din viață dormind, puțini dintre noi înțelegem cu adevărat ce se întâmplă în organism în timpul somnului. Acest articol își propune să explice în mod clar și accesibil care sunt etapele somnului, cum se diferențiază somnul REM de somnul non-REM și de ce este esențial ca ambele tipuri de somn să fie prezente și echilibrate pentru o sănătate optimă.
Ce este somnul?
Somnul este un proces fiziologic activ și complex, esențial pentru supraviețuire, refacere și funcționarea optimă a organismului. Contrar ideii că somnul înseamnă doar „odihnă”, în realitate, creierul și corpul desfășoară activități importante în această perioadă.
În timpul somnului, organismul intră într-o stare de regenerare celulară, se consolidează memoria, se reglează metabolismul și se echilibrează activitatea sistemului nervos. Din punct de vedere neurologic, somnul implică o alternanță între diferite tipuri de activitate cerebrală, distribuite în cicluri.
Există două mari categorii ale somnului: somnul non-REM (Non-Rapid Eye Movement) și somnul REM (Rapid Eye Movement). Fiecare dintre acestea are roluri unice și implică activități distincte în creier. În timpul somnului non-REM, organismul se află într-o stare profundă de repaus fizic, în timp ce somnul REM este asociat cu activitate cerebrală intensă, visuri și procese cognitive.
Somnul afectează aproape toate funcțiile organismului: echilibrul hormonal, imunitatea, procesele inflamatorii și chiar riscul de boli cardiovasculare sau neurodegenerative. Prin urmare, calitatea și structura somnului sunt la fel de importante ca durata acestuia.
Privarea de somn sau tulburările de somn pot avea efecte grave pe termen lung, de la dificultăți de concentrare până la depresie, hipertensiune și scăderea imunității. Tocmai de aceea, înțelegerea etapelor somnului este esențială pentru menținerea sănătății.
Etapele somnului: generalități
Somnul uman este alcătuit dintr-o serie de cicluri, fiecare având o durată medie de aproximativ 90 de minute. Într-o noapte obișnuită, un adult trece prin 4 până la 6 cicluri complete de somn. Fiecare ciclu include atât somn non-REM, cât și somn REM, în această ordine.
Somnul non-REM este împărțit în trei etape, denumite N1, N2 și N3. Aceste etape variază de la o stare de relaxare ușoară la un somn profund, în care organismul se regenerează. După încheierea etapei N3, ciclul intră în faza REM, unde activitatea cerebrală crește și apar visurile intense.
Etapele somnului nu sunt statice. În prima parte a nopții, predomină somnul profund (etapa N3), esențial pentru refacerea fizică. Pe măsură ce noaptea avansează, durata somnului REM crește în mod progresiv, favorizând procesele cognitive și emoționale.
Aceste cicluri sunt reglate de ritmul circadian și de semnalele hormonale, în special melatonina și cortizolul. Tulburările acestui ritm pot perturba secvențele somnului și pot afecta calitatea generală a odihnei.
O înțelegere clară a modului în care sunt structurate aceste cicluri ne permite să identificăm mai ușor cauzele unui somn de proastă calitate sau ale unei stări de oboseală persistentă, chiar și după o noapte aparent „lungă”.
Tabel: Structura unui ciclu de somn
| Etapă | Tip de somn | Caracteristici principale | Durată estimativă |
| N1 | Non-REM | Tranziție de la veghe la somn, somn superficial | 5-10 minute |
| N2 | Non-REM | Somn stabil, scădere ritm cardiac și respirație | 20-25 minute |
| N3 | Non-REM | Somn profund, regenerare fizică intensă | 20-40 minute |
| REM | REM | Activitate cerebrală intensă, visuri | 10-30 minute |
Etapele somnului non-REM
Somnul non-REM reprezintă aproximativ 75-80% din totalul unei nopți de somn și este împărțit în trei etape succesive: N1, N2 și N3. Fiecare etapă are caracteristici fiziologice distincte și contribuie la refacerea organismului într-un mod specific.
Etapa N1 este prima fază a somnului, o tranziție de la starea de veghe la somnul propriu-zis. Este o perioadă de somn superficial, în care individul poate fi trezit ușor. Mișcările oculare sunt lente, iar activitatea cerebrală începe să încetinească. În această fază pot apărea senzații de cădere sau tresăriri musculare.
Etapa N2 reprezintă o adâncire a somnului. Ritmul cardiac și temperatura corporală scad, iar mișcările oculare dispar. Pe EEG (electroencefalogramă) apar „fusuri de somn” și „complexe K”, semnale caracteristice ale somnului stabil. Această etapă este esențială pentru menținerea unui ciclu de somn normal.
Etapa N3, cunoscută și ca somn cu unde lente sau somn profund, este cea mai restaurativă. În această fază, corpul se află într-o stare de relaxare maximă, iar activitatea cerebrală încetinește considerabil. Se eliberează hormonul de creștere, iar procesele de regenerare celulară sunt la apogeu.
