RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Intoleranța la histamină

Intoleranța la histamină

Descoperă informații utile despre intoleranța la histamină: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre intoleranța la histamină

Histamina, formată pornind de la aminoacidul numit histidină, este o amină biogenă cu rol de mesager chimic. Produsă de sistemul imun ca răspuns la reacțiile alergice, ea este substanța responsabilă de simptomele apărute în reacțiile alergice și șocul anafilactic.

Intoleranţa la histamină nu este o alergie propriu-zisă, ci este o afecțiune care apare atunci când organismul nu poate descompune corect histamina, o substanță naturală prezentă în corp și în anumite alimente. Este implicată în numeroase procese fiziologice esențiale, precum stimularea secreției gastrice pentru digestia alimentelor, reglarea vasodilatației, a contracțiilor musculaturii netede și susținerea reacțiilor imunitare la alergeni sau infecții. Cu toate acestea, atunci când corpul nu poate elimina excesul de histamină, apar simptome care pot fi confundate cu alergiile alimentare.

Barbat cu dureri abdominale, tinandu-se de stomac

Cauze

Intoleranța la histamină apare când cantitatea de histamină din corp depășește capacitatea organismului de a o procesa eficient, ceea ce poate duce la acumulări dăunătoare. Boala, descoperită recent, afectează 1-3% din populația lumii. Cauzele pot fi multiple, incluzând factori genetici, influențe externe sau alte afecțiuni medicale: 

  • deficiența enzimei DAO (diaminoxidaza): DAO este enzima responsabilă de descompunerea histaminei din alimente. O producție redusă a acestei enzime, care poate fi moștenită genetic sau afectată de alte boli, duce la acumularea de histamină;
  • consumul ridicat de alimente bogate în histamină: produse precum brânzeturile maturate, vinul roșu, mezelurile și peștele afumat sunt cunoscute pentru conținutul lor ridicat de histamină, contribuind la suprasolicitarea metabolismului histaminei;
  • boli gastrointestinale: condiții precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn, boala celiacă, suprapopularea bacteriană sau intoleranțele alimentare pot afecta producția de DAO și capacitatea organismului de a procesa și elimina histamina acumulată;
    boli cronice hepatice (hepatitele virale, ciroza) pot reduce nivelurile enzimei DAO;
  • consumul anumitor medicamente: unele medicamente, inclusiv antibioticele, antidepresivele sau analgezicele, pot inhiba activitatea DAO sau pot stimula eliberarea de histamină în organism. Consumul de alcool are efect similar asupra enzimei;
  • dezechilibre hormonale: schimbările hormonale, cum ar fi cele apărute în timpul sarcinii, ciclului menstrual sau menopauzei, pot influența sensibilitatea organismului la histamină;
  • stresul cronic: Nivelurile crescute de stres pot afecta indirect metabolismul histaminei prin reducerea eficienței sistemului digestiv și imunitar;
  • la copii apare de obicei împreună cu alte boli gastrointestinale sau alte alergii.

Factori de risc

Este important să cunoaștem factorii de risc, deoarece identificarea lor ne poate ajuta să prevenim sau să gestionăm mai bine intoleranța la histamină. Unii factori pot crește riscul de a dezvolta intoleranța la histamină. Aceşti factori sunt:

  • istoric de afecțiuni gastrointestinale;
  • dieta bogată în alimente fermentate sau procesate;
  • administrarea de medicamente precum antibioticele, analgezicele sau antidepresivele, consumul frecvent de alcool;
  • dezechilibre hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii sau menopauzei.

Simptome

Simptomele intoleranței la histamină pot varia semnificativ de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente includ:

  • simptome digestive: balonare, diaree, dureri abdominale, flatulență, grețuri, vărsături;
  • simptome respiratorii: congestie nazală, dificultăți de respirație, prurit nazal, rinoree, inflamarea gâtului, buzelor și limbii;
  • simptome cutanate: urticarie, roșeață a pielii, prurit cutanat;
  • simptome neurologice: dureri de cap, migrene, amețeală;
  • simptome cardiovasculare: palpitații, tensiune arterială scăzută;
  • simptome generale: oboseală, anxietate, lăcrimare excesivă, congestia ochilor.

