Analizele pentru evaluarea funcției hepatice
Testarea funcției hepatice se face prin teste de sânge care măsoară nivelul diferitelor substanțe produse de ficat. Aceste măsurători oferă informații importante legate de starea generală de sănătate a ficatului și despre parametri de funcționare a organului.
Analiza unui panou hepatic va măsura, adesea, mai multe substanțe dintr-o singură probă de sânge și poate include nivelurile diverselor enzime, proteine și produse secundare.
Testele funcției hepatice pot, de asemenea, monitoriza progresia sau tratamentul unei boli deja existente. În funcție de test, se poate realiza screening-ul pentru boli precum hepatita, monitorizarea efectelor secundare ale medicamentelor și examinarea severității bolii hepatice.
Aceste teste de sânge nu sunt întotdeauna suficiente pentru a diagnostica în mod decisiv o anumită boală hepatică, dar ele pot furniza indiciile spre un diagnostic și pot exclude alte posibile afecţiuni.
Alte teste suplimentare care ajută la determinarea stării de sănătate a ficatului sunt testele imagistice (ecografia abdominală), biopsia hepatică sau alte teste de sânge, precum cele pentru anumite virusuri, pentru a ajuta personalul medical să stabilească diagnosticul de certitudine.
În urma testelor hepatice pot fi stabilite diagnostice cum ar fi:
Care sunt analizele recomandate pentru testarea funcției hepatice
Testele funcției hepatice se recomandă în următoarele situații:
- pentru a verifica posibila afectare a ficatului, ca urmare a unei infecții virale hepatice, cum ar fi hepatita B sau C;
- pentru a monitoriza efectele secundare ale anumitor medicamente, care atacă ficatul, cum ar fi statinele, antibioticele, medicamentele anticonvulsivante sau cele pentru tuberculoză;
- dacă există deja un diagnostic confirmat de boală hepatică, pentru a monitoriza boala și a verifica funcționarea tratamentului;
- dacă apar simptomele unei afecțiuni hepatice sau dacă există antecedente familiale de boli hepatice;
- după un diagnostic al unei afecțiuni medicale precum diabet, hipertensiune arterială, anemie;
- dacă există un consum frecvent și abuziv de alcool;
- dacă există un diagnostic de boală a vezicii biliare.
Anumite teste pot indica diferite aspecte ale funcției hepatice, cum ar fi valorile crescute ale alanin aminotransferazei (ALAT) și aspartat aminotransferazei (AST), în contradicție cu nivelurile de bilirubină și fosfatază alcalină, indicii care ridică suspiciunea de boală hepatică.
Existența oricăror rezultate atipice la testele hepatice determină medicii specialiști să urmărească toate aceste valori pentru a determina cauza manifestărilor atipice. Uneori, chiar și rezultatele analizelor ușor crescute pot conduce la diagnosticul unei condiții asociate cu boli hepatice.
Cele mai frecvente teste ale funcției hepatice sunt:
- Testul alanin aminotransferază - alanin aminotransferaza (ALAT) este folosită de organism pentru a metaboliza proteinele. Un rezultat mai mare decât ceea ce este tipic la acest test poate fi un semn de afectare a ficatului. Dacă ficatul este afectat sau nu funcționează corespunzător, alanin aminotransferaza poate fi eliberată în sânge, ceea ce face ca nivelul ei să crească;
- Testul de aspart ataminotransferază - aspartat aminotransferaza este o enzimă prezentă în ficat, dar și în inimă, creier, pancreas și mușchi. Când ficatul este afectat, aspartat aminotransferaza poate fi eliberată în fluxul sanguin. Deoarece nivelurile aspartat aminotransferezei nu sunt la fel de specifice pentru un marker pentru afectarea ficatului ca alanin aminotransferaza, este, de obicei, măsurată împreună cu aceasta din urmă, pentru a verifica problemele hepatice. De exemplu, un raport ridicat aspartat aminotransferază/alanin aminotrasferază poate indica o boală hepatică alcoolică;
- Testul fosfatazei alcaline - fosfataza alcalină este o enzimă care se găsește în oase, căile biliare și ficat. Acest test este, de obicei, solicitat în combinație cu alte câteva teste și poate fi utilizat pentru a evalua funcţionarea canalelor biliare din ficat;
- Testul albuminei - albumina este principala proteină produsă de ficat și îndeplinește multe funcții importante ale corpului. Albumina hrănește țesuturile și transportă hormoni, vitamine și alte substanțe în organism. Testarea albuminei măsoară cât de bine produce ficatul această proteină;
- Testul bilirubinei - bilirubina este un produs rezidual din descompunerea celulelor roșii din sânge, procesat de obicei de ficat. Un ficat afectat nu poate procesa corect bilirubina, ceea ce determină un nivel atipic ridicat de bilirubină în sânge.
Care sunt cele mai frecvente analize pentru evaluarea sănătății ficatului
Cele mai frecvente teste hepatice sunt:
- analiza enzimelor hepatice - enzimele hepatice includ fosfataza alcalină, alanin aminotransferaza, aspartat aminotransferaza și gamma-glutamil transferaza. Nivelurile crescute ale acestor enzime indică posibilitatea existenţei unor leziuni hepatice;
- analiza proteinelor totale - măsoară nivelurile de proteine din sânge. Ficatul produce proteine, iar nivelurile scăzute de proteine pot indica funcționarea deficitară a ficatului;
- analiza bilirubinei - bilirubina este un produs rezidual pe care ficatul îl depozitează în bilă. Valori crescute pot declanşa apariţia pruritului şi a icterului;
- analiza LDH - lactat dehidrogenaza (LDH) este o enzimă prezentă în multe dintre țesuturile corpului, inclusiv în ficat;
- analiza timpului de protrombină - măsoară cât timp durează coagularea sângelui, un proces care implică proteinele pe care le produce ficatul.
Toate aceste teste fac parte dintr-un set de analize de sânge de rutină numit panou metabolic complet.
Interpretarea acestor analize trebuie făcută de către medicul specialist gastroenterolog. Intervalele valorilor normale ale funcției hepatice variază în funcție de sex și greutate, dar și în funcție de substanțele reactive folosite de diferite laboratoare.
În medie, intervalele normale ale valorilor testelor funcției hepatice sunt:
- Alanin aminotransferaza (ALT): 0 până la 45 UI/L;
- Aspartat aminotransferaza (AST): 0 până la 35 UI/L;
- Fosfataza alcalină (ALP): 30 până la 120 UI/L;
- Gamma-glutamiltransferaza (GGT): 0 până la 30 UI/L;
- Bilirubina: 2 până la 17 micromoli/L;
- Timp de protrombină (PT): 10,9 până la 12,5 secunde;
- Albumină: 40 până la 60 g/L;
- Proteine totale: 3 până la 8,0 g/dL.
Nivelurile crescute de aspartat aminotransferază și alanin aminotransferază pot indica posibile leziuni hepatice. Acestea sunt enzimele cel mai frecvent eliberate în fluxul sanguin atunci când ficatul are o disfuncție. Dacă ambele sunt crescute în mod egal, indică un tip de vătămare nealcoolică care poate include infecție sau alte toxine. Când aspartat aminotransferaza are o valoare de două ori mai mare decât alanin aminotransferaza, indică un ficat cu leziuni provocate de alcool.