Durata fiecărei etape non-REM variază în funcție de vârstă, sănătate și momentul nopții. În special etapa N3 este esențială pentru imunitate și funcționarea optimă a organismului. Persoanele private de această fază pot suferi de oboseală cronică, imunitate scăzută sau dificultăți cognitive.
Somnul non-REM joacă un rol important și în procesele de învățare, deoarece contribuie la stabilizarea informațiilor nou învățate, mai ales în etapele N2 și N3. De asemenea, este crucial în echilibrul sistemului nervos autonom.
Tabel: Etapele somnului non-REM
| Etapă | Durată estimativă | Caracteristici principale |
| N1 | 5-10 minute | Somn superficial, mișcări oculare lente |
| N2 | 20-25 minute | Ritm cardiac scăzut, fusuri de somn, stabilizare |
| N3 | 20-40 minute | Somn profund, regenerare fizică, eliberare hormon de creștere |
Somnul REM
Somnul REM (Rapid Eye Movement) este o etapă unică și extrem de activă a somnului, în ciuda faptului că trupul pare complet inactiv. Deși corpul este aproape paralizat în această fază, creierul funcționează intens, similar activității din timpul zilei. Prima fază REM apare aproximativ la 90 de minute după adormire și devine tot mai lungă cu fiecare ciclu de somn.
Aceasta este etapa în care apar cele mai vii și mai detaliate visuri. Activitatea cerebrală în REM este atât de intensă, încât unele zone ale creierului sunt mai active decât în starea de veghe. În același timp, sistemul muscular este „oprit” temporar pentru a preveni mișcările bruște, ceea ce se numește atonie musculară.
Somnul REM este crucial pentru sănătatea cognitivă și emoțională. În această etapă se procesează emoțiile, se stabilizează amintirile și se consolidează informațiile dobândite în timpul zilei. Studiile arată că o reducere a somnului REM este asociată cu tulburări de dispoziție, anxietate și risc crescut de depresie.
Durata REM crește cu fiecare ciclu: în prima parte a nopții poate dura doar 10 minute, dar în ultimele cicluri poate ajunge la 30-40 de minute. În total, somnul REM reprezintă aproximativ 20-25% din somnul unui adult sănătos.
Această etapă este extrem de sensibilă la factori precum stresul, consumul de alcool, anumite medicamente și tulburările de somn. De aceea, menținerea unui stil de viață sănătos este esențială pentru un somn REM de calitate.
Tabel: Caracteristici ale somnului REM
| Caracteristică | Descriere |
| Activitate cerebrală | Intensă, similară cu starea de veghe |
| Tonus muscular | Aproape absent, paralizie temporară |
| Mișcări oculare | Rapide și continue |
| Visuri | Vii, complexe, frecvente |
| Funcții | Consolidarea memoriei, reglarea emoțională |
| Durată per ciclu | 10-40 minute |
Diferențe între somnul REM și non-REM
Somnul REM și non-REM sunt etape diferite, dar complementare, fiecare având funcții specifice în echilibrul corpului și al minții. În timp ce somnul non-REM este orientat mai mult către refacerea fizică și stabilizarea corpului, somnul REM se ocupă de procesele mentale și emoționale.
O diferență majoră este activitatea cerebrală: în non-REM, creierul funcționează lent, iar în REM este extrem de activ. De asemenea, în somnul non-REM tonusul muscular este menținut într-o oarecare măsură, pe când în somnul REM mușchii sunt complet relaxați.
În ceea ce privește visarea, aceasta este rareori prezentă în non-REM și, atunci când apare, este mai puțin clară. În REM, visurile sunt frecvente, intense și adesea bizare. Totodată, somnul non-REM include etapele profunde în care se eliberează hormonul de creștere, pe când REM are legătură cu funcții psihice și neurocognitive.
O altă diferență importantă este sensibilitatea la trezire: este mai greu să trezești pe cineva aflat în somn profund non-REM, iar trezirea din REM poate fi însoțită de confuzie sau emoții intense, datorită visurilor active.
Tabel comparativ: Somn REM vs Non-REM
| Caracteristică | Somn non-REM | Somn REM |
| Procent din somn | ~75-80% | ~20-25% |
| Activitate cerebrală | Scăzută | Ridicată |
| Tonus muscular | Prezent | Aproape absent |
| Visuri | Rare, simple | Frecvente, vii, emoționale |
| Funcție principală | Refacere fizică | Refacere psihică, memorie |
| Timp apariție | Domină prima parte a nopții | Mai mult în a doua parte a nopții |
De ce contează etapele somnului?
Calitatea somnului nu este dată doar de durata sa, ci și de cât de bine sunt reprezentate și echilibrate etapele REM și non-REM. Fiecare etapă are un rol specific, iar lipsa uneia dintre ele poate duce la dezechilibre serioase în funcționarea organismului.
Somnul non-REM profund (etapa N3) este esențial pentru regenerarea musculară, echilibrul hormonal și consolidarea sistemului imunitar. Dacă această etapă este întreruptă frecvent, corpul nu se reface complet, iar riscul de boli cronice crește.
