Analizele și investigațiile recomandate în timpul sarcinii

Beneficiile analizelor și investigațiilor în sarcină

Analizele și investigațiile recomandate în sarcină au rolul de a monitoriza sănătatea gravidei și dezvoltarea fătului pe parcursul celor trei trimestre. Prin controale regulate, medicul poate identifica din timp anumite probleme care nu provoacă întotdeauna simptome evidente, precum:

• anemia în sarcină;
• diabetul gestațional;
• infecțiile urinare;
• incompatibilitatea Rh;
• incompetența colului uterin și avortul spontan sau nașterea prematură;
• alterarea stării de bine a fătului;
• hipertensiunea de sarcină sau preeclampsia și complicațiile acesteia.

Depistarea precoce permite stabilirea unui plan de monitorizare și tratament adaptat, cu scopul de a reduce riscurile pentru mamă și copil. În funcție de vârsta sarcinii și de istoricul medical, pot fi recomandate analize de sânge, analize de urină, ecografii, teste de screening prenatal, teste pentru diabet gestațional, evaluarea tensiunii arteriale și alte investigații specifice, teste de lichid amniotic sau de fibronectina.

Acestea pot ajuta medicul să urmărească evoluția sarcinii, creșterea fătului, poziția placentei, cantitatea de lichid amniotic și eventualele semne de complicații. Rezultatele analizelor nu trebuie interpretate izolat de pacient, ci discutate cu medicul obstetrician, care le corelează cu simptomele, vârsta sarcinii și particularitățile fiecărei gravide.

Un alt beneficiu important al monitorizării prenatale este pregătirea mai bună pentru naștere. Atunci când anumite riscuri sunt cunoscute din timp, echipa medicală poate recomanda controale mai frecvente, tratamente, modificări ale stilului de viață sau un plan de naștere adaptat. În acest fel, analizele din sarcină contribuie nu doar la diagnosticarea unor probleme, ci și la prevenirea complicațiilor și la creșterea siguranței îngrijirii medicale.

Trimestrul II

Greața și oboseala se pot reduce, nivelul de energie poate crește iar sarcina devine mai vizibilă pe măsură ce uterul se mărește. În această etapă, fătul continuă să se dezvolte rapid, iar organele, mușchii și sistemul nervos devin tot mai active. Gravida poate începe să simtă primele mișcări fetale, mai ales dacă nu este la prima sarcină.

Pot apărea și simptome precum:

• durerile de spate;
• arsurile gastrice;
• congestia nazală;
• modificările la nivelul pielii;
• crampele la nivelul picioarelor;
• senzația de întindere abdominală.

Aceste manifestări pot fi normale, dar orice sângerare, durere abdominală intensă, pierdere de lichid, febră sau scădere bruscă a mișcărilor fetale trebuie discutată cu medicul.

În trimestrul al doilea, la gravidele cu Rh negativ, începând cu vârsta de gestație de 15 săptămâni, se poate determina Rh-ul fetal din sângele matern, analiză deja uzuală, care va conduce protocolul de monitorizare a Ac anti-D și imunoprofilaxie anti-D în continuarea sarcinii.

Sfârșitul trimestrului al treilea

Spre sfârșitul trimestrului al treilea, pentru că obstetrica modernă implică analgezia peridurală, începând cu vârsta gestațională de 34 săptămâni, până la 37 săptămâni și 6 zile, este recomandată pregătirea pentru naștere, care include:

Teste de biochimie

• acid uric, creatinină serică, uree serică;
• glucoză serică, hemoglobină glicozilată (HbA1C);
• sideremie și feritină;
• TGO, TGP;
• evaluarea dislipidemiei prin dozarea LDH, lipide totale, trigliceride și fracțiile de colesterol;
• evaluarea colestazei la pacientele simptomatice prin dozarea bilirubinei indirecte și totală.

Teste de hematologie

• hemoleucogramă completă.

Markeri endocrini

• TSH, free T4 și TPO.

Monitorizarea funcției de coagulare

• APTT, fibrinogen, INR, antitrombina III;
• D-dimeri la pacientele cu istoric de infecție SARS-CoV-2 sau cu tratament anticoagulant;
• Homocisteina.

Monitorizarea markeri infecțioși cu risc pentru sarcină

• Ac anti CMV IgM;
• Ac anti Toxoplasma IgM.

