Pubertarea Precoce: identificare, recomandări

pubertatea precoce

Despre pubertatea precoce  

Pubertatea reprezintă procesul de trecere de la stadiul de copil la cel de adult. În această perioadă se dezvoltă organele genitale, apar caracterele sexuale secundare (păr pubian, cresc sânii la fete, crește păr facial la băieți) și se finalizează creșterea în înălțime. Acest proces este determinat de activarea gonadelor (ovare la fete, respectiv testicule la băieți), care vor începe să producă hormoni sexuali (estrogen, respectiv testosteron)

Dacă pubertatea apare la o vârstă prea mică, vorbim de pubertate precoce (timpurie), iar dacă apare la o vârstă prea înaintată, vorbim de pubertate întârziată. 

La fete este considerată normală instalarea pubertății între nouă și 13 ani, iar la băieți - între 10 și 14 ani. De obicei, vârsta de instalare a pubertății este determinată genetic, adică depinde de vârsta la care s-a instalat pubertatea la părinți. 

Cauzele pubertății timpurii 

Pubertatea precoce este clasificată în două categorii:  

  • pubertate precoce centrală: cea mai frecventă formă (întâlnită la peste 50% dintre băieți și la majoritatea fetelor). În acest caz, creierul și glanda hipofiză încep să secrete hormoni mai devreme decât ar trebui, acest lucru activând gonadele (ovare/testicule), care vor produce hormoni sexuali. De multe ori, investigațiile nu identifică nicio cauză, situație în care vorbim de pubertate precoce idiopatică. Rar, această tulburare este provocată de afecțiuni la nivelul creierului (tumori, traumatisme, hidrocefalie - acumularea de lichid,  iradiere), de afecțiuni ale altor glande (hipotiroidism, hiperplazie adrenală congenitală) sau de boli genetice (sindromul McCune-Albright, neurofibromatoză);  
  • pubertate precoce periferică: în acest caz nu sunt activate mecanismele normale ale pubertății dar există cantități prea mari ale hormonilor sexuali în circulație, care provin fie din tumori la nivelul gonadelor, glandei suprarenale sau glandei hipofize, fie din surse externe (din suplimente nutriționale, loțiuni, creme, produse pentru păr).  

Pubertatea precoce incompletă se referă la apariția unei singure faze a procesului de pubertate și prezintă trei forme:  

  • telarha precoce izolată: dezvoltarea sânilor, fără alte semne de pubertate;  
  • pubarha precoce izolată: apariția părului pubian;  
  • menarha izolată (apariția menstrei). 

În majoritatea cazurilor nu se identifică nicio anomalie care a determinat pubertatea precoce. Atunci când există o cauză, aceasta este, de obicei, o tumoră la nivelul creierului, glandelor suprarenale sau gonadelor (ovare/ testicule). Cu cât vârsta de instalare a pubertății precoce este mai mică, cu atât este mai probabil să fie determinată de o problemă gravă. De asemenea, la băieți, pubertatea precoce poate semnala o problemă de sănătate mai gravă. 

Factori de risc  

Au un risc mai mare de a dezvolta pubertate precoce copiii cu:  

  • tumori la nivelul gonadelor, glandelor suprarenale, glandei hipofize sau creierului;  
  • afecțiuni la nivelul capului (tumori, traumatisme, iradiere, hidrocefalie);  
  • istoric familial de pubertate precoce (la părinți a existat această problemă);  
  • sindroame genetice (sindromul McCune Albright, neurofibromatoză);  
  • alte afecțiuni endocrine (hipotiroidism, hiperplazie adrenală congenitală);  
  • obezitate;  
  • expunerea la disruptori endocrini (substanțe folosite ca pesticide, dioxine, bifenili policlorurați, ftalați, fenoli). 

Simptomele pubertății precoce 

În cazul pubertății precoce centrale, simptomele sunt cele ale unei pubertăți normale, sunt respectate etapele de instalare, dar pubertatea apare mai devreme de opt ani la fete și nouă ani la băieți și poate avea o evoluție mai rapidă decât pubertatea normală.  

Dezvoltarea sânilor la fete (telarha) reprezintă, de obicei, primul semn de pubertate, deoarece dereglările hormonale afectează adesea sânii. Odată cu dezvoltarea acestora, apare și pilozitatea pubiană (părul pubian poate fi prezent și la bebeluși, dar la aceștia este fin, blond; pilozitatea care apare la pubertate și este determinată de hormonii sexuali este cu fir gros, pigmentat, creț).  

Se înregistrează o accelerare a vitezei de creștere (salt de creștere). Dacă înainte de declanșarea pubertății viteza de creștere este de aproximativ cinci cm pe an, la pubertate ea ajunge la 9-12 cm pe an. Vârsta osoasă va fi mai mare decât vârsta cronologică. Din acest motiv, copiii cu pubertate precoce sunt adesea mai înalți decât cei de vârsta lor.  