Somnul REM este responsabil pentru procesele mentale, cum ar fi învățarea, creativitatea, reglarea emoțiilor și formarea memoriei de lungă durată. Fără suficient somn REM, putem deveni iritabili, anxioși și neatenți.
Tulburările de somn, precum insomnia, apneea de somn sau narcolepsia, afectează adesea distribuția acestor etape. De exemplu, apneea fragmentează și reduce somnul profund și REM, ceea ce poate contribui la oboseală cronică și la probleme de concentrare.
Un somn dezechilibrat influențează și metabolismul. S-a demonstrat că persoanele cu privare de somn REM și N3 au un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și hipertensiune arterială.
Așadar, nu doar cât dormim contează, ci și cum dormim - calitatea somnului este determinată de prezența și echilibrul acestor etape.
Cum îți poți îmbunătăți calitatea somnului?
Există numeroase modalități prin care poți sprijini un somn sănătos, astfel încât organismul să treacă natural prin toate etapele necesare. Aceste recomandări țin de așa-numita igienă a somnului.
Primul pas este menținerea unui program de somn constant. Mergi la culcare și trezește-te la aceeași oră, chiar și în weekend. Aceasta reglează ritmul circadian și ajută organismul să intre mai ușor în ciclurile de somn.
Evită expunerea la ecrane (telefon, televizor, laptop) cu cel puțin o oră înainte de culcare. Lumina albastră inhibă secreția de melatonină, hormonul somnului, ceea ce întârzie debutul acestuia.
Creează un ambient favorabil: liniște, întuneric, temperatură moderată. Patul trebuie folosit doar pentru somn și relaxare, nu pentru muncă sau consum media. Un ritual de seară relaxant - citit, meditație, duș cald - poate semnala corpului că e timpul să se odihnească.
Evită mesele grele, cafeaua, alcoolul și nicotina în orele de dinaintea somnului. Deși alcoolul poate părea relaxant, el afectează negativ somnul REM și duce la treziri frecvente.
Activitatea fizică regulată, dar nu prea târziu seara, are efecte pozitive asupra calității somnului, favorizând atât somnul profund, cât și REM.
Somnul este o funcție vitală, iar înțelegerea etapelor sale ne ajută să ne îngrijim mai bine de sănătatea noastră fizică și mentală. Somnul REM și non-REM îndeplinesc roluri diferite, dar complementare, și ambele sunt esențiale pentru regenerare, echilibru emoțional și funcționare optimă.
A avea un somn de calitate înseamnă mai mult decât a dormi un număr suficient de ore. Înseamnă ca organismul să parcurgă toate etapele necesare, într-o succesiune firească și într-un ritm natural. Prin aplicarea principiilor de igienă a somnului, ne putem asigura că beneficiem de un somn complet, sănătos și profund.
Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- Hopkins, John. “The Science of Sleep: Understanding What Happens When You Sleep.” Johns Hopkins Medicine Health Library, 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/the-science-of-sleep-understanding-what-happens-when-you-sleep, accesat la 1.07.2025;
- Lockett, Eleesha. “The Stages of Sleep: What Happens during Each.” Healthline, 30 May 2023, www.healthline.com/health/healthy-sleep/stages-of-sleep, accesat la 1.07.2025;
- National Heart, Lung, and Blood Institute. “How Sleep Works - Sleep Phases and Stages | NHLBI, NIH.” Www.nhlbi.nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/sleep/stages-of-sleep, accesat la 1.07.2025;
- Patel, Aakash K, et al. “Physiology, Sleep Stages.” National Library of Medicine, StatPearls Publishing, 26 Jan. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526132/, accesat la 1.07.2025;
- “Sleep.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 19 June 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/12148-sleep-basics, accesat la 1.07.2025;
- Suni, Eric. “Stages of Sleep: What Happens in a Sleep Cycle.” Sleep Foundation, Sleep Foundation, 8 Dec. 2023, www.sleepfoundation.org/stages-of-sleep, accesat la 1.07.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Vitamina B17 (amigdalina): proprietăți, indicații și contraindicații
Vitamina B17, cunoscută și sub denumirea de amigdalină, este o substanță chimică naturală care a stârnit numeroase controverse în lumea medicală. Promovată în medicina alternativă ca remediu împotriva cancerului, această așa-zisă „vitamină” nu este recunoscută oficial ca esen�...
Zece recomandări pentru a-ți păstra articulațiile sănătoase
Procesul natural de îmbătrânire a organismului este unul extrem de complex și greu de înțeles. Nu toate afecțiunile degenerative de la nivelul articulațiilor sunt cauzate, însă, de trecerea timpului. Unele boli articulare pot apărea și la persoanele mai tinere și pot fi prevenite prin i...
Spirulina: proprietăți, beneficii și contraindicații
Spirulina este o plantă care crește în ape dulci sau sărate ori, mai precis, o biomasă de cianobacterii, denumită alga albastru-verzuie. Biologii discută de multe decenii despre ce este, de fapt, spirulina – plantă sau bacterie – încadrând-o undeva la granița dintre bacterii și regnu...