Steatohepatita nonalcoolica

Cauzele steatohepatitei nonalcoolice

Expertii nu stiu de ce unii oameni cu acumularea de grasime dezvolta aceasta boala iar altii nu. S-ar putea ca ceva din mediu sa declanseze inflamatia la acei oameni sau afectiunea poate fi mostenita.

Din punct de vedere fiziopatologic, boala se caracterizeaza prin acumulare de lipide (steatoza), inflamatie si, variabil, fibroza. Steatoza se datoreaza acumularii hepatice de trigliceride. Mecanismele posibile de producere a steatozei sunt: reducerea sintezei lipoproteinelor cu densitate scazuta (VLDL) si crestere sintezei hepatice de trigliceride (probabil datorata scaderii oxidarii acizilor grasi sau cresterii aportului catre ficat a acizilor grasi liberi). Inflamatia poate fi datorata injuriei membranelor celulare prin peroxidarea lipidelor. Aceste modificari pot stimula celulele stelate hepatice ducand la fibroza. 

Steatohepatita nonalcoolica poate evolua spre ciroza si hipertensiune portala.

Factorii de risc ai steatohepatitei nonalcoolice

O gama larga de boli si afectiuni va poate creste riscul de steatohepatita nonalcoolica, inclusiv:

• Colesterol ridicat;
• Niveluri ridicate de trigliceride in sange;
• Sindromul metabolic;
• Obezitate, mai ales cand grasimea este concentrata in abdomen;
• Sindromul ovarului polichistic;
• Apnee de somn;
• Diabetul de tip 2;
• Tiroida nederactiva (hipotiroidism);
• Glanda hipofiza nederactiva (hipopituitarism).

Complicatiile steatohepatitei nonalcoolice

Principala complicatie a bolii este ciroza, care este cicatrizarea in faza tardiva a ficatului. Ciroza apare ca raspuns la leziuni hepatice, cum ar fi inflamatia in steatohepatita nonalcoolica. Pe masura ce ficatul incearca sa opreasca inflamatia, produce zone de cicatrizare (fibroza). Odata cu inflamatia continua, fibroza se raspandeste pentru a prelua din ce in ce mai mult tesut hepatic.

Daca procesul nu este intrerupt, ciroza poate duce la:

• Acumulare de fluid in abdomen (ascita);
• Umflarea venelor din esofagul tau (varice esofagiene), care se poate rupe si sangera;
• Confuzie, somnolenta si vorbire inclinata (encefalopatie hepatica);
• Cancer de ficat;
• Insuficienta hepatica in stadiu final, ceea ce inseamna ca ficatul a incetat sa functioneze

Intre 5% si 12% dintre persoanele cu steatohepatita nonalcoolica vor progresa spre ciroza.

Simptomele steatohepatitei nonalcoolice

Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici, mai ales in stadiile incipiente. 

Pe masura ce boala progreseaza si afectarea ficatului se inrautateste, puteti incepe sa aveti simptome precum:

• Oboseala (senzatie de oboseala tot timpul);
• Pierderea in greutate fara un motiv clar;
• Slabiciune generala;
• O durere in partea superioara dreapta a abdomenului.

Hepatomegalia apare la 75% dintre pacienti. Splenomegalia poate fi prezenta daca exista fibroza hepatica avansata, fiind uneori primul semn al instalatii hipertensiunii portale. Pacientii cu ciroza datorata steatohepatitei nonalcoolice sunt adesea asimptomatici, reprezentand semnele obisnuite ale bolii hepatice cronice.

Diagnosticarea steatohepatitei nonalcoolice

Pentru diagnostic trebuie sa existe o dovada puternica (de exemplu, istoricul confirmat de prieteni si rude) ca aportul de alcool nu este excesiv (de exemplu, <20 ml/zi).

Testele efectuate pentru identificarea diagnosticului si determinarea gravitatii bolii includ:

• Analize de sange;
• Enzime hepatice si teste ale functiei hepatice;
• Teste pentru hepatita cronica virala (hepatita A, hepatita C si altele);
• Test de screening al bolii celiace;
• Nivelul de zahar din sange;
• Hemoglobina A1C, care arata cat de stabil este glicemia;
• Profilul lipidic, care masoara grasimile din sange, cum ar fi colesterolul si trigliceridele.

Cea mai frecventa modificare a unui test de laborator este cresterea nivelului transaminazelor. Spre deosebire de hepatopatia alcoolica, in steatohepatita nonalcoolica, rapoartul AST/ALT este de obicei <1. Uneori pot creste fosfataza alcalina si y-glutamil transpeptidaza (GGT). Hiperbilirubinemia, prelungirea TP si hiperalbuminemia sunt rareori intalnite.

Proceduri imagistice pentru steatohepatita nonalcoolica

Procedurile de imagistica utilizate pentru a diagnostica steatohepatita nonalcoolica includ:

• Ecografia abdominala, care este adesea testul initial atunci cand este suspectata boala hepatica;
• Tomografie computerizata (tomografie) scanare sau rezonanta magnetica (RMN) a abdomenului;
• Elastografie tranzitorie, o forma imbunatatita de ultrasunete care masoara rigiditatea ficatului. Rigiditatea ficatului indica fibroza sau cicatrizarea;
• Elastografia cu rezonanta magnetica, functioneaza prin combinarea imagisticii RMN cu undele sonore pentru a crea o harta vizuala (elastograma) care arata rigiditatea tesuturilor corpului.

Examenul tesutului hepatic pentru steatohepatita nonalcoolica

Daca alte teste nu sunt concludente, medicul dumneavoastra va poate recomanda o procedura pentru a elimina o proba de tesut din ficat (biopsia hepatica). Aceasta procedura se realizeaza printr-o introducere a acului prin peretele abdominal si in ficat.

Biopsia hepatica trebuie sa arate modificari similare celor din hepatopatia alcoolica, de obicei picaturi mari de lipide (infiltratie grasa macroveziculara). 

Indicatiile pentru biopsie includ: semne neexplicate de hipertensiune portala (splenomegalie sau citopenie) si o crestere neexplicata a nivelului transaminazelor care persista > 6luni la un pacient cu diabet, obezitate sau hiperlipidemie. 

Tratamentul steatohepatitei nonalcoolice

Tratamentul include eliminarea cauzelor si a factorilor de risc.

Prognosticul este controversat. Probabil ca cei mai multi dintre pacienti nu vor dezvolta o insuficienta sau ciroza hepatica. Totusi, unele medicamente (de exemplu, citostaticele) si bolile metabolice sunt asociate cu intensificarea steatohepatitei nonalcoolice. Prognosticul este adeseori bun, cu exceptia cazului in care apar complicatii (de exemplu, sangerarea varicelor).

Se recomanda oprirea administrarii de medicamente, eliminare toxinelor, scaderea in greutate si tratamentul hiperlipidemiei si hiperglicemiei. Multe alte tratamente (de exemplu, acidul ursodeoxicolic, vitamina E, metronidazole, metformin, betaine, glucagonul, perfuzia cu glutamine) nu s-au dovedit eficace.  

Pentru cei care prezinta ciroza din cauza steatohepatitei nonalcoolice transplantul de ficat poate fi o optiune.