Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afectiune digestiva cronica in care acidul (si uneori si bila) din stomac ajunge (reflueaza) in esofag (tubul care leaga faringele de stomac), iritand mucoasa esofagiana si cauzand simptome precum arsuri, eructatii (ragaieli), regurgitatii, durere in piept. Aceste simptome pot fi resimtite de oricine cateodata. Dar cand apar mai des (cel putin de doua ori pe saptamana) sau cand afecteaza viata de zi cu zi, vorbim de boala de reflux gastroesofagian. Simptomele pot include:

• O senzatie de arsura in piept, uneori ajungand pana la nivelul gatului, cu un gust acru-amar in gura
• Durere in piept
• Dificultate la inghitire (disfagie)
• Tuse seaca
• Raguseala, dureri de gat
• Regurgitatie (intoarcerea) mancarii sau reflux de lichid acru (reflux acid)
• Senzatie de nod in gat

Cand trebuie sa mergeti la medic: Mergeti urgent la medic daca aveti durere in piept, in special acompaniata de alte semne si simptome precum dificultati de respiratie, durere la nivelul bratului. Acestea pot fi semne de infarct miocardic. Mergeti la medic daca aveti simptome de BRGE severe sau frecvente sau daca trebuie sa utilizati medicamente OTC pentru scaderea aciditatii de mai mult de doua ori pe saptamana. Care sunt cauzele: BRGE este cauzata de refluxul (intoarcerea) acidului sau bilei de la nivelul stomacului in esofag. Cand inghitim, sfincterul esofagian inferior (un muschi circular situat la capatul dinspre stomac al esofagului) se relaxeaza pentru a permite alimentelor sa treaca in stomac, apoi se inchide din nou. Daca acest muschi se relaxeaza anormal (in afara perioadelor de inghitire) sau este slabit, acidul si continutul din stomac pot reflua in esofag, cauzand simptome de BRGE precum arsuri. Acest reflux constant de acid poate irita mucoasa esofagiana, cauzand inflamatie (esofagita). In timp, inflamatia poate duce la eroziuni (rani ale mucoasei) esofagiene, chiar si ulcere, care se pot complica cu sangerari sau probleme respiratorii. Care sunt factorii de risc Conditii care cresc riscul aparitiei BRGE:

• obezitatea
• hernia hiatala
• fumatul
• astmul
• diabetul zaharat
• golirea intarziata a stomacului
• boli de tesut conjunctiv, precum sclerodermia
• sarcina
• Sindromul Zollinger Ellison

Cum se poate complica boala de reflux gastroesofagian: In timp, inflamatia cronica de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicatii precum:

• Ingustarea esofagului (stricturi esofagiene) prin formarea unei arii de tesut cicatriceal. Strictura esofagiana poate determina dificultati de inghitire
• Ulcer esofagian (o rana profunda a mucoasei esofagiene) cu risc de sangerare sau perforatie, cauzand durere, dificultate la inghitire.
• Modificari precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) atunci cand apar niste prelungiri rosietice ale mucoasei gastrice la nivelul esofagului care sunt asociate cu risc de cancer esofagian. Riscul de cancer este mic, dar se recomanda urmarire prin endoscopie cu biopsii efectuate regulat pentru a evidentia semne timpurii de transformare maligna.

Cum se poate pune diagnosticul Daca va deranjeaza simptomele de BRGE, este posibil ca medicul sa poata puna diagnosticul numai pe baza simptomelor descrise de dvs. In anumite situatii insa, medicul ar putea sa sugereze anumite proceduri si teste pentru a pune un diagnostic corect, precum:

• Un tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior. Aceasta procedura implica inghitirea unui lichid cu gust ca de creta (bariu) care pune in evidenta mucoasa tractului digestiv la radiografie si eventuale anomalii ale acesteia (ingrosari, ulcere). Poate aduce infomatii cu privire la tranzitul alimentelor (dupa modul in care bariul trece prin diferitele segmente digestive), inclusiv cu privire la refluxul in esofag. Poate diagnostica afectiuni precum hernia hiatala.
• Endoscopia digestiva superioara. Reprezinta o metoda de vizualizare directa a interiorului esofagului (precum si stomacului si duodenului) dvs. cu ajutorul unui tub flexibil care este prevazut cu o camera video si cu o sursa de lumina, permitand medicului examinarea mucoasei esofagiene precum si, daca este nevoie, recoltarea unei probe de tesut (biopsie) care sa fie trimisa pentru examinarea la microscop a modificarilor celulare (examen histopatologic). Totodata, endoscopia poate servi la evidentierea de complicatii ale BRGE precum esofagul Barrett.
• Ph-metria esofagiana un test care monitorizeaza cantitatea de acid de la nivelul esofagului cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru), identificand cand si cat timp acidul reflueaza in esofag. Ph-metrul este de regula un tub subtire care se introduce prin nas pana la nivelul esofagului, tub care este conectat la un aparat de inregistrare a variatiilor de aciditate.
• Manometria un test care evalueaza motilitatea (miscarile) si presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter in esofag pe cale nazala.

Cum se trateaza: Primele medicamente care se administreaza de regula in BRGE sunt diferite tipuri de antiacide care neutralizeaza acidul pe moment (dicarbocalm, maalox), dar nu pot vindeca inflamatia esofagiana. Ca efecte adverse, acestea pot cauza constipatie sau diaree. Daca nu obtineti ameliorarea simptomelor cu aceste medicamente in cateva saptamani, medicul va va recomanda medicamente care reduc producerea de acid gastric (inhibitori de H2: ranitidina, famotidina sau de pompa de protoni: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol). Efectul lor nu este atat de rapid precum al antiacidelor, dar este de mai multa durata si sunt capabile sa vindece inflamatia mucoasei si sa previna aparitia complicatiilor. Alte medicamente folosite sunt acelea care intaresc sfincterul esofagian inferior (medicamente prokinetice) ajuta la golirea mai rapida a stomacului si la strangerea valvei dintre stomac si esofag. In situatia in care medicamentele nu isi mai fac efectul scontat, medicul va poate recomanda metode mai invazive precum cele chirurgicale, cea mai cunoscuta interventie chirurgicala pentru aceasta afectiune fiind cea denumita fundoplicatura Nissen (partea superioara a stomacului este infasurata in jurul portiunii exterioare a esofagului inferior, pentru a stramta sfincterul esofagian inferior). Modificarea dietei si stilului de viata Schimbarile in dieta si in stilul de viata sunt la fel de importante ca si medicatia.

• Mentinerea unei greutati normale a corpului sau scaderea in greutate in cazul persoanelor obeze sau suparponderale. Greutatea in exces determina crestertea presiunii in abdomen, impingand stomacul in torace si cauzand refluarea acidului in esofag.
• Evitarea hainelor prea stramte. Acestea pot cauza presiune la nivelul abdomenului si slabi sfincteul esofagian inferior.
• Evitarea alimentelor si bauturilor care pot determina arsuri de regula grasimi, prajeli, alcool, ciocolata, menta, ceapa, usturoi, condimente picante, cafea, bauturi carbogazoase, rosii, citrice.
• Evitarea pozitiei orizontale imediat dupa masa. Nu va intindeti in pat dupa ce ati mancat, ci asteptati cel putin 3 ore inainte de a merge la culcare. Este bine de asemenea sa nu va aplecati imediat dupa mese si in general sa evitati ridicarea de greutati.
• Modificarea pozitiei de dormit. Daca aveti arsuri in timpul noptii, puteti incerca sa va folositi de gravitatie si sa dormiti cu capul mai ridicat decat trunchiul inclinand patul sau salteaua sau adaugand mai multe perne.
• Evitarea fumatului. Fumatul scade presiunea si capacitatea sfincterului esofagian inferior de a functiona corespunzator.

Autor: Dr. Carmen Ruxandra Posoiu Citeste si comenteaza pe blogul Dr. Carmen Ruxandra Posoiu.