Despre sindromul Behçet
Sindromul Behçet (cunoscut și sub numele de boala Behçet) este o afecțiune cronică rară, caracterizată prin inflamație sistemică care afectează vasele de sânge de calibru variabil, atât vene, cât și artere. Este considerată o boală autoinflamatorie datorită implicării predominante a mecanismelor inflamatorii înnăscute. Simptomele sale variază foarte mult de la o persoană la alta, afectând adesea mai multe sisteme, inclusiv mucoase, piele, ochi, sistem nervos central și tract gastrointestinal. Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată de dermatologul turc Hulusi Behçet în 1937, după observarea unui tipar de răni recurente la nivelul gurii, ulcere genitale și inflamații oculare.
Cauze
Cauza exactă a sindromului Behçet nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că implică o combinație de factori genetici, de mediu și ai sistemului imunitar care contribuie la dezvoltarea inflamației sistemice:
- factori genetici - asocierea genei HLA-B51 (asociată cu răspunsuri inflamatorii crescute), dar şi alte gene legate de funcția imunitară și inflamație, cum ar fi cele implicate în căile interleukinei (IL-1, IL-6) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α);
- disfuncția sistemului imunitar - acest lucru duce la inflamarea vaselor de sânge (vasculită) şi este responsabilă pentru multe dintre simptomele bolii, inclusiv leziuni cutanate, ulcere bucale, genitale și afectare oculară;
- declanșatori de mediu - infecțiile (anumiți agenți patogeni, cum ar fi bacteriile Streptococcus sau infecțiile virale, pot activa sistemul imunitar într-un mod aberant, care duce la dezvoltarea bolii). Alte declanșatoare posibile includ stresul, fumatul și traumatismele fizice;
- rolul microbiomului: studii recente sugerează că disbioza intestinală sau alterările microbiotei orale pot contribui la activarea imunității înnăscute și la inflamația sistemică;
- răspuns autoinflamator - în cazul sindromului Behçet, acest răspuns autoinflamator are ca rezultat atacuri inflamatorii recurente. Spre deosebire de autoimunitate, în această boală nu sunt implicați autoanticorpi specifici.
Factori de risc
Sindromul Behçet, deși rar, are mai mulți factori de risc identificați care cresc probabilitatea de a dezvolta boala:
- localizarea - boala Behçet este mai frecventă în regiuni din Orientul Mijlociu, Turcia, Asia Centrală și Asia de Est. Formele din Orientul Mijlociu sunt, de obicei, mai severe decât cele din Europa sau America de Nord;
- factori genetici - gena HLA-B51 (persoanele care poartă această genă prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boala, deși nu toate persoanele care au această genă vor dezvolta sindromul Behçet);
- antecedente familiale - o istorie familială de boală crește riscul, sugerând o componentă genetică puternică;
- vârsta - sindromul Behçet afectează cel mai frecvent adulții tineri, cu debutul tipic între 20 și 40 de ani; cu toate acestea, se poate dezvolta la orice vârstă și au existat cazuri atât la copii (simptomele sunt adesea mai limitate la ulcere bucale), cât și la adulți în vârstă (afectarea vasculară este mai frecventă);
- sexul - bărbații tind să prezinte forme mai severe ale bolii, în special în ceea ce privește complicațiile vasculare, inflamația ochilor și afectarea neurologică;
- factori de mediu: infecțiile bacteriene și virale, dar și fumatul, sunt considerați declanșatori ai inflamației la persoanele predispuse genetic.
