Diverticul esofagian

Despre diverticulul esofagian

Diverticulul esofagian se referă la o formațiune în formă de sac în peretele esofagului, tubul muscular care leagă faringele de stomac. Această afecțiune se poate dezvolta din cauza unor zone slăbite din peretele esofagian, ceea ce duce la formarea unor pungi care pot reține alimente sau lichide, provocând dificultăți de înghițire sau alte simptome.

În funcție de localizare, există trei tipuri principale de diverticuli esofagieni:

• diverticulul Zenker - care apare în partea superioară a esofagului;
• diverticulul esofagian mijlociu;
• diverticulul epifrenic - care apare în partea inferioară a esofagului, în apropierea diafragmei.

Alte tipuri de diverticuli:

• congenitali;
• de tracțiune;
• dobândiți;
• falși;
• de pulsație.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta diverticulul esofagian:

• vârsta - diverticulul esofagian tinde să apară mai frecvent la adulții mai în vârstă, în special la cei de peste 60 de ani;
• tulburări de motilitate esofagiană - afecțiunile care afectează mișcarea și funcția normală a mușchilor din esofag, cum ar fi acalazia sau spasmul esofagian difuz, pot crește riscul de a dezvolta diverticulii;
• iritația esofagiană cronică - iritarea sau inflamația cronică a esofagului, adesea datorată unor afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian (BRGE), esofagul Barrett sau esofagita, poate slăbi peretele esofagian și predispune indivizii la formarea diverticulului;
• anomalii structurale - anomaliile structurale ale esofagului, cum ar fi stricturile (îngustarea), inelul lui Schatzki sau hernia hiatală, pot contribui la dezvoltarea diverticulilor, prin crearea unor zone de presiune crescută sau slăbiciune în peretele esofagian;
• fumatul - consumul de tutun a fost asociat cu un risc crescut de diverticul esofagian, posibil din cauza efectelor sale asupra motilității esofagiene și a riscului crescut de reflux gastroesofagian;
• consumul de alcool - consumul excesiv de alcool poate crește, de asemenea, riscul de apariție a diverticulului esofagian, posibil prin efectele sale asupra funcției esofagiene și riscul crescut de reflux gastroesofagian;
• obezitatea - obezitatea este un factor de risc pentru BRGE și hernie hiatală, ambele asociate cu un risc crescut de diverticulită esofagiană;
• genetică - poate exista o predispoziție genetică la tulburări de motilitate esofagiană sau alte afecțiuni care cresc riscul de formare a diverticulului;
• factori dietetici - anumiți factori dietetici, cum ar fi consumul unei diete bogate în alimente picante, cofeină sau alimente acide, pot exacerba BRGE și pot crește riscul de diverticul esofagian;
• medicamente - anumite medicamente, cum ar fi cele care relaxează sfincterul esofagian inferior (LES), pot crește riscul de BRGE și diverticulită esofagiană.

Diagnosticare

Diverticulul esofagian este, de obicei, diagnosticat și tratat de gastroenterologi. Diagnosticul implică, adesea, o combinație de revizuire a istoricului medical, examinare fizică și diverse teste și investigații care pot include:

• anamneză medicală și examinare fizică - medicul va întreba despre simptome, istoric medical și orice factori de risc pentru diverticul esofagian; de asemenea, se poate efectua un examen fizic pentru a evalua semnele de disfuncție esofagiană sau alte afecțiuni conexe;
• studiu de înghițire cu bariu (esofagogramă) - presupune înghițirea unui material de contrast (bariu) care acoperă mucoasa esofagului, permițând vizualizarea anatomiei esofagului și a oricăror anomalii, cum ar fi diverticuli, stenoze sau tulburări de motilitate;
• manometrie esofagiană - măsoară presiunea și coordonarea contracțiilor musculare din esofag în timpul înghițirii; manometria esofagiană poate ajuta la diagnosticarea tulburărilor de motilitate esofagiană, cum ar fi acalazia, care poate contribui la dezvoltarea diverticulilor;
• endoscopie digestivă superioară (esofagogastroduodenoscopie sau EGD) - în timpul acestei proceduri, un tub flexibil cu o cameră (endoscop) este introdus prin gură și în esofag, permițând medicului să vizualizeze direct mucoasa esofagiană și să identifice orice diverticul, stricturi, inflamație sau alte anomalii;
• monitorizarea pH-ului esofagian - măsoară nivelul pH-ului (aciditatea) din esofag pe o perioadă, pentru a evalua refluxul gastroesofagian (BRGE), care este un factor de risc comun pentru diverticul esofagian;
• CT sau RMN - în unele cazuri, pot fi comandate teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), pentru a evalua în continuare esofagul și structurile înconjurătoare, în special dacă sunt suspectate complicații precum abcese sau fistule;
• biopsie - în cazul în care se detectează anomalii în timpul unei endoscopii superioare, se poate efectua o biopsie (prelevare de țesut) pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi inflamația, infecția sau cancerul esofagian.

Prevenție

Prevenirea diverticulului esofagian implică abordarea factorilor de risc subiacenți și adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase pentru a menține sănătatea esofagiană. Deși este posibil să nu fie posibilă prevenirea tuturor cazurilor de diverticul esofagian, următoarele măsuri pot contribui la reducerea riscului de apariție a acestei afecțiuni:

• mențineți o dietă sănătoasă - consumul unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe poate ajuta la promovarea sănătății digestive și la reducerea riscului de tulburări esofagiene, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian; de asemenea, poate fi benefică evitarea alimentelor picante, acide sau prea grase, care pot exacerba simptomele BRGE;
• rămâneți hidratat - consumul unei cantități adecvate de apă pe parcursul zilei poate ajuta la menținerea umezelii esofagului și la facilitarea înghițirii, reducând riscul de iritație sau inflamație esofagiană;
• gestionați simptomele BRGE - pentru a preveni complicațiile care pot contribui la diverticulul esofagian;
• evitați fumatul și limitați consumul de alcool - care pot crește riscul de BRGE și alte tulburări esofagiene;
• mențineți o greutate sănătoasă - obezitatea reprezintă un factor de risc pentru BRGE și hernia hiatală, care sunt asociate cu un risc crescut de diverticul esofagian;
• practicați o bună igienă orală - menținerea unei bune igiene orale, inclusiv periajul regulat și folosirea aței dentare, poate ajuta la prevenirea problemelor dentare care pot contribui la diverticul esofagian prin reducerea riscului de infecții orale care se pot răspândi în esofag;
• solicitați o evaluare medicală promptă - dacă prezentați simptome precum dificultăți la înghițire, dureri în piept sau arsuri la stomac persistente, este important să solicitați o evaluare medicală promptă pentru a identifica și aborda orice probleme esofagiene subiacente care pot crește riscul de diverticul esofagian.