Aceste manifestări pot apărea la scurt timp după consumul alimentelor bogate în histamină sau chiar și fără un declanșator alimentar evident.

Barbat tanar care stranuta si isi sufla nasul

Diagnosticare

Diagnosticul intoleranței la histamină poate fi complicat, deoarece simptomele sunt similare cu cele ale altor afecțiuni. Este important să consultați un medic specialist, cum ar fi un alergolog sau un gastroenterolog, pentru un diagnostic corect. Aceștia pot recomanda investigații precum teste pentru nivelurile enzimei DAO sau teste alergologice detaliate, care ajută la identificarea cauzei exacte a simptomelor. Procesul de diagnosticare implică mai multe etape cheie:

  • istoricul medical: medicul va analiza simptomele și istoricul alimentar pentru a identifica posibilele declanșatoare ale simptomelor. Este important ca pacientul să furnizeze detalii complete despre frecvența și severitatea simptomelor;
  • teste de sânge: acestea includ verificarea nivelurilor enzimei DAO (diaminoxidaza), care este responsabilă de descompunerea histaminei, dar și alte analize pentru a evalua nivelurile generale de histamină din organism;
  • teste alergologice: sunt realizate pentru a exclude alergiile alimentare sau de alt tip, care pot avea simptome similare cu intoleranța la histamină;
  • teste provocatoare: sub supraveghere medicală, pacienților li se pot administra cantități controlate de alimente bogate în histamină pentru a observa reacțiile; se poate efectua un prick test, presupunând administrarea în piele a unei cantități mici de histamină și urmărirea reacțiilor;
  • jurnal alimentar și de simptome: păstrarea unui jurnal detaliat despre alimentele consumate și simptomele resimțite pe parcursul mai multor săptămâni poate oferi informații valoroase pentru diagnostic.

Diagnosticul diferențial:

O serie de alte investigații pot fi indicate pentru a exclude afecțiuni cu simptomatologie similară:

  • colonoscopie - pentru diverse tipuri de colite, inclusiv cele microscopice;
  • gastroscopia - pentru excluderea diverselor cauze de atrofie duodenală, boală Crohn, gastrite sau esofagite ezinofilice;
  • coprocultura și examenul coproparazitologic - pentru excluderea infecțiilor sau a parazitozelor;
  • testarea disbiozei cu teste de microbiom intestinal din scaun;
  • nivelul de triptază serică pentru diagnosticarea mastocitozei sistemice.

Tratament

Tratamentul intoleranței la histamină se concentrează pe reducerea aportului de histamină și pe gestionarea simptomelor, incluzând:

  • dietă săracă în histamină: evitarea alimentelor precum brânzeturile maturate, vinul roșu, ciocolata, mezelurile și peștele conservat;
  • Suplimente cu enzima DAO: acestea pot ajuta la descompunerea histaminei din alimente;
  • medicamente antihistaminice: prescrise de medic pentru a reduce efectele excesului de histamină;
  • tratarea afecțiunilor principale: gestionarea problemelor gastrointestinale care pot agrava intoleranța la histamină;
  • încercarea de a exclude din medicația zilnică acele medicamente care pot inhiba enzima DAO;
  • evitarea consumului de alcool, acesta având rol inhibitor al DAO;
  • evitarea alimentelor care conțin tiramină, putresceină și cadaverină, amine care, datorită similitudinii structurale cu histamina, pot fi utilizate ca substrat de organism în locul histaminei.