Simptome
Simptomele sindromului Behçet variază de la o persoană la alta și apar adesea sub formă de crize recurente:
- ulcere orale (ulcere aftoase) - rănile dureroase și recurente din gură, similare cu aftele, sunt unul dintre cele mai frecvente simptome ale sindromului Behçet; acestea pot apărea pe limbă, gingii, interiorul obrajilor sau buze;
- ulcere genitale - localizate frecvent pe scrot, vulvă sau perineu, aceste ulcere sunt dureroase și pot lăsa cicatrici după vindecare;
- inflamație oculară (uveită) - aceasta poate duce la pierderea vederii dacă nu este tratată prompt;
- leziuni cutanate - pot apărea diverse tipuri de erupții și leziuni cutanate, inclusiv noduli roșii, sensibili (de obicei pe picioare, care seamănă cu vânătăile - eritem nodos), leziuni asemănătoare acneei, pseudofoliculită (umflături mici, pline de puroi, care pot semăna cu foliculii de păr inflamați);
- dureri articulare (artralgii);
- vasculită - afectarea vasculară include tromboze venoase, anevrisme arteriale sau inflamații ale vaselor mici, crescând riscul de complicații severe, precum embolia pulmonară;
- simptome gastrointestinale - în unele cazuri, sindromul Behçet poate afecta tractul digestiv, ducând la simptome precum dureri abdominale, diaree și chiar ulcere în intestine. Simptomele pot mima boala Crohn;
- simptome neurologice - afectarea neurologică, cunoscută sub numele de neuro-Behçet, este mai puțin frecventă, dar gravă; aceasta poate provoca simptome precum dureri de cap, confuzie, simptome asemănătoare unui accident vascular cerebral, echilibru deficitar, probleme de memorie și schimbări de personalitate;
- oboseală cronică - este o afecțiune frecventă la pacienții cu boala Behçet, probabil din cauza inflamației continue și a naturii sistemice a bolii dar și din cauza impactului psihologic al bolii.
Diagnosticare
Sindromul Behçet este diagnosticat de un medic reumatolog, dermatolog, oftalmolog, neurolog, gastroenterolog sau generalist (medicină internă) pe baza criteriilor clinice, deoarece nu există un singur test definitiv pentru această afecțiune. Diagnosticul implică, de obicei, o combinație de antecedente ale pacientului, examinare fizică și teste pentru a exclude alte afecțiuni. Etapele cheie ale procesului de diagnosticului cuprind:
- criterii clinice - ulcerele orale recurente (de cel puțin trei ori într-un an) sunt un simptom cheie, iar diagnosticul este în general considerat atunci când acesta este prezent împreună cu cel puțin două dintre următoarele: ulcere genitale, inflamație oculară (uveită), leziuni cutanate (de exemplu: eritem nodos sau leziuni acneiforme);
- testul de hiperreactivitate cutanată nespecifică (pathergy test) - verifică o reacție cutanată exagerată la o înțepătură de ac, care poate indica sindromul Behçet la unii pacienți;
- analize de sânge - deși nu există un test de sânge specific pentru sindromul Behçet, analizele de sânge pot ajuta la excluderea altor afecțiuni, precum lupusul (anticorpi antinucleari) sau vasculitele ANCA-pozitive, dar și la evaluarea inflamației (de exemplu: creșterea CRP sau VSH);
- examinarea oftalmologică - un examen oftalmologic detaliat pentru a detecta inflamația ochilor (uveită sau vasculită retiniană);
- studii imagistice - RMN sau CT pot fi utilizate dacă există o afectare neurologică sau vasculară pentru a căuta semne de anevrisme sau tromboze arteriale (cheaguri în vasele de sânge). Angiografia CT este recomandată pentru vizualizarea detaliată a vaselor mari;
- excluderea altor afecțiuni - se efectuează teste pentru a exclude alte boli autoimune (cum ar fi lupusul sau scleroza multiplă), infecții sau tulburări gastrointestinale (boala Crohn) sau infecții cronice. Exemple de teste includ anticorpi antinucleari, colonoscopie și teste serologice pentru infecții;
- teste genetice: în zonele cu prevalență ridicată, identificarea alelei HLA-B51 poate sprijini diagnosticul, dar nu este utilizată de rutină în toate regiunile.
Tratament
Tratamentul pentru sindromul Behçet se concentrează pe gestionarea simptomelor, reducerea inflamației și prevenirea complicațiilor. Deoarece boala poate afecta diverse organe, tratamentul este adaptat la simptomele specifice, localizarea și la severitatea afecțiunii. Obiectivele principale ale tratamentului sunt controlul crizelor și menținerea remisiunii pe termen lung, iar aspecte cheie includ:
- reducerea inflamației - medicamentele care reduc inflamația sunt utilizate în mod obișnuit pentru a controla simptomele în timpul erupțiilor, cum ar fi leziunile cutanate, durerile articulare și inflamația ochilor;
- suprimarea sistemului imunitar - în cazurile severe, tratamentele care suprimă sistemul imunitar sunt utilizate pentru a împiedica sistemul imunitar să atace organismul, în special în cazurile cu afectare oculară, a vaselor de sânge sau neurologică;
- tratamente topice - pentru simptomele localizate, cum ar fi ulcerele bucale sau genitale, se aplică tratamente topice (geluri sau creme pe bază de corticosteroizi, sucralfat sau anestezice locale) pentru a reduce durerea și a accelera vindecarea;
- management pe termen lung - pentru simptomele cronice sau pentru a preveni recidivele, pacienții pot avea nevoie de medicație pe termen lung pentru a ține boala sub control și a reduce frecvența crizelor;
- monitorizarea complicațiilor - urmărirea periodică de specialişti este esențială pentru monitorizarea efectelor tratamentului și pentru ajustarea terapiei, în special în cazurile severe care implică ochii, sistemul nervos sau vasele de sânge.
Complicații
Sindromul Behçet poate provoca o serie de complicații, în special dacă boala nu este gestionată eficient:
Complicații oculare:
- uveita - una dintre cele mai grave complicații ale sindromului Behçet este uveita recurentă; aceasta poate afecta atât partea din față (uveită anterioară), cât și cea din spate (uveită posterioară) a ochiului;
- pierderea vederii - dacă nu este tratată prompt, inflamația cronică a ochiului poate duce la atrofie optică, glaucom, cataractă sau leziuni ale retinei, care pot duce la pierderea parțială sau completă a vederii; în cazurile severe, poate apărea orbirea;
- vasculita retiniană - aceasta este o inflamație a vaselor de sânge retiniene, care poate duce la sângerări și alte probleme de vedere.
Complicații vasculare:
- sindromul Behçet poate provoca inflamație vasculară generalizată (vasculită), afectând atât venele, cât și arterele;
- tromboza venoasă profundă (TVP) - inflamația la nivelul venelor poate duce la formarea cheagurilor de sânge, în special la nivelul picioarelor; acest lucru poate duce la durere, umflare și, în cazuri grave, embolie pulmonară (un cheag care ajunge la plămâni);
- anevrisme - inflamația arterelor mari poate slăbi pereții vaselor, provocând anevrisme, în special în artera pulmonară sau aortă; anevrismele arterei pulmonare se pot rupe, ducând la hemoragie care pune viața în pericol;
- accident vascular cerebral - dacă vasele de sânge din creier sunt afectate, sindromul Behçet poate provoca cheaguri de sânge, ducând la accidente vasculare cerebrale;
- tromboflebită - poate apărea inflamarea venelor superficiale, provocând durere, roșeață și umflături, complicând uneori evoluția bolii.
Complicații neurologice (neuro-Behçet):
- meningită subacută sau cronică - implică inflamația creierului și a învelișurilor acestuia (meningită); această formă de meningită este de natură autoimună, determinată de inflamație cronică și se prezintă mai treptat în comparație cu meningita bacteriană acută;
- simptome asemănătoare accidentului vascular cerebral - neuro-Behçet poate provoca simptome asemănătoare unui accident vascular cerebral din cauza inflamației sau a cheagurilor de sânge din vasele de sânge ale creierului; acest lucru poate duce la slăbiciune, dificultăți de vorbire sau paralizie;
- deficiențe cognitive - pacienții se pot confrunta cu probleme cognitive, pierderi de memorie sau modificări ale personalității sau ale dispoziției;
- probleme de echilibru și coordonare - neuro-Behçet poate duce, de asemenea, la dificultăți de echilibru, tremurături sau tulburări de mișcare.
Complicații gastrointestinale:
- ulcere - acestea pot provoca dureri abdominale, diaree, vărsături și sângerări gastrointestinale;
- perforarea intestinului - în cazuri rare și severe, ulcerele pot penetra peretele intestinal, ducând la perforarea intestinului; aceasta este o urgență medicală care necesită intervenție chirurgicală imediată.
Complicații articulare:
- artrita - inflamația articulațiilor poate duce la durere cronică, umflături și rigiditate; deși artrita legată de Behçet nu provoacă de obicei leziuni permanente ale articulațiilor, poate fi debilitantă și poate afecta semnificativ calitatea vieții;
- inflamație cronică - episoadele recurente de inflamație articulară pot provoca durere cronică, oboseală și mobilitate redusă.
Complicații cutanate:
- cicatrici permanente - leziunile cutanate recurente, în special eritemul nodos sau nodulii acneiformi, pot provoca cicatrici permanente, în special în zonele în care ulcerele s-au dezvoltat în mod repetat;
- infecții secundare - rănile sau ulcerele cutanate deschise se pot infecta, ducând la complicații ulterioare, cum ar fi celulită sau abcese.
Complicații în sarcină:
- există un risc crescut de avort spontan, naștere prematură sau preeclampsie; în plus, sarcina poate influența evoluția bolii, cu unele femei care se confruntă cu erupții în timpul sarcinii, în timp ce altele pot vedea remisia simptomelor.
Complicațiile ulcerului oral și genital:
- durere și cicatrizare - ulcerele orale și genitale frecvente și dureroase pot interfera cu activitățile zilnice, cum ar fi mâncatul, vorbitul și activitatea sexuală; ulcerele genitale pot lăsa cicatrici permanente, care pot afecta bunăstarea emoțională și psihologică;
- infecții - ulcerele genitale persistente pot fi predispuse la infecții, ducând la complicații suplimentare.
Complicații psihologice și sociale:
- depresie și anxietate - natura cronică și adesea dureroasă a sindromului Behçet, împreună cu erupțiile sale imprevizibile, poate duce la depresie, anxietate și izolare socială; limitările fizice și impactul simptomelor vizibile (de exemplu: ulcerele bucale sau cutanate) pot afecta stima de sine și interacțiunile sociale;
- oboseală - oboseala cronică este o problemă comună în sindromul Behçet, afectând în continuare sănătatea mintală și calitatea vieții.
Prevenție
În prezent, nu există nicio modalitate cunoscută de a preveni sindromul Behçet, deoarece cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă. Cu toate acestea, persoanele care suferă de sindromul Behçet sau sunt expuse riscului de apariție a acestuia pot lua măsuri pentru a reduce erupțiile, a gestiona simptomele și a preveni complicațiile:
- diagnosticarea și tratamentul precoce;
- respectarea planurilor de tratament;
- gestionarea factorilor declanșatori - evitarea declanșatorilor cunoscuți (pentru unele persoane, stresul, infecțiile sau traumele fizice pot declanșa erupții);
- controlul infecțiilor - infecțiile, în special cele virale sau bacteriene, pot acționa ca declanșatori ai acutizărilor sindromului Behçet; luarea de măsuri pentru evitarea infecțiilor prin igienă riguroasă, menținerea la zi a vaccinărilor (antigripal, pneumococic, herpes zoster) și tratarea promptă a oricăror infecții, poate ajuta la prevenirea erupțiilor;
- gestionarea stresului - stresul emoțional și fizic poate exacerba simptomele; tehnici precum meditația, yoga sau terapia pot ajuta la reducerea nivelului de stres și a probabilității de declanșare a simptomelor;
- modificări ale stilului de viață - deși nicio dietă specifică nu poate preveni sindromul Behçet, menținerea unei diete echilibrate, antiinflamatoare poate ajuta la gestionarea inflamației și a sănătății generale; evitarea alimentelor care pot irita ulcerele (cum ar fi alimentele acide sau picante) poate ajuta, de asemenea, la minimizarea disconfortului;
- exerciții fizice regulate - exercițiile moderate, cu impact redus, ajută la menținerea funcției articulare și reduc oboseala; de asemenea, menținerea activă susține sănătatea cardiovasculară, ceea ce este important având în vedere complicațiile vasculare asociate cu boala Behçet;
- renunțarea la fumat - poate reduce riscul de complicații legate de vasele de sânge, cum ar fi tromboza venoasă profundă și anevrismele;
- evitarea alcoolului - alcoolul poate irita membranele mucoase, agravând potențial ulcerele bucale și simptomele gastrointestinale;
- evitarea traumatismelor - protejarea pielii (deoarece sindromul Behçet poate provoca o reacție hipersensibilă la traumatismele cutanate, minimizarea leziunilor cutanate și evitarea procedurilor invazive inutile pot ajuta la reducerea erupțiilor;
