Probiotice: ce sunt, importanță, recomandări

Ce sunt probioticele

Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii) care pot avea efecte benefice asupra organismului, în special asupra sistemului digestiv.

În corpul uman trăiesc miliarde de microorganisme, care susțin funcțiile și sănătatea organismului. Nu toate bacteriile sunt însă de ajutpr; unele tipuri, cum sunt germenii, pot fi dăunătoare. Dar bacteriile „bune”, cum sunt probioticele, ajută la ținerea lor sub control.

Multe tipuri de bacterii sunt clasificate ca probiotice. Toate au beneficii diferite, dar majoritatea provin din două grupuri:

• lactobacillus: L. acidophilus L. casei  L. crispatus  L. rhamnosus L. gasseri  L. johnsonii  L. paracasei L. plantarum L. reuteri  - este cel mai comun probiotic; diferitele sale tulpini pot ajuta la tratarea diareei și sunt utile persoanelor care nu pot digera lactoza (zahărul din lapte);
• bifidobacterium: adolescentis B. animalis ( lactis) B. bifidum B. breve  B. infantis - ajută la ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil și a altor afecțiuni;
• la acestea se adaugă drojdiile: Saccharomyces Boulardii, S cerevisiae și bacteriile sporulate, unele din speciile Bacillus și Clostridium.

Produsele probiotice conțin tipuri selectate, benefice, de bacterii, care se adaugă la cele care trăiesc deja în organismul uman. Probioticele se găsesc într-o varietate de produse alimentare, cum ar fi iaurtul, sau în suplimentele alimentare. Probioticele din iaurt au dezavantajul de a fi sensibile la acidul clorhidric din stomac și pot fi distruse. Cele din urmă sunt suplimente orale concepute pentru a fi ingerate în tractul gastro-intestinal; altele sunt produse topice, care pot fi aplicate pe piele sau pe membranele mucoase din interiorul cavităților corpului, cum ar fi nasul sau organele genitale.

Probioticele nu trebuie confundate cu prebioticele, care sunt de obicei carbohidrați complecși (cum ar fi inulina și alte fructo-oligozaharide), pe care microorganismele din tractul gastrointestinal le folosesc drept combustibil metabolic. De asemenea, probioticele nu trebuie confundate cu postbioticele, care sunt preparate compuse din microorganisme moarte, intacte sau fragmentate, cu sau fără metaboliții lor, care conferă un beneficiu pentru sănătate gazdei.

Ce rol au probioticele

Probioticele susțin sănătatea organismuluii în moduri diferite:

• ajută sistemul imunitar să funcționeze corect și să reducă nivelul inflamației;
• reduc simptomele digestive și ajută funcția digestivă;
• reduc diareea asociată cu antibioticele;
• îmbunătățesc intoleranța la lactoză;
• reduc unele infecții comune, inclusiv cele ale tractului respirator, intestinului și tractului vaginal.

Niciun probiotic nu va oferi toate aceste beneficii simultan, așa că trebuie ales cel care are rolul important într-o anumită situație. Cele mai multe dintre beneficiile probioticelor pe care oamenii de știință le-au identificat până acum sunt cele legate de sănătatea gastrointestinală sau de sistemul imunitar.

Care sunt beneficiile probioticelor pentru organism

Printre altele, probioticele ajută la transferul alimentelor prin intestin, influențând nervii care controlează mișcarea intestinală.

Cercetătorii încă studiază care sunt cele mai bune probiotice pentru anumite probleme de sănătate. Unele afecțiuni comune pe care le tratează sunt:

• colonul iritabil (sindromul intestinului iritabil);
• boala inflamatorie intestinală;
• diareea infecțioasă (cauzată de viruși, bacterii sau paraziți);
• diareea cauzată de antibiotice;
• diverticulită acută.

Există, de asemenea, unele studii care arată că probioticele sunt utile în gestionarea unor probleme care afectează și alte părți ale corpului:

• afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema;
• sănătatea tractului urinar și genital la femei;
• prevenirea alergiilor și a răcelilor;
• sănătatea orală;
• scăderea tensiunii arteriale;
• reglarea nivelului de colesterol.

Când este contraindicată administrarea probioticelor

Probioticele obișnuite, cum sunt bifidobacterium și membrii familiei lactobacillaceae, este puțin probabil să provoace efecte adverse. Când apar, acestea sunt, de obicei, minore și constau în simptome gastrointestinale autolimitate (trec de la sine), cum ar fi gaze, balonare, diaree sau stomac deranjat. Prebioticele pot, de asemenea, să determine balonare, în special dacă e administrată o doză mare de la început, motiv pentru care se indică creșterea progresivă a dozei ingerate, pentru  a da timp colonului să se obișnuiască cu acestea.

La copii

Dovezile existente până în acest moment indică potențiale riscuri ale administrării de probiotice la sugari prematuri.

De asemenea, probioticele pot interfera cu anumite medicamente, în special în cazul copiilor care urmează chimioterapie sau care au suferit recent intervenții chirurgicale.

Dacă un copil a fost diagnosticat cu colon iritabil, este recomandată întotdeauna consultarea medicului înainte de a-i fi administrate suplimente de bifidobacterium.

La adulți

Anumite categorii de persoane, cum ar fi adulții în vârstă sau persoanele care sunt imunodeprimate, pot prezenta reacții adverse grave.

Deși aceste cazuri sunt rare, probioticele pot provoca:

• infecții;
• sepsis;
• interacțiuni medicamentoase;
• dificultăți în gestionarea zahărului din sânge;
• crize autoimune.

În aceste condiții, administrarea de doze crescătoare de prebiotice este utilă. Astfel, vom determina înmulțirea propriei flore intestinale prin stimulare alimentară a bacteriilor bune, care se hrănesc, cu precădere, cu aceste prebiotice.

Alimente bogate în probiotice

Probioticele se găsesc în mod natural în unele alimente sau pot fi adăugate în dietă prin suplimente sau produse îmbogățite cu probiotice.

Alimentele bogate în mod natural în probiotice includ: 

• produse lactate fermentate, cum ar fi:
  • iaurt;
  • chefir;
  • brânză nepasteurizată;
  • zer.
• produse fermentate nelactate, precum:
  • varză murată;
  • kimchi (un preparat coreean din varză fermentată);
  • kombucha (un ceai fermentat);
  • miso (pastă fermentată pe bază de soia);
  • murături;
  • cidru de mere (fermentat, nefiltrat).

Probioticele sunt disponibile și sub formă de suplimente alimentare, ca pulberi, capsule, lichide sau tablete de mestecat. Acestea pot include tulpini unice sau multiple de microorganisme vii.

Prebiotice se găsesc cu precădere în cicoare, păpădie, anghinare, usturoi, ceapă, praz, sparanghel, banane.

Postbioticele sunt în plină ascensiune și promit să aducă beneficii cel puțin similare prebioticelor, cu mult mai puține efecte secundare, în special la pacienții imunocompromiși, la care administrarea unor bacterii vii nu se poate face.