Despre sindromul cefalalgic
Sindromul cefalalgic face referire la un grup de simptome caracterizate prin dureri de cap persistente şi recurente, de obicei asociate cu alte manifestări clinice (greață, vărsături, sensibilitate la lumină etc.).
Cauze
Sindromul cefalalgic este o condiție rară, ce poate să fie asociată cu:
- istoric familial;
- vârstă înaintată;
- tulburări ale capului, gâtului sau feței.
Factori de risc
Stresul crescut, anxietatea, depresia, alimentația necorespunzătoare, deshidratarea, consumul anumitor tipuri de alcool, tulburările de somn, modificările hormonale și anumite medicamente pot fi consideraţi factori de risc pentru sindromul cefalalgic.
Factorii de risc fizici sunt postura incorectă şi tensiunea musculară.
Afecţiuni medicale neurologice, afecţiuni sistemice şi infecţiile pot fi asociate şi ele cu sindromul cefalalgic.
Schimbările de vreme și expunerea la lumini puternice și pulsatoare sunt factori de mediu care pot induce sau agrava o durere de cap. Pacienții pot prezenta un risc mai mare pentru anumite tipuri de cefalgie primară, în funcție de vârstă și sex.
Între timp, cefalgia secundară poate fi cauzată de:
- tumoare pe creier;
- infecție;
- hemoragie cerebrală;
- leziuni;
- traumatisme la nivelul gâtului sau creierului;
- alte afecțiuni medicale.
Cefalgia secundară poate fi, de asemenea, un efect advers al anumitor medicamente, apneea în somn, otrăvirea cu monoxid de carbon, lipsa de oxigen (hipoxie) și consumul de droguri recreative sau de alcool.
Simptome
Principalul simptom al sindromului cefalalgic este reprezentat de cefalee. Durerea poate fi localizată într-o parte, sau poate afecta întregul cap. Intensitatea durerii este, de obicei, moderată sau severă, uneori poate fi chiar invalidantă pentru pacient, forțându-l să se culce și să-și înceteze toate activitățile. Frecvența episoadelor este variabilă, variind între unul și patru sau cinci pe lună. Durata unui atac de migrenă, în general, nu depășește 24 de ore, deși acestea pot fi mai scurte (trei sau patru ore) sau foarte lungi (până la trei zile).
Tipul de durere experimentat cu cefalalgie poate fi:
- durere electrică (șoc);
- durere săgetătoare;
- durere apăsătoare;
- durere pulsatilă (ca o bătaie);
- dureri de cap în expansiune;
- durere penetrantă;
- durere explozivă.
În forma vizibilă, pot fi detectate următoarele semne:
- alopecie, căderea părului în zonele afectate de durere;
- pleoapă căzută;
- pleoapele mai închise (edem palpebral);
- un ochi cu o pupilă dilatată și celălalt ochi cu o pupilă normală;
- diferențele între dilatarea pupilei (anizocorie);
- ochi înlăcrimați;
- ochi roșii iritați;
- vertij;
- greață și vărsături.
Există anumite simptome care necesită o vizită de urgență la medic, cum ar fi:
- vedere încețoșată și cu puncte negre;
- modificări ale vederii, cum ar fi pete negre, lumini strălucitoare, distorsiuni vizuale, vedere dublă;
- slăbiciune la un membru, probleme în vorbire;
- senzație de ace în brațe și picioare;
- erupții cutanate;
- amețeli sau instabilitate în picioare;
- dureri de col uterin;
- rigiditatea gâtului;
- febră;
- vărsături care nu pot fi oprite (incontrolabile).
Diagnosticare
Un medic neurolog se ocupă de diagnosticarea și tratarea sindromului cefalalgic. Testele și investigațiile care se efectuează pentru diagnosticarea sindromului cefalalgic includ:
- istoricul medical, elementul cheie în diagnosticul durerilor de cap, pentru a defini caracteristicile durerii (continuă, pulsatilă), localizarea (hemicraniană, frontală, perioculară sau în ceafă), durata, dacă este episodică, intensitatea durerii, modul de începere (brut sau treptat), momentul debutului (când a apărut durerea de cap), dacă există simptome asociate precum stare vegetativă (greață și vărsături), fotofobie, fonofobie, simptome neurologice care pot precede durerea, cum ar fi modificări ale vederii (lumină strălucitoare, halouri sau spectre de fortificare, puncte negre, pierderea vederii), în sensibilitate, în vorbire sau în forță. De asemenea, trebuie întrebat dacă există factori care o agravează (menstruația, administrarea de contraceptive orale sau alte medicamente, stres, modificări ale rutinei de somn, consumul de alcool);
- examen fizic și neurologic;
- teste de laborator care includ probe de sânge;
- RMN;
- CT cranian;
- angiografie CT cerebrală sau angiografie tomografică computerizată;
- recoltarea măduvei osoase din regiunea lombară;
- puncția lombară.