De obicei, la aproximativ doi – trei ani de la debutul pubertății, apare prima menstruație (ex: la o fetiță la care sânii au început să se dezvolte la opt ani, este de așteptat ca prima menstruație să apară în jurul vârstei de zece ani). Vârsta până la care se dezvoltă (cresc în înălțime) fetele depinde de momentul instalării menstrei. De obicei, după apariția menstruației, cartilajele de creștere încep să se închidă. 

La băieți, primul semn de pubertate este mărirea testiculelor, asociat cu dezvoltarea pilozității pubiene. Testiculele mărite vor secreta testosteron, care va produce modificări specifice: mărirea penisului, schimbări ale vocii, acnee, dezvoltarea mărului lui Adam, dezvoltarea musculaturii. La băieți, saltul de creștere apare, de obicei, spre finalul pubertății.  

Pubertatea poate determina și modificări ale dispoziției: iritabilitate, agresivitate, depresie, anxietate, labilitate emoțională și tulburări de comportament.  

Uneori, pot exista simptome legate de cauza pubertății precoce: dureri de cap, tulburări de vedere, vărsături (sugerând tumori craniene), tegumente uscate, constipație, gușă, exces ponderal (sugerând hipotiroidism). 

În cazul pubertății precoce periferice, evoluția pubertală este atipică, nu respectă etapele normale de instalare a pubertății (ex: la băieți penisul este mărit, dar testiculele sunt mici). 

Diagnosticare  

Atunci când există semne care indică declanșarea precoce a pubertății, copilul va fi îndrumat către endocrinolog.  

Primul pas îl constituie o anamneză amănunțită, care va include istoricul familial, antecedentele medicale ale copilului, simptomele. La examenul fizic se măsoară înălțimea, se verifică gradul de dezvoltare a organelor genitale, pilozitatea pubiană și cea axilară. 

Pot fi necesare analize de sânge, care măsoară nivelul de hormoni (LH, FSH, estrogen, testosteron, hormoni tiroidieni, DHEAS, 17OH Progesteron). În unele cazuri, este necesară efectuarea unui test la GnRh (se injectează intravenos o substanță și apoi se măsoară nivelul LH și FSH în sânge). 

Radiografia de mână și pumn stâng se efectuează pentru evaluarea vârstei osoase. Un rezultat corect trebuie să precizeze exact vârsta osoasă. În cazul pubertății precoce apare o discordanță între vârsta cronologică (mai mică) și cea osoasă.  

De asemenea, poate fi necesară o ecografie pentru evaluarea glandelor suprarenale, ovarelor sau testiculelor. Pentru evaluarea creierului poate fi nevoie de efectuarea unui IRM cerebral cu substanță de contrast.  

Tratamentul pubertății timpurii 

Tratamentul depinde de tipul pubertății precoce și de cauza acesteia:  

  • aport de hormoni sexuali din exterior: trebuie identificat produsul care a determinat pubertatea și întreruptă utilizarea sa. Aportul de hormoni prin consumul de carne contaminată este controversat și pare să fie extrem de rar o cauză pentru pubertatea precoce;  
  • tumoră (craniană, de glandă suprarenală, de ovare sau testicule): aceasta va fi operată și, dacă este cazul, se vor efectua alte tratamente specifice (chimioterapie, radioterapie, etc).  

Rezultatele în ceea ce privește oprirea evoluției pubertale și regresia semnelor deja instalate sunt variabile. Uneori, tratamentul cauzei primare nu rezolvă și problema pubertății.   

Pentru pubertatea precoce centrală idiopatică pot fi folosite medicamente hormonale, care scad cantitatea de hormoni sexuali (blocanți de pubertate) și care se administrează injectabil la una – trei luni, sub formă de implant sau ca spray nazal. De obicei, evoluția pubertară se reia la 6-12 luni de la întreruperea acestor medicații. 

Complicații  

Instalarea precoce a pubertăţii se asociază cu o talie finală adultă mică, cu un impact psihologic negativ asupra fetiţelor cu menstruația instalată de la vârste mici şi, se pare, cu un risc mai mare de dezvoltare a cancerului de sân. 

Pubertatea precoce se însoţeşte de o accelerare a vitezei de creştere, dar și de închidere prematură a cartilajelor de creştere, astfel încât talia adultă finală va fi mai mică decât talia ţintă prevăzută genetic.  

Prevenția pubertății precoce 

Copiii cu pubertate precoce este bine să nu folosească produse de îngrijire (săpun, șampon, creme, loțiuni de corp) care conțin disruptori endocrini. 

De asemenea, trebuie menținută o greutate normală printr-o dietă adecvată și un stil de viață activ. 

În cazul apariției simptomelor de pubertate la o vârstă prea mică (sub opt ani la fete, sub nouă ani la băieți), trebuie consultat un medic endocrinolog. 

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării