Analize de sânge frecvente - de ce sunt importante și ce afecțiuni pot depista

Prevenție
18 Mai 2023
Autor: Echipa medicală MedLife
analize de sange frecvente de ce sunt importante si ce afectiuni pot depista

Analizele de sânge de rutină sunt importante pentru că astfel este monitorizată starea generală de sănătate și pot fi depistate din timp eventuale afecțiuni. Aceste analize pot fi solicitate indiferent dacă există sau nu simptome care să avertizeze că pot exista probleme.

Ce sunt analizele de sânge

Analizele de sânge sunt teste medicale care se fac în scopul investigării stării de sănătate a pacientului. Ele pot fi făcute regulat, pentru monitorizarea stării de sănătate, sau la recomandarea medicului. Analizele de sânge pot fi făcute în mai multe scopuri. Ele se pot concentra asupra numărului celulelor albe sau roșii din sânge, pot evalua prezența unor substanțe, cum sunt electroliții, proteinele sau hormonii sau pot măsura nivelul unor minerale. Medicii pot diagnostica boli care nu aveau simptome de avertizare în urma unor analize de sânge de rutină. În același timp, unele valori anormale ale rezultatelor primite la analizele de sânge nu înseamnă automat că există probleme grave de sănătate.

Medicul poate solicita analizele de sânge fie la o examinare generală, fie când există suspiciuni că ceva ar putea fi în neregulă. Analizele de sânge sunt necesare și atunci când se administrează un anumit tratament, pentru a vedea dacă acesta are efect, precum și în cazul în care pot fi moștenite genetic anumite afecțiuni. În cazul în care există deja o boală cronică, evoluția ei se urmărește cu ajutorul analizelor de sânge.

Prin solicitarea unor analize de sânge, medicul poate evalua corect modul în care funcționează organele interne și poate diagnostica sau preveni unele afecțiuni, cum sunt diabetul, anemiile sau bolile de inimă. Analizele de sânge pot de asemenea releva prezența unor infecții sau inflamații în organism. Medicul poate solicita ulterior alte analize care vor ajuta la stabilirea exactă a unui diagnostic. Urmărind, de exemplu, coagularea sângelui, medicul poate indica ce analize se fac pentru circulația sângelui, pentru a evalua cât mai precis situația.

Care sunt analizele recomandate anual

Analizele de laborator recomandate anual diferă în funcție de mai mulți factori. Se iau în calcul vârsta și sexul pacientului, precum și istoricul medical al acestuia.

Medicul specialist este cel care recomandă setul de analize necesare și tot el este cel care interpretează rezultatele. În funcție de acestea, urmează să fie date anumite indicații sau tratamente, în cazul în care se descoperă unele afecțiuni. Atunci când se suspectează o afecțiune în urma rezultatelor analizelor, se vor solicita analize suplimentare pentru a clarifica diagnosticul.

Analizele de sânge care sunt solicitate în mod uzual sunt hemoleucograma, glicemia, colesterolul, trigliceridele și VSH-ul.

Hemoleucograma (HLG)

Hemoleucograma este un test de screening necesar pentru diagnosticarea și monitorizarea bolilor hematologice. Acest test poate fi solicitat și la controalele de rutină sau în cazul în care există semne ale unei infecții în organism.

Atunci când se solicită hemoleucograma, recoltarea analizelor se realizează prin sânge preluat din vene. Nu este necesar ca procedura de recoltare să aibă loc pe stomacul gol. Unele elemente, ca vârsta pacientului sau tratamentele cu unele medicamente pot influența rezultatele acestor analize. Prin hemoleucogramă sunt măsurate nivelul eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor din sânge, dar sunt urmăriți în același timp și alți parametri.

Hemoleucograma completă este recomandată de medicii specialiști în diverse situații. Printre acestea se numără:

  • urmărirea efectului unor tratamente sau al unor medicamente cu efect toxic, cum ar fi în cazul chimioterapiei sau radioterapiei
  • evaluarea și diagnosticarea unor erupții cutanate sau sângerări de durată
  • monitorizarea unor tratamente
  • evaluarea stării de sănătate în caz de anemii sau diverse alte afecțiuni
  • evaluarea deshidratării
  • monitorizarea leucocitelor în cazul unor infecții sau inflamații apărute în corp
  • monitorizarea leucemiei, atunci când există acest diagnostic
  • observarea existenței unor tulburări de coagulare
  • existența anemiei, care poate surveni de la lipsa de fier, deficit de vitamina B12 sau de acid folic sau de la pierderea de sânge

În cadrul hemoleucogramei complete se vor măsura următorii parametrii:

  • eritrocitele sau globulele roșii
  • leucocitele
  • hemoglobina
  • trombocitele
  • indicii eritrocitari: VEM, HEM, CHEM, RDW-SD/CV
  • reticulocitele împreună ci IFR și Ret-He
  • formula leucocitară
  • frotiul sanguin

Glicemia

Glucoza este cea mai importantă sursă de energie pentru organism. Ea pătrunde în celule cu ajutorul insulinei, un hormon secretat de pancreas. Atunci când există un exces de insulină, are loc o scădere a glucozei serice, fenomen care poate duce la hipoglicemie sau șoc insulinic.