Alimente de evitat:

  • conținut mare de histamină: brânză maturată sau cu mucegai, varză murată, castraveți murați, alimente vechi, fructe și legume foarte coapte, produse cu drojdie, alimente în conservă, ketchup, sosuri, semipreparate, peste afumat, vinete, anșoa, crustacee și alte fructe de mare, alcool(în special vin roșu și bere), ciuperci, măsline, ciocolată, dulciuri semipreparate, fructe oleaginoase;
  • eliberatoare de histamină: citrice, cacao, ananas, papaya, prune, kiwi, banane, roșii, nuci, arahide, oțet, linte, soia, germeni de grâu, alcool, ceai negru, mate, energizante, aditivi alimentari.

Este de evitat păstrarea alimentelor la temperatura camerei, în special carnea. Zona unde se prepară mâncarea să fie păstrată curată.

Eliminarea histaminei din alimentație este necesară pentru cel puțin 4-8 săptămâni, cu reintroducerea treptată a acestora și stabilirea unui prag de toleranță.

Este utilă păstrarea unui jurnal de corespondență între alimente și apariția unor simptome.

Alimente care se pot consuma fără restricții datorită cantității mici de histamină din compoziție:

  • fructe proaspete, cu excepția celor menționate mai sus;
  • legume proaspete cu excepția roșiilor, vinetelor, spanacului;
  • lapte natural pasteurizat, iaurt natural, brânzeturi nefermentate;
  • ouă;
  • carne proaspătă sau congelată (pui, porc, vită), pește (merlucius, păstrăv);
  • cereale - ovăz, porumb, făină integrală, quina, orez, paste făinoase;
  • semințe - in, chia, psyllium, dovleac;
  • ierburi aromatice, infuzii de plante cu excepția celor de mai sus;
  • uleiuri extravirgine.

Complicații

Dacă este lăsată netratată, intoleranța la histamină poate duce la:

  • malnutriție, din cauza restricțiilor alimentare severe;
  • dezvoltarea unor afecțiuni cronice gastrointestinale, cum ar fi gastrita sau sindromul de intestin permeabil;
  • dezechilibre hormonale determinate de impactul pe termen lung al inflamației sistemice;
  • creşterea vulnerabilității la infecții, din cauza unui sistem imunitar slăbit;
  • reducerea calității vieții, din cauza simptomelor recurente;
  • probleme emoționale, cum ar fi anxietatea legată de consumul alimentar.
Barbat tanar care isi scarpina mana, sugerand o reactie alergica sau iritatie a pielii

Prevenție

Prevenirea intoleranței la histamină începe cu adoptarea unor obiceiuri alimentare și de viață sănătoase:

  • planificarea meselor: este esenţial consumul de alimente proaspete, fără aditivi sau conservanți. Se recomandă evitarea preparatelor care stau mult timp în așteptarea consumului, deoarece conținutul de histamină crește odată cu timpul de depozitare;
  • evitarea alimentelor fermentate: consum redus de murături, brânză maturată și alcool. Lactatele proaspete și alimentele neprocesate sunt alternative mai sănătoase;
  • menținerea unui jurnal alimentar pentru identificarea alimentelor care declanșează simptome. După aceste observaţii, se construiește un plan alimentar adaptat nevoilor individuale;
  • consultarea periodică a medicului: monitorizarea afecțiunilor care ar putea influența nivelurile de histamină prin analize regulate.

Bibliografie

  1. Clinic, Cleveland. “What Is Histamine?” Cleveland Clinic, 31 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/articles/24854-histamine
  2. Hrubisko, Martin, et al. “Histamine Intolerance—the More We Know the Less We Know. A Review.” Nutrients, vol. 13, no. 7, 29 June 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8308327/, https://doi.org/10.3390/nu13072228
  3. https://www.facebook.com/WebMD. “Foods High in Histamine.” WebMD, 2024, www.webmd.com/diet/foods-high-in-histamine
  4. “Histamine Toxicity Symptoms, Diagnosis, Treatment & Management.” Aaaai.org, 2024, www.aaaai.org/conditions-treatments/related-conditions/histamine-toxicity

Echipa medicală - Alergologie și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.