Teste de microbiologie

• Ag Chlamydia trachomatis;
• Ag Mycoplasma și Ureaplasma;
• citodiagnostic secreții vaginale;
• examen bacteriologic col pentru streptococul de grup B;
• urocultură cu antibiogramă și sumar urină.

Pentru că responsabilitatea unei sarcini include deopotrivă grijă față de gravidă și făt, cea mai apreciată metodă de monitorizare fetală este imagistica ecografică, suspans așteptat cu nerăbdare de viitorii părinți, dar și de galeria formată din frați, bunici și prieteni apropiați. Rezultatul unei ecografii normale poate fi o poveste minunată care comprimă timpul și care, prin imaginile achiziționate, „pune în brațe” viitorilor părinți fătul în dezvoltare.

Examinarea ecografică se va face în modul 2D și oferă secțiuni anatomice ce pot fi măsurate, în modurile 3D și 4D pentru a reconstitui suprafețe și în modulul Doppler pentru a investiga caracteristicile circulației sângelui matern și fetal. În funcție de ce dorim să aflăm, abordul poate fi deopotrivă transvaginal sau transabdominal, la orice vârstă a sarcinii.

Vaccinarea în timpul sarcinii

Întrucât lumea modernă aglomerată ridică riscul infecțios, a fost stabilită o schemă de profilaxie prin imunizare pasivă a gravidelor, care recomandă:

Vaccinarea DTPa

Imunizarea împotriva tetanosului, difteriei și tusei convulsive, ca rapel după schema de vaccinare primară după 12 săptămâni de amenoree, optim pe parcursul celui de-al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, pentru a oferi protecție pasivă sugarilor împotriva tusei convulsive.

Vaccinarea DTPa trebuie să fie făcută la fiecare sarcină, indiferent de intervalul dintre sarcini, pentru a asigura un titru cât mai eficient de anticorpi sugarului până la primirea primei doze de vaccin de către acesta (conform Programului Național de Imunizare, vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și a tusei convulsive este obligatorie în România la vârsta de 2, 4, 11 luni, cu primul rapel la vârsta de 6 ani și al doilea la vârsta de 14 ani).

Uniunea Europeană recomandă vaccinarea de rapel a adulților la fiecare 10 – 20 ani.

Vaccinarea antigripală

Se recomandă ca administrarea de vaccin antigripal inactivat să se efectueze sezonier, începând cu luna octombrie.

Vaccinarea anti VHB

Se recomandă doar gravidelor cu risc de contactare a virusului hepatitei B.

Vaccinarea COVID-19

Se va efectua în conformitate cu Instrucțiunile Comitetului Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 și pozițiiile Societății de Obstetrică și Ginecologie din România față de vaccinarea COVID-19, atât pe parcursul sarcinii, cât și în perioada de alăptare.

Profilaxia izoimunizării în sistem Rh

Va fi efectuată în conformitate cu Ghidul Clinic pentru Obstetrică și Ginecologie nr.14/2019, ,,Conduita în sarcină cu incompatibilitate în sistem Rh”.

Profilaxia rahitismului

Va fi efectuată în conformitate cu Ordinul MS 1240/09.08.2018 pentru aprobarea Ghidului privind evaluarea și terapia deficitului de vitamina D la gravidă, nou-născut și copil și a Ghidului privind evaluarea statusului vitaminei D la adulți.

Profilaxia anemiei feriprive

Va fi efectuată în conformitate cu Ghidul Clinic pentru Obstetrică și Ginecologie nr.15/2019, ,,Anemia feriprivă la gravidă” capitolul 6.1 „Profilaxia anemiei”.

Profilaxia defectelor tub neural

Se va efectua cu acid folic și cu derivați.

Sarcina presupune schimbări importante de la un trimestru la altul, iar monitorizarea medicală ajută la urmărirea sănătății gravidei și a dezvoltării fătului. Trimestrul 2 este, de obicei, perioada în care multe gravide încep să se simtă mai bine și pot percepe primele mișcări fetale, în timp ce trimestrul 3 este dedicat dezvoltării finale a fătului și pregătirii pentru naștere.

Analizele, ecografiile, controalele prenatale și vaccinurile recomandate în sarcină pot contribui la depistarea timpurie a unor riscuri și la protecția mamei și copilului. Orice simptom neobișnuit, precum sângerare, durere abdominală intensă, pierdere de lichid, dureri de cap severe, tulburări de vedere sau scăderea mișcărilor fetale, trebuie discutat rapid cu medicul obstetrician.