Determinarea glicemiei (a glucozei serice) se recomandă în analizele de rutină, dar și în cazul existenței unor afecțiuni ca diabetul zaharat, diabetul gestațional, hipoglicemie sau neoplasm insular pancreatic.

De asemenea, se solicită monitorizarea glicemiei în cazul persoanelor obeze, dar și în cazul celor care slăbesc brusc. Orice simptom caracteristic diabetului, cum ar fi setea excesivă, urinarea deasă, pofta crescută de mâncare determină necesitatea măsurării glicemiei.

Recoltarea sângelui se face „a jeun”, adică pe nemâncate, dimineața. Se ține cont de anumiți factori care pot influența valorile glicemiei, cum ar fi în cazul pacienților cărora li s-au administrat perfuzii cu glucoză sau anumite medicamente. Sedentarismul, obezitatea, consumul frecvent de cofeină sunt elemente care pot influența, la rândul lor, valoarea glicemiei.

Colesterolul

Nivelul de colesterol dă indicații legate de funcțiile hepatice, biliare și tiroidiene. Valoarea colesterolului este importantă și pentru că de ea depinde sănătatea sistemului cardiovascular. Un colesterol mărit poate determina afecțiuni ale inimii. Colesterolul este folosit la sintetizarea hormonilor care contribuie la creștere și reproducere. Nu există simptome ale unui colesterol mărit dar, în timp, formarea plăcii de aterom poate duce la dureri abdominale sau toracice, amețeli, pierderi ale memoriei și chiar infarct cerebral.

Valoarea colesterolului poate fi influențată de vârstă, sex, hormoni, sedentarism, greutatea corporală sau stres. Femeile însărcinate au uneori un nivel de colesterol total crescut. De asemenea, colesterolul poate fi influențat și de unele medicamente.

Se recomandă în mod normal scăderea în greutate și exerciții fizice moderate atunci când există valori crescute ale colesterolului. Un stil de viață sănătos implică și consumul de carbohidrați și acizi grași saturați, fibre și grăsimi sănătoase. Se recomandă, de asemenea, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

Trigliceridele

Trigliceridele sunt grăsimi care sunt eliberate în sânge pentru a da energie mușchilor. Când se consumă mai multe alimente decât are nevoie organismul, caloriile în exces devin trigliceride care sunt stocate în țesuturi sau intră în circulație prin sânge. Numărul trigliceridelor nu trebuie să depășească anumite limite, pentru o bună funcționare a organismului. În cadrul analizelor uzuale, medicul specialist poate determina în funcție de nivelul trigliceridelor dacă pacientul riscă diagnostice ca obezitate, diabet zaharat, hipertensiune sau ateroscleroză.

Pentru determinarea nivelului trigliceridelor, recoltarea se face dimineața, după 12-16 ore de abținere de la mâncare sau lichide, în afară de apă. Nu se consumă alcool cu 72 de ore înainte de analize. Medicul va recomanda menținerea unei diete timp de trei săptămâni înainte de analizele de sânge.

Proteina C reactivă (CRP)

Proteina C reactivă este un compus produs de ficat și, în cazul în care depășește valorile normale, indică o inflamație sau o infecție apărută în corp. Prin urmare, se adaugă la analize atunci când e nevoie de diagnosticarea unor afecțiuni care se pot manifesta prin inflamații sau când se suspectează o infecție bacteriană în organism.

Calciu

Fiind unul dintre mineralele foarte importante în organism, valorile calciului sunt urmărite la analizele de sânge pentru a determina starea de sănătate. Valorile exacte sunt dificil de măsurat. Acestea sunt legate și de prezența sau lipsa vitaminei D.

Dacă analizele relevă un nivel scăzut de calciu seric total, pot fi suspectate o serie de diagnostice diferite, cum sunt insuficiența renală, hipoparatiroidism, intoxicații, leziuni cerebrale sau pancreatită. Medicul specialist poate solicita determinarea serică a calciului și atunci când există deja carența de vitamina D, dureri de oase sau de dinți, calculi biliari, afecțiuni ale aparatului genital, pancreatite, carcinoame sau boli renale.

În schimb, valorile crescute ale calciului pot indica unele tipuri de cancer și tumori, tuberculoză, lepră, hipotiroidism, mielom multiplu sau alte afecțiuni.

