medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Disbioza

Disbioza

Descoperă informații utile despre disbioza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre disbioză

Corpul uman este plin de colonii de bacterii inofensive cunoscute sub numele de microbiotă. Cele mai multe dintre aceste bacterii au un efect pozitiv asupra sănătății și contribuie la procesele naturale ale organismului.

Atunci când una dintre aceste colonii bacteriene este dezechilibrată, poate duce la disbioză intestinală. Disbioza apare de obicei atunci când nivelurile de bacteriile din tractul gastrointestinal - care include stomacul și intestinele - ajung în dezechilibru.

Unele efecte ale disbiozei, cum ar fi tulburările de stomac, sunt temporare și ușoare. În multe cazuri, organismul poate corecta dezechilibrul fără tratament.

Disbioza intestinală la bebeluși, înnăscută sau dobândită, este responsabilă de peste 25% din cazurile de constipație.

capsule cu suplimente pentru disbioza

Cauze

Orice perturbare a echilibrului microbiotei poate provoca disbioză. Atunci când aceasta apare în tractul gastrointestinal, este cauzată de:

  • modificarea regimului alimentar care vă crește aportul de proteine, zahăr sau aditivi alimentari;
  • consumul accidental de substanțe chimice, cum ar fi pesticidele care persistă pe fructele nespălate;
  • consumul a două sau mai multe băuturi alcoolice pe zi;
  • medicamente noi, cum ar fi antibioticele, care afectează flora intestinală;
  • igienă dentară deficitară, care permite bacteriilor să se dezvolte în mod dezechilibrat în cavitatea bucală;
  • niveluri ridicate de stres sau anxietate, care pot slăbi sistemul imunitar;
  • sexul neprotejat, care vă poate expune la bacterii dăunătoare.

Disbioza este frecventă și la nivelul pielii. Ea poate fi cauzată de expunerea la bacterii dăunătoare sau de o creștere excesivă a unui singur tip de bacterii.

De exemplu, bacteria Staphylococcus aureus poate crește necontrolat și poate duce la o infecție stafilococică. Bacteria Gardnerella vaginalis poate depăși numeric bacteriile sănătoase din vagin și poate provoca arsuri, mâncărimi și secreții vaginale.

Factori de risc

Stilul de viață modern, folosirea excesivă a medicamentelor şi mai ales a antibioticelor pot produce un dezechilibru la nivelul bacteriilor intestinale.

De asemenea, stresul, unele alimente (îndulcitori artificiali, zahărul, amidonul, grăsimile) şi alcoolul pot perturba echilibrul microbian.

Simptome

Simptomele vor depinde de locul în care se dezvoltă dezechilibrul bacterian. De asemenea, acestea pot varia în funcție de tipurile de bacterii care sunt implicate.

Manifestările comune includ:

  • respirație urât mirositoare;
  • stomac deranjat (diaree);
  • greață;
  • constipație;
  • dificultăți la urinare;
  • mâncărimi vaginale sau rectale;
  • balonare;
  • dureri în piept;
  • erupție cutanată sau roșeață a pielii;
  • oboseală;
  • probleme de gândire sau de concentrare;
  • anxietate;
  • depresie.

Disbioza intestinală la copii poate produce o serie de reacții și manifestări:

  • candidoză bucală, stomatite și afte;
  • halenă (miros urât al gurii);
  • dureri de burtă, cu balonare și flatulență, producerea de gaze cu miros de putrefacție;
  • scaune modificate, cu diaree sau constipație;
  • retard în creștere;
  • intoleranțe alimentare;
  • infecții și parazitoze care nu mai trec.
medic indicand o imagine ce reda tractul gastrointestinal

Diagnosticare

După ce analizează istoricul medical și evaluează simptomele, medicul specialist poate solicita unul sau mai multe dintre următoarele teste de diagnosticare:

  • Testul acizilor organici

Medicul va colecta o probă de urină și o va trimite la un laborator, unde vor fi testați anumiți acizi pe care bacteriile îi pot produce. Dacă aceste niveluri de acizi sunt anormale, poate însemna că unele bacterii sunt în dezechilibru.

Specialistul vă va cere să luați acasă un recipient special pentru a obține o mostră de fecale, pe care o veţi duce apoi la analize. Medicul de laborator va testa proba pentru a vedea ce bacterii, drojdii sau fungi sunt prezente. Rezultatele vor evidenţia un posibil dezechilibru sau o creștere excesivă.