Tratament
Durerea produsă de migrenă trebuie tratată în momentul în care apare, cât mai curând posibil. Crizele ușoare până la moderate sunt tratate cu medicamente antiinflamatoare. De asemenea, abordarea sindromului cefalalgic trebuie să includă atât ameliorarea durerii, cât și stimularea creșterii părului în zonele afectate cu ajutorul:
- injecțiilor cu toxină botulinică (Botox);
- cremelor și injecțiilor cu steroizi;
- terapiilor imunosupresoare.
Un alt factor important pentru tratarea sindromului cefalalgic este modificarea stilului de viață pentru a reduce nivelul de stres.
Complicații
Dintre posibilele complicaţii ale sindromului cefalagic putem aminti:
- migrenă cu complicații, cum ar fi tulburări de vedere, dificultăți de vorbire sau chiar paralizie temporară;
- risc de accident vascular cerebral;
- migrenă hemiplegică: un tip rar de migrenă care imită simptome asemănătoare accidentului vascular cerebral, cum ar fi slăbiciune temporară sau paralizie pe o parte a corpului;
- disfuncție autonomă;
- tulburări de somn, pot interfera cu somnul făcândul neodihnitor sau chiar insomnie;
- depresie, anxietate;
- abuz de medicamente;
- probleme de vedere.
Prevenție
Un lucru extrem de important pentru a preveni apariția sindromului cefalalgic este un stil de viață cât mai sănătos. Este important să ai o alimentație echilibrată, să eviți consumul excesiv de alcool sau de substanțe recreative, dar și fumatul. De asemenea, pe cât posibil, trebuie redus nivelul de stres.
Bibliografie
- Matharu, ManjitS, and Giorgio Lambru. “Trigeminal Autonomic Cephalalgias: A Review of Recent Diagnostic, Therapeutic and Pathophysiological Developments.” Annals of Indian Academy of Neurology, vol. 15, no. 5, 1 Jan. 2012, pp. 51–51, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3444219/,PH, https://doi.org/10.4103/0972-2327.100007
- “Cervicocephalic Syndrome.” Physiopedia, 2015, www.physio-pedia.com/Cervicocephalic_syndrome
- “Cephalgia: What Is It, Types, Causes, and More | Osmosis.” Osmosis, 2023, www.osmosis.org/answers/cephalgia
- Neus, and Víctor Obach Baurier. “Symptoms of Cephalalgia | PortalCLÍNIC.” Clínic Barcelona, 2014, www.clinicbarcelona.org/en/assistance/diseases/cephalalgia/symptoms
Alte afecțiuni similare
Sindrom ascitic
Ascita reprezintă acumularea anormală de lichid în interiorul cavității peritoneale. Peritoneul sau cavitatea peritoneală este membrana în formă de sac care înconjoară...
Vezi detalii
Sindrom Asperger
Despre sindromul Asperger Sindromul Asperger constituie o tulburare de dezvoltare acută și se numără printre tulburările din sfera autismului. Afecțiunea poartă...
Vezi detalii
Sindrom Burnout
Sindromul de burnout reprezintă totalitatea modificărilor cognitive și afective care determină apariția unei stări de epuizare exacerbate în contextul unei...
Vezi detalii
Sindrom coronarian acut
Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă o stare medicală de urgență care apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus sau blocat brusc. Afecțiunea apare...
Vezi detalii
Sindrom Cushing
Sindromul Cushing reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor pe care le determină excesul de cortizol în organism. Cortizolul este un hormon produs de glandele...
Vezi detalii
Sindrom de compartiment
Sindromul de compartiment post efort fizic cronic este o afecțiune asociată mai ales sportivilor care fac exerciții dificile, cu presiune mare pe mușchi și nervi....
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