- minimizarea procedurilor invazive - pacienții predispuși la reacții alergice trebuie să informeze medicul înainte de orice proceduri medicale pentru a lua măsuri de precauție împotriva reacțiilor cutanate excesive;
- controale medicale regulate la specialiști (cum ar fi reumatologul, oftalmologul sau dermatologul) ajută la asigurarea faptului că orice complicații sunt detectate din timp și tratate prompt; monitorizarea de rutină poate ajuta la ajustarea tratamentului pentru a reduce probabilitatea de afectare pe termen lung, în special la nivelul ochilor și al vaselor de sânge;
- analize de sânge de rutină și imagistică - testele de sânge pentru monitorizarea markerilor inflamatori și studiile imagistice (de exemplu: RMN pentru simptome neurologice, ultrasunete pentru complicații vasculare) pot ajuta la detectarea precoce a progresiei bolii sau a complicațiilor;
- grupuri de sprijin și îngrijire a sănătății mintale - a trăi cu o afecțiune cronică precum boala Behçet poate fi o provocare emoțională; grupurile de sprijin, consilierea sau terapia pot ajuta persoanele să facă față stresului și impactului emoțional al bolii, reducând probabilitatea ca stresul emoțional să declanșeze o erupție;
- educație și conștientizare - pacienții și familiile acestora ar trebui să se informeze cu privire la boală pentru a recunoaște semnele timpurii ale erupțiilor și pentru a solicita îngrijiri adecvate cu promptitudine;
- prevenirea infecțiilor - vaccinurile, cum ar fi vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic, pot ajuta la prevenirea infecțiilor care ar putea declanșa potențial o exacerbare a sindromului Behçet; pacienții trebuie să se consulte cu medicii pentru a se asigura că primesc vaccinurile adecvate, mai ales dacă urmează un tratament imunosupresor, care îi poate face mai sensibili la infecții.
Bibliografie
- NHS Choices. “Overview - Behçet’s Disease.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/behcets-disease/
- “Behcet’s Disease : Johns Hopkins Vasculitis Center.” Johns Hopkins Vasculitis Center, 2017, www.hopkinsvasculitis.org/types-vasculitis/behcets-disease/
- “Behçets Disease: Symptoms, Treatments, Causes & Diagnosis.” Cleveland Clinic, 2 June 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/12980-behcets-disease
- “Behcet’s Syndrome.” WebMD, 16 Oct. 2016, www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/behcet-syndrome
- “Wales Online Support Group Meeting - Christmas Catch-Up.” Behçet’s UK, 27 Nov. 2024, behcetsuk.org/
- “International Society for Behçet’s Disease (ISBD).” Behcetdiseasesociety.org, 2020, behcetdiseasesociety.org/
Alte afecțiuni similare
Sindrom Williams
Sindromul Williams (SW) a fost prima dată descris în anul 1961 de cardiologul C. Williams, urmând ca în anul următor A. J. Beuren să descrie un caz similar și sindromul...
Vezi detalii
Sindrom WPW
Sindromul WPW (Wolff-Parkinson-White) este o afecțiune cardiacă care face ca inima să bată anormal de repede (tahicardie).Sindromul WPW apare de la naștere (congenital)...
Vezi detalii
Sindrom Zollinger Ellison
Sindromul Zollinger-Ellison este o tulburare rară, care afectează tractul digestiv. Reprezintă, de fapt, un grup de simptome, compus din ulcer peptic, boala de reflux...
Vezi detalii
Sindromul Budd-Chiari
Sindromul Budd-Chiari este o afecțiune rară, dar gravă, caracterizată prin obstrucția sau îngustarea venelor hepatice, care sunt vasele de sânge ce transportă sângele...
Vezi detalii
Sindromul de postcolecistectomie
Sindromul de postcolecistectomie este o condiție care poate apărea după îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare, procedură cunoscută sub numele de colecistectomie....
Vezi detalii
Sindromul Down
Sindromul Down, cunoscut și sub numele de Trisomia 21 sau mongolism, este o afecțiune genetică ce se caracterizează prin prezența unui cromozom suplimentar. Este cea mai...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.