  • Testul respirației cu hidrogen

În cadrul testării trebuie să beți o soluție de zahăr și să respirați într-un balon special. Aerul din balon poate fi apoi testat pentru a detecta gazele produse de bacterii. Prea mult sau prea puțin din anumite gaze poate indica un dezechilibru bacterian. Acest test este adesea folosit pentru a se observa dacă există o creștere excesivă a bacteriilor din intestinul subțire (SIBO).

Medicul poate, de asemenea, să preleveze o mostră de bacterii sau de țesut (biopsie) dintr-o zonă unde se manifestă o infecție activă, pentru a vedea ce bacterii o provoacă.

Tratament

În cazul în care dezechilibrul bacterian este provocat de medicamente, este posibil să fie nevoie să întrerupeți utilizarea acestora până la restabilirea echilibrului bacterian. De asemenea, medicul vă poate recomanda medicaţie specifică pentru a ajuta la controlul bacteriilor.

Dacă dieta este cauza problemei, indicat ar fi să apelaţi la un medic nutriţionist pentru a vă crea un plan de nutriție. Acesta vă poate ajuta să vă asigurați că primiți suficiente substanțe nutritive pentru a menține bacteriile în echilibru, inclusiv:

  • Vitaminele din complexul B, cum ar fi B-6 și B-12;
  • Calciu;
  • Magneziu;
  • Beta-caroten;
  • Zinc.

Medicul vă poate recomanda să excludeţi din dietă anumite alimente, precum:

  • cărnurile procesate, cum ar fi mezelurile și carnea sărată sau conservată;
  • carbohidrații din porumb, ovăz sau pâine;
  • unele fructe, cum ar fi bananele, merele și strugurii;
  • produse lactate, inclusiv iaurt, lapte și brânză;
  • alimente bogate în zahăr, cum ar fi siropul de porumb, siropul de arțar și zahărul brut din trestie de zahăr.

De asemenea, ar trebui să consumaţi cât mai multe:

  • verdețuri cu frunze închise la culoare, inclusiv spanac și varză kale;
  • pește, inclusiv somon și macrou;
  • carne proaspătă (evitați produsele din carne procesată).

Administrarea de pre și probiotice poate ajuta, şi ea, la menținerea echilibrului bacteriilor intestinale. Aceste suplimente conțin culturi de bacterii specifice pe care le puteți mânca, bea sau administra sub formă de medicamente. Discutați cu medicul dumneavoastră despre tipurile de pre sau probiotice de care veți avea nevoie pentru a vă menține microbiota echilibrată.

Unele cercetări arată că yoga și meditația pot ajuta organismul să absoarbă substanțele nutritive. De asemenea, ele pot crește fluxul sanguin către creier și înapoi în intestin. Acest lucru poate reduce unele dintre simptomele disbiozei.


Complicații

Disbioza este, de obicei, ușoară și poate fi tratată prin medicamente și modificări ale stilului de viață. Dar, dacă nu este tratată, ea poate duce la afecțiuni cronice, inclusiv sindromul colonului iritabil:

  • boli intestinale, cum ar fi colita;
  • candida;
  • boala celiacă;
  • sindromul intestinului permeabil;
  • diabet;
  • obezitate;
  • sindromul ovarelor polichistice;
  • afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema;
  • boli hepatice;
  • boli de inimă sau insuficiență cardiacă;
  • demență cu debut tardiv;
  • boala Parkinson;
  • cancer la nivelul colonului sau al rectului.

La copii, disbioza poate crește riscul de diabet și obezitate./p>

Mergeți imediat la medic dacă vă confruntați cu dureri de stomac neobișnuite sau persistente sau cu iritații ale pielii. Cu cât medicul diagnostichează afecţiunea mai repede, cu atât este mai puțin probabil să dezvoltați complicații suplimentare.

Prevenție

Anumite modificări ale stilului de viață pot ajuta la menținerea echilibrului bacterian și pot preveni apariția unei creșteri excesive:

  • luați antibiotice numai sub supravegherea şi la recomandarea medicului;
  • discutați cu medicul specialist despre adăugarea unui supliment pre sau probiotic în rutina zilnică;
  • evitaţi consumul de alcool, deoarece poate întrerupe echilibrul bacteriilor din intestin;
  • asiguraţi-vă o igienă orală riguroasă, pentru a preveni dezvoltarea necontrolată a bacteriilor în cavitatea bucală;
  • folosiţi metode de protecţie, pentru a ajuta la prevenirea răspândirii bacteriilor și infecțiilor cu transmitere sexuală.

Autor

Dr. Haidar Andrei

Medic Primar Gastroenterologie și Endoscopie

Bibliografie

  1. Jewell, Tim. “What Causes Dysbiosis and How Is It Treated?” Healthline, Healthline Media, 19 Sept. 2017, www.healthline.com

Echipa medicală - Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.