Nefropatie diabetică

Despre nefropatie diabetică

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică ce poate afecta numeroase organe și sisteme ale organismului atunci când nivelul glicemiei nu este controlat corespunzător. Printre cele mai importante complicații pe termen lung se numără nefropatia diabetică, o afecțiune care afectează rinichii și care reprezintă una dintre principalele cauze de boală renală cronică și insuficiență renală la nivel mondial.

Nefropatia diabetică este o complicație cronică a diabetului zaharat caracterizată prin afectarea progresivă a rinichilor. Aceasta apare ca urmare a deteriorării vaselor mici de sânge și a structurilor de filtrare renală, numite glomeruli. În timp, rinichii își pierd capacitatea de a filtra eficient sângele și de a elimina produșii reziduali și excesul de lichide din organism.

Rinichii funcționează ca un sistem complex de filtrare. Atunci când glicemia rămâne crescută pentru perioade lungi, excesul de glucoză afectează vasele de sânge și structurile delicate ale rinichilor. Hiperglicemia determină:

• îngroșarea membranei glomerulare;
• modificarea permeabilității filtrelor renale;
• inflamație și stres oxidativ;
• apariția proteinelor în urină;
• scăderea progresivă a funcției renale.

În paralel, hipertensiunea arterială exercită o presiune suplimentară asupra rinichilor, accelerând procesul de deteriorare.

Nefropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente complicații microvasculare ale diabetului. În lipsa unui diagnostic precoce și a unui tratament adecvat, aceasta poate evolua către boala cronică de rinichi și poate necesita dializă sau transplant renal. În plus, afectarea rinichilor este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Factori de risc

Sunt mai mulți factori care pot crește riscul de apariție a nefropatiei diabetice:

• durata diabetului: riscul de nefropatie crește odată cu durata bolii; persoanele care trăiesc cu diabet de mulți ani au o probabilitate mai mare de a dezvolta afectare renală;
• controlul glicemic deficitar: valorile crescute persistente ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) sunt asociate cu o progresie mai rapidă a complicațiilor renale;
• fumatul: fumatul afectează circulația sanguină și accelerează deteriorarea vaselor de sânge, inclusiv a celor care irigă rinichii. Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protejare a funcției renale;
• istoricul familial: persoanele care au rude apropiate cu boli renale sau diabet complicat pot avea un risc mai mare de a dezvolta nefropatie diabetică;
• obezitatea: excesul ponderal contribuie la rezistența la insulină, hipertensiune arterială și inflamație cronică, factori care favorizează afectarea rinichilor.

Diagnosticare

Diagnosticul precoce este esențial pentru încetinirea progresiei bolii. Nefropatia diabetică este diagnosticată și monitorizată de medicul diabetolog sau de cel nefrolog, ori de medicul de familie, prin screening și monitorizare periodică. Colaborarea dintre specialiști permite o abordare completă a afecțiunii.

În procesul de diagnosticare a bolii, specialistul poate recomanda o serie de investigații:

• testul de albuminurie: albuminuria reprezintă unul dintre cele mai importante teste pentru depistarea precoce a afectării renale; analiza măsoară cantitatea de albumină prezentă în urină. În mod normal, rinichii sănătoși rețin proteinele în sânge, iar prezența albuminei în urină poate indica afectarea filtrelor renale;
• o analiză ușor de efectuat, fiind necesară colectarea urinii de dimineață, ce oferă informații despre funcția renală, este ”raportul albumină-creatinină urinară (RACU)”. Determinarea RACU poate fi efectuată de laboratoarele din cadrul MedLife;
• rata de filtrare glomerulară (eRFG): rata estimată de filtrare glomerulară (eRFG) oferă informații despre capacitatea rinichilor de a filtra sângele; aceasta este calculată pe baza creatininei serice și a altor caracteristici ale pacientului. Scăderea progresivă a eRFG indică deteriorarea funcției renale;
• monitorizarea tensiunii arteriale: controlul tensiunii arteriale este esențial atât pentru diagnostic, cât și pentru urmărirea evoluției bolii; valorile crescute accelerează progresia nefropatiei și cresc riscul cardiovascular;
• biopsia renală: biopsia renală nu este necesară de rutină; aceasta poate fi recomandată atunci când diagnosticul este neclar, există suspiciunea unei alte boli renale sau evoluția clinică este atipică. Procedura presupune recoltarea unui fragment mic de țesut renal pentru examinare microscopică.

Prevenție

Medicii din cadrul MedLife au serie de recomandări pentru prevenția nefropatiei diabetice:

• screening anual: toți pacienții cu diabet ar trebui să facă periodic analiza albuminuriei, creatinina serică și calculul eRFG; depistarea precoce permite intervenția înainte de apariția simptomelor;
• control optim al diabetului: menținerea glicemiei în intervalele recomandate reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție;
• monitorizarea tensiunii: controlul regulat al tensiunii arteriale și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale pentru protecția rinichilor;
• evitarea automedicației: unele medicamente pot afecta funcția renală, mai ales dacă sunt utilizate frecvent sau în doze mari; administrarea tratamentelor trebuie făcută doar la recomandarea medicului sau a farmacistului.