medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Hirsutism

Hirsutism

Alte denumiri: Pilozitatea excesivă la femei

Descoperă informații utile despre hirsutism: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hirsutism

Hirsutismul reprezintă pilozitatea excesivă la femei, în anumite zone în care, de obicei, părul apare doar la bărbați: bărbie, deasupra buzei, în zona favoriților, pe piept, umeri, spate, abdomen, fața internă a coapselor.

O altă caracteristică specifică pilozității din hirsutism este prezența părului de tip terminal: lung, gros, închis la culoare.

Hirsutismul reprezintă una dintre problemele medicale cele mai frecvente la femeile tinere și are un puternic impact negativ asupra calității vieții.

informatii generale hirsutism

Cauze

Hirsutismul apare din cauza unui exces de hormoni masculini (androgeni) sau a unei sensibilități mai mari a foliculilor piloși la cantități normale de hormoni masculini. Principalii hormoni androgeni sunt:

  • testosteronul;
  • dihidrotestosteronul (forma activă a testosteronului, produs din testosteron sub acțiunea enzimei 5 alfa reductază);
  • DHEAS (dihidroepiandrosteron sulfat).

La femei, hormonii masculini sunt produși de ovare și de glandele suprarenale. Aceștia circulă în sânge sub două forme: legați de proteine (SHBG - proteina care leagă hormonii sexuali) și în formă liberă. Atunci când SHBG e mai scăzută, procentul de androgeni care circulă liberi va fi mai mare, iar efectele lor vor fi exagerate.

Excesul de androgeni (producție prea mare de androgeni sau SHBG prea mică) ori sensibilitatea prea mare a firului de păr la androgeni (prin hiperactivitatea enzimei 5 alfa reductază, care activează testosteronul) vor determina transformarea în anumite zone ale corpului (dependente de androgen) a părului vellus (prezent în mod normal pe corp și care este scurt, subțire, nepigmentat) în păr de tip terminal (mai lung, cu firul gros, de culoare închisă).

Principalele afecțiuni care determină hirsutism sunt:

  • sindromul de ovar polichistic (SOPC): se instalează după vârsta de 18 ani și este determinat genetic; se caracterizează prin menstre care întârzie, semne de exces androgenic (acnee, ten gras, căderea părului de la nivelul scalpului, hirsutism) și/ sau ovar micropolichistic la ecografie (peste 12 imagini de foliculi pe fiecare ovar). Femeile cu SOPC au și rezistență la insulină și, de aici, tendința la îngrășare și riscul de a dezvolta diabet zaharat în cursul vieții;
  • sindromul Cushing: este cauzat de excesul de cortizol (fie produs de propria glandă suprarenală, fie administrat ca medicație pe termen lung pentru boli autoimune, alergii, boli reumatismale);
  • hiperplazia adrenală congenitală: este o afecțiune genetică în care glandele suprarenale produc hormoni androgeni în exces;
  • tumorile ovariene sau ale glandei suprarenale care secretă androgeni: se caracterizează prin instalarea rapidă a hirsutismului, care este însoțit obligatoriu de alte semne de virilizare (acnee, dereglări menstruale, voce groasă, mărirea clitorisului, căderea părului de pe scalp, creșterea masei musculare); nivelul de testosteron este mare în aceste cazuri (peste 2 ng/ ml);
  • alte afecțiuni endocrinologice: hiperprolactinemia, afecțiunile tiroidiene (cu hipotiroidism sau hipertiroidism), acromegalia.

Hirsutismul poate fi determinat și de administrarea anumitor medicamente:

  • pentru probleme psihiatrice;
  • pentru probleme neurologice;
  • corticoterapia;
  • utilizate posttransplant;
  • pentru creșterea părului la nivelul scalpului;
  • pentru endometrioză;
  • utilizate de culturiști pentru creșterea masei musculare;
  • testosteron și dihidroepiandrosteron (DHEA): utilizate pentru creșterea libidoului sau utilizate de partener pe cale cutanată și transferate prin contact.

Factori de risc

Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta hirsutism:

  • istoricul familial: rude care suferă de afecțiuni cu hirsutism - sindrom de ovar polichistic, hiperplazie adrenală congenitală;
  • descendență mediteraneană: femeile din zona mediteraneană prezintă o pilozitate mai accentuată;
  • obezitatea: provoacă scăderea SHBG și, deci, determină creșterea nivelului de androgeni liberi;
  • în postmenopauză și în sarcină pot să apară fluctuații ale hormonilor androgeni și hirsutism.

Simptome

Principalul motiv pentru care femeile se prezintă la medicul endocrinolog este existenţa părului pe față.

Pentru evaluarea hirsutismului, endocrinologul utilizează scorul Ferriman-Gallwey: nouă zone ale corpului sunt evaluate pentru prezența pilozității de tip terminal și notate cu scoruri de la 1 la 4. În funcție de scorul total, se evaluează gravitatea afecțiunii:

  • <8: normal;
  • 8-15: hirsutism ușor;
  • >15: hirsutism moderat-sever.

Hirsutismul poate fi singura acuză sau poate fi însoțit de alte simptome de exces de androgeni: menstre neregulate, acnee, căderea părului de la nivelul scalpului, micșorarea sânilor.

simptome ale hirsutismului

Diagnosticare

Primul pas în diagnosticarea hirsutismului este anamneza. Medicul endocrinolog se va interesa când a apărut boala, dacă a evoluat sau este stabilă în timp, dacă e însoțită de alte simptome.

În urma anamnezei, medicul va stabili dacă sunt necesare și analize de sânge. De obicei, acestea sunt recomandate în cazurile de hirsutism moderat-sever, cu debut brusc, care progresează rapid sau care este însoțit de alte simptome. Printre analizele hormonale care pot fi necesare se numără:

  • testosteron total;
  • SHBG;
  • DHEAS;
  • 17 OH progesteron;
  • FSH, LH, estradiol;
  • prolactină;
  • TSH, Ft4;
  • cortizol liber urinar sau cortizolul salivar la ora 24.

Dacă medicul suspectează că hirsutismul este determinat de o tumoră, va recomanda ecografie de abdomen și pelvis sau tomografie computerizată / IRM pentru abdomen și pelvis.

Nivelul hormonilor androgeni nu se corelează cu severitatea hirsutismului (la unele paciente cu hirsutism chiar sever putem avea valori normale ale androgenilor, iar paciente cu valori mari ale androgenilor la analize pot avea hirsutism minim ori pot să nu prezinte hirsutism deloc). Acest lucru indică importanța sensibilității individuale la hormonii androgeni pentru această afecțiune.

Tratament

Pentru stabilirea tratamentul se va lua în considerare severitatea hirsutismului și în ce măsură afectează calitatea vieții pacientei. În plus, se va avea în vedere dacă aceasta își dorește o sarcină deoarece, în acest moment, medicațiile disponibile nu sunt recomandate femeilor gravide sau celor care vor să rămână însărcinate. Pentru ele se recomandă procedee dermato-cosmetice.

Pentru hirsutismul indus de medicamente, dacă este posibil, se va întrerupe tratamentul respectiv.

Metodele dermato-cosmetice de îndepărtare a părului în exces sunt:

  • depilarea prin ras: o metodă rapidă, sigură și eficientă, dar efectul este de scurtă durată;
  • depilarea cu creme depilatoare (dizolvă firul de păr): poate determina iritație locală;
  • epilarea (cu ceară, epilator): poate fi dureroasă și poate produce foliculită (iritație) sau depigmentare;
  • fotoepilarea (cu IPL sau cu laser): este mai eficientă, dar mai costisitoare; constă în aplicarea unui fascicul de lumină concentrată la nivelul pielii, care va „arde” rădăcinile firelor de păr. Acest tip de procedură poate determina hiperpigmentare.

Este util mai ales pentru la persoanele cu piele deschisă la culoare și cu fire de păr închise la culoare și mai puțin eficient pentru părul blond sau alb.

Studiile privind fotoepilarea cu laser au arătat o reducere de până la 50% a pilozității la șase luni după tratament. La femeile cu un nivel crescut de androgeni, este posibil să reapară hirsutismul, chiar după acest tip de tratament;

  • electroliza: implică introducerea unui ac în piele și aplicarea prin el a unui curent electric care va distruge rădăcina firului de păr. Este o procedură dureroasă și necesită mai multe ședințe; este mai eficientă pentru părul alb sau blond.

La pacientele cu hirsutism și hiperandrogenism (valori mărite ale hormonilor androgeni) se recomandă asocierea fotoepilării sau a electrolizei cu terapia medicamentoasă, pentru efecte mai bune și pentru prevenirea recurenței.

Pentru hirsutismul din hiperplazia adrenală congenitală se utilizează tratament cu corticosteroizi, seara, la culcare.

În cazul femeilor cu SOPC (cauza cea mai frecventă a hirsutismului), tratamentul de primă intenție este cel cu anticoncepționale orale. Acestea asigură un control al tuturor simptomelor (reglează menstruația, reduc acneea și hirsutismul).

Dacă hirsutismul este sever și pacienta nu observă o ameliorare a simptomelor după șase luni de tratament (cu anticoncepționale sau medicament antiandrogenic), cele două medicații pot fi administrate concomitent, pentru a obține un efect mai puternic.

Având în vedere că ciclul de viață al folicului pilos este de câteva luni, efectele tratamentului nu vor fi vizibile mai devreme de șase luni. Efectele terapiei medicamentoase de reducere a hirsutismului se mențin doar pe perioada utilizării acestuia; odată întrerupt, problema poate reveni.

Tratamentul local este recomandat pentru părul în exces de pe față; poate încetini creșterea acestuia dar nu afectează pilozitatea deja existentă. Efectele apar după aproximativ opt săptămâni și dispar la întreruperea tratamentului. În cazurile de hirsutism ușor se poate utiliza ca unică metodă de tratament, pentru hirsutismul moderat-sever se poate asocia altor terapii (epilarea cu laser, medicamente orale).


Complicaţii

Uneori, prezența pilozității excesive poate fi stresantă pentru pacientă, ducând chiar la izolare socială, depresie și afectarea vieții sexuale și a relațiilor.

Dacă hirsutismul apare în contextul unui dezechilibru hormonal, se poate asocia cu infertilitate și obezitate.

Prevenție

S-a observat că obezitatea duce la accentuarea hirsutismului, astfel că se recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos (dietă, exerciţiu fizic regulat, modificări comportamentale sau tratamente medicamentoase pentru slăbit) pentru menținerea unei greutăți optime.

Autor

Dr. Pârlog-Cristian Ana-Loredana

Medic Primar Endocrinologie

Bibliografie

  1. Escobar-Morreale, H.F., et al. “Epidemiology, Diagnosis and Management of Hirsutism: A Consensus Statement by the Androgen Excess and Polycystic Ovary Syndrome Society.” Human Reproduction Update, vol. 18, no. 2, 6 Nov. 2011, pp. 146–170, https://academic.oup.com, 10.1093/humupd/dmr042.
  2. Levinbook, Wendy S. “Hirsutism and Hypertrichosis.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 6 June 2022, www.msdmanuals.com.
  3. BODE, DAVID, et al. “Hirsutism in Women.” American Family Physician, vol. 85, no. 4, 15 Feb. 2012, pp. 373–380, www.aafp.org.
  4. “Hirsutism - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org.

Echipa medicală - Endocrinologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.