Infiltrațiile cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP)

Ce reprezintă tehnologia PRP (Platelet-Rich Plasma)

PRP (Platelet-Rich Plasma) sau plasma îmbogățită cu trombocite este o terapie biologică regenerativă care utilizează sângele pacientului pentru a susține procesele naturale de reparare a țesuturilor. În ortopedie și medicina sportivă, PRP este folosit ca tratament adjuvant în anumite leziuni ale tendoanelor, ligamentelor, mușchilor sau articulațiilor. Eficiența sa diferă în funcție de afecțiune, iar recomandarea se face individual, pe baza dovezilor disponibile.

După recoltarea unei mici cantități de sânge, aceasta este centrifugată pentru a obține o plasmă cu o concentrație crescută de trombocite. Acestea eliberează numeroși factori de creștere și proteine biologic active, implicați în procesele de reparare și regenerare tisulară. Printre cei mai studiați se numără:

• PDGF (Platelet-Derived Growth Factor) - stimulează proliferarea celulară și repararea țesuturilor;
• TGF-β (Transforming Growth Factor-beta) - contribuie la regenerarea matricei extracelulare și la controlul inflamației;
• VEGF (Vascular Endothelial Growth Factor) - favorizează formarea de noi vase de sânge;
• EGF (Epidermal Growth Factor) - susține regenerarea celulară și vindecarea țesuturilor.

Scopul infiltrației cu PRP este de a crea un mediu favorabil vindecării, folosind resursele biologice proprii ale organismului, fără medicamente sau substanțe sintetice.

Principalele indicații clinice în ortopedie și medicina sportivă

1. Patologii tendinoase cronice (Tendinopatii)

PRP este utilizat în anumite tendinopatii cronice, mai ales atunci când simptomele persistă în ciuda tratamentului conservator (kinetoterapie, modificarea activității, medicație). Dovezile științifice sunt cele mai solide pentru unele afecțiuni, iar eficiența poate varia în funcție de localizarea și severitatea leziunii.

Printre cele mai frecvente indicații se numără:

• epicondilita laterală și medială („cotul tenismenului” și „cotul jucătorului de golf”);
• tendinopatia tendonului lui Ahile, caracterizată prin inflamație și modificări degenerative ale tendonului;
• tendinopatia patelară („genunchiul săritorului”);
• tendinopatia coafei rotatorilor, o cauză frecventă de durere și limitare a mișcărilor umărului.

Tendoanele au o vascularizație redusă, ceea ce înseamnă că primesc mai puțin sânge și, implicit, mai puțini nutrienți necesari vindecării. Prin concentrația crescută de trombocite și factori de creștere, PRP urmărește să stimuleze procesele naturale de reparare a țesutului tendonului și să susțină regenerarea acestuia. Totuși, tratamentul este recomandat individual, iar cele mai bune rezultate se obțin atunci când este asociat cu un program adecvat de recuperare medicală.

2. Leziuni musculare și ligamentare acute

În anumite situații, medicul poate recomanda terapia cu PRP ca parte a planului de recuperare după leziuni musculare sau ligamentare. Beneficiile depind de tipul leziunii și de severitatea acesteia, iar tratamentul este, de regulă, asociat cu recuperarea medicală și kinetoterapia.

Printre indicațiile frecvente se numără:

• rupturile musculare parțiale sau fibrilare, întâlnite în cazul leziunilor/întinderilor musculare severe;
• entorsele de genunchi sau gleznă însoțite de leziuni parțiale ale ligamentelor colaterale sau ale altor structuri ligamentare;
• susținerea recuperării după intervenții de reconstrucție ligamentară, în special la sportivii de performanță, în cazuri atent selecționate.

Prin concentrația crescută de trombocite și factori de creștere, PRP urmărește să stimuleze procesele naturale de reparare a țesuturilor lezate și să creeze un mediu favorabil vindecării. Totuși, studiile arată că eficiența diferă în funcție de tipul leziunii, iar PRP nu înlocuiește tratamentul chirurgical atunci când acesta este necesar și nici programul de recuperare medicală.

3. Artroza incipientă și moderată (Gonartroză, Coxartroză)

Infiltrațiile cu PRP pot fi recomandate unor pacienți cu artroză în stadii incipiente sau moderate, în special la nivelul genunchiului și, în anumite cazuri, al șoldului sau gleznei. Cele mai bune rezultate au fost raportate la pacienții cu modificări degenerative ușoare sau moderate (corespunzătoare, de regulă, gradelor I-III Kellgren-Lawrence).

PRP nu reface cartilajul distrus, însă poate contribui la ameliorarea simptomelor prin mai multe mecanisme:

• reduce inflamația membranei sinoviale și a articulației;
• diminuează durerea și poate îmbunătăți mobilitatea;
• susține echilibrul biologic al lichidului sinovial, favorizând funcționarea mai bună a articulației;
• poate încetini progresia simptomelor la unii pacienți atent selecționați, deși efectul asupra evoluției bolii diferă de la o persoană la alta.

Tratamentul cu PRP este considerat o opțiune complementară și are cele mai bune rezultate atunci când este asociat cu scădere ponderală (dacă este necesară), kinetoterapie și exerciții adaptate. Indicația trebuie stabilită de medicul ortoped, în funcție de stadiul artrozei și de caracteristicile fiecărui pacient.

Contraindicații: când NU sunt recomandate infiltrațiile PRP

Deși PRP utilizează propriul sânge al pacientului și este considerată o procedură sigură, există situații în care tratamentul este contraindicat sau trebuie amânat. Înainte de infiltrație, medicul va evalua atent istoricul medical, analizele și tratamentele urmate.

PRP nu este recomandat sau necesită o evaluare atentă în următoarele situații:

• trombocitopenie severă sau alte tulburări ale funcției trombocitelor, deoarece procedura se bazează pe acțiunea acestora în procesul de reparare tisulară;
• infecții active, fie generale (sistemice), fie localizate în zona unde urmează să fie efectuată infiltrația, pentru a evita răspândirea infecției;
• anemie severă, care poate face nerecomandată recoltarea de sânge până la corectarea acesteia;
• afecțiuni oncologice active sau prezența metastazelor în regiunea ce urmează a fi tratată; în aceste cazuri, indicația trebuie stabilită individual de echipa oncologică și de medicul specialist;
• tratament anticoagulant sau tulburări de coagulare; pacienții aflați sub tratament cu anticoagulante necesită o evaluare prealabilă și eventual ajustarea terapiei doar la recomandarea medicului curant.

De asemenea, PRP nu este indicat în orice tip de leziune musculo-scheletală. Decizia se bazează pe diagnosticul clinic, investigațiile imagistice și dovezile științifice disponibile pentru fiecare afecțiune.