La analizele de sânge uzuale se urmărește și valoarea celorlalți electroliți (sodiu, potasiu, fosfor). Valorile acestora pot da informații legate de nivelul de hidratare al organismului, dar și de riscul de a exista unele reacții secundare la unele tratamente.

PSA (Antigen specific prostatic)

Nivelul antigenului specific prostatic (PSA) poate contribui la descoperirea cancerului de prostată, înainte de a apărea simptome. Aceste teste se recomandă bărbaților cu vârsta peste 50 de ani.

Markeri endocrini pentru funcția glandei tiroide

Pentru a determina dacă glanda tiroidă funcționează optim se recomandă mai întâi testul TSH (hormon de stimulare tiroidiană). Urmează testele FT4 (tiroxină liberă), T4 (tiroxină totală) și T3 (triiodotironină). În funcție de aceste rezultate, se poate pune diagnosticul de hipotiroidism sau hipertiroidism. În același timp, se vor testa și anticorpii tiroidieni.

Markeri cardiovasculari

Atunci când pacientul acuză dureri la nivel pectoral sau există semne de infarct miocardic, se solicită testarea nivelului de troponină și de creatinkinază. Ambele vor avea un nivel ridicat în cazul în care pacientul a suferit un infarct miocardic.

Alte teste

Alte teste care pot fi solicitate pot fi cele ale ureei și creatininei, atunci când se suspectează afecțiuni ale rinichilor, sau teste ale transaminazelor, atunci când se suspectează disfuncții la nivel hepatic. De asemenea, se pot solicita teste de coagulare a sângelui, atunci când medicul consideră că pot exista afecțiuni legate de coagularea sângelui.

Un alt test care poate fi solicitat este VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). O sedimentare rapidă poate indica o inflamație crescută sau o infecție.

Recomandări înainte de recoltare

Pentru multe dintre testele de sânge nu se mănâncă și nu se bea nimic înainte de recoltarea probelor, acest tip de analize numindu-se „a jeun”. Se recomandă ca perioada de abstinență de la lichide (în afară de apă) și mâncare să fie între 8-12 ore. Există și teste care se fac după masă, postprandial, precum și teste care se pot face fără a necesita niciun fel de pregătire.

Pentru măsurarea toleranței la glucoză, de exemplu, se măsoară mai întâi glicemia „a jeun”, fără a se consuma nimic cu opt ore înainte de analize. Ulterior i se dă pacientului o băutură cu glucoză, iar testul se repetă la două ore după consumarea respectivei băuturi.

Înainte de se face recoltarea sângelui pentru analize se recomandă să nu se facă efort intens, să nu se mestece gumă și să nu se fumeze. Medicul trebuie anunțat dacă s-au luat anumite medicamente sau poate recomanda întreruperea unor tratamente înainte de analizele de sânge.

În mod normal, se poate mânca imediat după efectuarea analizelor. Medicii recomandă ca pacientul să aibă la el o gustare, pe care o poate lua chiar după prelevare. Va dispărea astfel senzația de greață sau amețeală care pot apărea din cauza abținerii de la mâncare sau de la recoltarea sângelui.

Importanța efectuării analizelor anuale recomandate

Este important ca starea de sănătate să fie ținută sub observație și verificată frecvent, pentru a descoperi la timp eventuale afecțiuni și a începe un tratament adecvat. De asemenea, unele afecțiuni pot fi prevenite atunci când medicul observă la timp riscul de declanșare, din interpretarea analizelor. Sunt multe boli care pot fi prevenite prin aceste observații și prin urmarea indicațiilor medicale.

Medicul de familie este cel care poate recomanda analize complete de sânge. Tot el anunță pacientul ce analize se fac în fiecare an sau care sunt analizele uzuale de care poate avea nevoie. Cele mai importante și uzuale analize de sânge și consultații sunt oferite de obicei la pachet prin abonamente.

Analizele de sânge făcute frecvent ajută medicul să pună un diagnostic cât mai precis și să recomande un tratament adecvat, atât în cazul unor afecțiuni deja prezente, cât și în cazul în care există suspiciuni sau istoric familial de boli care pot fi prevenite.

Bibliografie

 

  1. Jewell, Tim. “All about Blood Tests.” Healthline, Healthline Media, 3 Nov. 2021, www.healthline.com
  2. “Blood Tests: Types, Results & How They Work.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
  3. NHS Choices. Overview - Blood Tests. 2023, www.nhs.uk
  4. “Blood Tests A-Z.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 14 Jan. 2023, www.healthdirect.gov.au
  5. “What You Need to Know about Blood Testing.” Medlineplus.gov, 2020, https://medlineplus.gov

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării