Zile internaţionale de interes în 2025 din domeniul sănătății

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (25-31 ianuarie)

Cancerul de col uterin este o afecțiune în care celulele anormale se dezvoltă în colul uterin. Este cauzat, în principal, de infecția cu anumite tipuri de virusuri papiloma uman (HPV). Cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei în România. Screening-ul regulat, prin intermediul testului Pap și a testului HPV, poate identifica leziunile precanceroase și permite intervenția timpurie.

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin este o inițiativă a Asociației Internaționale pentru Prevenția Cancerului de Col Uterin - International Cervical Cancer Prevention Association (ICCPA) - dedicată creșterii conștientizării cu privire la prevenirea cancerului de col uterin și promovării screening-ului. Evenimentul adună organizații, profesioniști din domeniul sănătății și comunităților pentru a discuta despre importanța prevenirii și depistării precoce. Activitățile din această săptămână pot include campanii de informare, evenimente de screening și sesiuni de educație comunitară.

Prevenirea cancerului de col uterin se poate realiza prin:

• vaccinarea împotriva HPV - este o modalitate eficientă de prevenire a infecțiilor care pot duce la cancer de col uterin;
• testele regulate de screening - cum ar fi testul Babeş - Papanicolau și testul HPV, joacă un rol crucial în depistarea precoce a leziunilor precanceroase;
• promovarea stilurilor de viață sănătoase și conștientizarea factorilor de risc pot contribui la reducerea incidenței cancerului de col uterin.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copii (15 februarie)

La 15 februarie este sărbătorită Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copii, o ocazie dedicată conștientizării și susținerii copiilor afectați de cancer, precum și familiilor și profesioniștilor implicați în îngrijirea acestora. Această zi servește și ca platformă pentru a evidenția nevoile specifice ale copiilor cu cancer și pentru a promova eforturile de cercetare în acest domeniu.

Cancerul la copii este o problemă globală, aproximativ 300.000 de copii cu vârsta sub 19 ani fiind diagnosticați în fiecare an la nivel mondial. Tipurile frecvente de cancer la copii includ leucemia, tumorile cerebrale și limfoamele.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului la Copii sunt organizate diverse inițiative la nivel mondial, inclusiv campanii de conștientizare, evenimente de strângere de fonduri, simpozioane educaționale și activități menite să aducă comunitățile împreună, pentru a susține copiii afectați de cancer.

Accesul la tratament medical de calitate și suportul emoțional sunt esențiale în îngrijirea copiilor cu cancer . Organizațiile și comunitățile se implică pentru a asigura că toți copiii au acces la servicii de sănătate adecvate.

Şi MedLife se implică activ şi a dezvoltat primul program gratuit de testare genetică pentru copiii diagnosticați cu orice tip de cancer, #SperanțaNuMoareDeCancer, program care oferă fiecărui copil o șansă în plus la terapii oncologice țintite, iar acest lucru s-ar putea traduce printr-o șansă în plus la viață.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copii reamintește importanța finanțării cercetării pentru a dezvolta tratamente mai eficiente și mai puțin invazive pentru copiii cu cancer.

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale (15 martie)

O igienă orală adecvată, inclusiv perierea regulată a dinților, utilizarea aței dentare și vizitele regulate la dentist, contribuie la prevenirea bolilor dentare, cum ar fi cariile și gingivita. Sănătatea orală poate avea un impact semnificativ asupra sănătății generale, iar problemele dentare netratate pot afecta nu doar gura, ci și sistemul cardiovascular și altele.

În cadrul Zilei Mondiale a Sănătății Orale se promovează adoptarea unor stiluri de viață sănătoase, care includ o alimentație echilibrată și evitarea obiceiurilor dăunătoare, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool.

Ziua Mondială a Sănătății Orale își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța sănătății orale și la modul în care aceasta afectează starea generală de sănătate. Activitățile desfășurate cu această ocazie includ campanii educaționale pentru copii și adulți, cu accent pe tehnicile corecte de periaj, utilizarea aței dentare și alte practici de îngrijire orală.

În acest sens, numeroase clinici au pus la dispoziţia pacienţilor şi corporaţiilor pachete complete de servicii pentru protejarea sănătății dentare, cu acces la servicii stomatologice de excelență, cu un plan de prevenție, consultații de specialitate, tratamente personalizate şi un plan de intervenție în caz de urgență medicală. La toate acestea se adaugă reduceri semnificative, în funcţie de tipul de abonament ales.

Unele evenimente organizate în cadrul Zilei Mondiale a Sănătății Orale pot include servicii gratuite de screening dentar și consultanță pentru a facilita accesul la îngrijire dentară.

Ziua Mondială a Sănătăţii (7 aprilie)

Ziua Mondială a Sănătății este sărbătorită în fiecare an pe 7 aprilie și marchează aniversarea înființării Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în 1948. Scopul acestei zile este de a evidenția importanța sănătății și de a promova teme specifice care necesită atenție la nivel mondial.

Fiecare an poate avea o temă specifică, care abordează o problemă de sănătate globală importantă. OMS stabilește o temă specifică pentru fiecare Zi Mondială a Sănătății. Acestea pot varia și pot acoperi diverse aspecte ale sănătății, cum ar fi bolile infecțioase, sănătatea mentală, accesul la servicii de sănătate, prevenția bolilor, nutriția și altele.

Ziua Mondială a Sănătății este marcată prin diverse activități la nivel global, inclusiv campanii de conștientizare, evenimente educaționale, seminarii, conferințe și servicii de screening gratuit.

Ziua Mondială a Sănătății reprezintă, de asemenea, o ocazie pentru a sublinia importanța colaborării la nivel global în abordarea problemelor de sănătate. Aceasta include cooperarea între țări, organizații internaționale, ONG-uri și alte entități implicate în îngrijirea sănătății.

Săptămâna Naţională a Pacienţilor (17-24 aprilie)

Săptămâna Națională a Pacienților este o perioadă dedicată conștientizării și recunoașterii contribuției pacienților la îmbunătățirea sistemului de sănătate. În timpul acestei săptămâni, pot avea loc diverse evenimente și activități care să promoveze comunicarea și colaborarea dintre pacienți, profesioniști din domeniul sănătății și autorități medicale.

Săptămâna poate include campanii de conștientizare și educație cu privire la drepturile pacienților, accesul la îngrijiri medicale de calitate, implicarea pacienților în procesul decizional și alte aspecte legate de îngrijirea sănătății.

Organizațiile de sănătate și grupurile de pacienți pot organiza evenimente la nivel local sau național, cum ar fi forumuri comunitare, dezbateri, sesiuni de întrebări și răspunsuri, pentru a permite pacienților să împărtășească experiențele și să ofere feedback.

Săptămâna Națională a Pacienților este o oportunitate de a recunoaște și de a celebra contribuția pacienților la îmbunătățirea sistemului de sănătate, inclusiv prin intermediul participării la cercetare, activismului și schimbului de experiențe.

Evenimentele și activitățile din această săptămână pot încuraja o comunicare deschisă și transparentă între pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății, susținând un parteneriat echitabil în îngrijirea medicală.

Ziua Naţională a Inimii (4 mai)

Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate în Europa, rămânând principala cauză de mortalitate, conform Societății Europene de Cardiologie. În Uniunea Europeană sunt diagnosticate peste 6 milioane de cazuri noi anual, iar la nivelul întregului continent european, numărul se ridică la peste 11 milioane. Aceste afecțiuni cauzează anual 3,9 milioane de decese în Europa și peste 1,8 milioane în Uniunea Europeană.

În România, rata de mortalitate standardizată pentru insuficiența cardiacă cronică este mai mare decât în alte state UE, conform Societății Române de Cardiologie.

Aproximativ 4,7% din populația cu vârsta peste 35 de ani suferă de insuficiență cardiacă, reprezentând circa 560.000 de pacienți.

Ziua Națională a Inimii în România, instituită în 1996 la inițiativa Academiei de Științe Medicale, este sărbătorită în fiecare an pe data de 4 mai. Această zi reprezintă o oportunitate pentru specialiști de a atrage atenția asupra creșterii numărului cazurilor de boli cardiovasculare și promovează conștientizarea riscurilor asociate.

Într-o încercare de prevenție, Organizația Mondială a Sănătății a lansat în 2003 inițiativa globală ,,Move for Health" (,,Mișcare pentru sănătate”), promovând activitatea fizică. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel european.

În țara noastră, bolile cardiovasculare reprezintă o problemă de sănătate publică, având o mortalitate de trei ori mai mare decât cea prin cancer. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acestea sunt principala cauză de deces la nivel global, cu 17,9 milioane de decese în 2019, reprezentând 32% din totalul deceselor la nivel mondial.

Din această cauză, MedLife a creat un loc special pentru diagnosticarea și tratamentul bolilor cardiovasculare, un spital unic dedicat sănătăţii inimii, un centru specializat în care diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea pacienților se face într-un sistem integrat, iar serviciile medicale oferite acoperă o sferă largă de patologii.

Ziua Internaţională a Copilului (1 iunie)

Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită în fiecare an pe 1 iunie și este dedicată drepturilor copiilor și bunăstării lor. Această zi reprezintă un prilej important pentru a aduce în atenție nevoile și drepturile copiilor, precum și pentru a promova educația, sănătatea și fericirea lor.

Ziua Internațională a Copilului a fost propusă pentru prima dată la Conferința Mondială pentru Bunăstarea Copiilor din Geneva în 1925 și a fost adoptată ulterior de multe țări. În cele din urmă, în anul 1954, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a stabilit oficial 1 iunie ca Ziua Internațională a Copilului.

Ziua Internațională a Copilului este legată de Convenția cu privire la Drepturile Copilului a ONU, care a fost adoptată în 1989 și care definește drepturile fundamentale ale copiilor la supraviețuire, dezvoltare, participare și protecție împotriva abuzurilor.

Fiecare an poate avea o temă specifică asociată cu Ziua Internațională a Copilului, evidențiind diverse aspecte ale bunăstării și drepturilor copiilor. Aceste teme pot varia de la promovarea educației și sănătății până la combaterea violenței și exploatației copiilor.

Cu ocazia acestei zile, organizații guvernamentale și non-guvernamentale, școli, comunități și alți actori implicați în problemele legate de copii desfășoară diverse activități. Acestea pot include evenimente culturale, concursuri, campanii de conștientizare, sesiuni de informare despre drepturile copilului și multe altele.

Ziua Internațională a Copilului subliniază importanța asigurării accesului copiilor la educație de calitate, îngrijire medicală adecvată și protecție împotriva abuzului, neglijării și exploatării. Comunitatea internațională și liderii mondiali își exprimă angajamentul față de bunăstarea copiilor și lucrează pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și viitorul acestora subliniind faptul că sănătatea copilului nu depinde doar de alimentaţie şi sport, ci şi de îndeplinirea nevoilor afective.

Există o permanentă nevoie de spitale de pediatrie, centre de excelenţă, care să reunească cei mai buni specialiști cu expertiză internațională și echipamente moderne, pentru a oferi siguranță și condiții cât mai prietenoase tuturor copiilor.

În România, Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită prin diverse evenimente, activități educative și recreative, organizate în școli, grădinițe, parcuri și alte locuri de întâlnire comunitară.

Săptămâna Mondială a Alăptării la Sân (1-7 august)

Săptămâna Mondială a Alăptării la Sân, desfășurată între 1 și 7 august, subliniază importanța alăptării la sân pentru sănătatea mamei și a copilului, promovând beneficii esențiale încă din perioada de sarcină.

Această săptămână are ca scop promovarea beneficiilor alăptării și sensibilizarea publicului cu privire la importanța oferirii de sprijin mamelor pentru a alege să alăpteze exclusiv la sân în primele şase luni ale vieții copilului și să continue alăptarea, în combinație cu alimentația complementară adecvată, până la vârsta de cel puțin doi ani.

Alăptarea la sân oferă numeroase beneficii atât pentru copii, cât și pentru mame. Laptele matern este considerat cel mai bun aliment pentru sugari, furnizând substanțe nutritive esențiale, protejând împotriva bolilor și contribuind la dezvoltarea sistemului imunitar. De asemenea, alăptarea reduce riscul de obezitate și boli cronice pentru copii. Pentru mame, alăptarea contribuie la recuperarea postpartum, reducând riscul de cancer la sân și ovarian.

Organizațiile și comunitățile din întreaga lume desfășoară diverse activități și evenimente în timpul Săptămânii Mondiale a Alăptării la Sân. Acestea pot include seminarii, conferințe, sesiuni de informare, evenimente sociale, campanii media și alte inițiative menite să ofere informații și suport pentru mamele care doresc să alăpteze.

Un aspect important al Săptămânii Mondiale a Alăptării la Sân este să ofere sprijin și informații mamelor care se confruntă cu provocări în procesul de alăptare. Organizațiile de sănătate și medicii încurajează implicarea partenerilor și familiilor pentru a crea un mediu de sprijin pentru mamele care alăptează.

În cadrul Săptămânii Mondiale a Alăptării la Sân, se subliniază și drepturile mamelor de a alăpta în spații publice și private, conform ghidurilor Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF. Este important să se creeze un mediu favorabil în care mamele să se simtă confortabil și sprijinite în decizia lor de a alăpta.

Luna Internaţională de Informare despre Cancerul de Sân (octombrie)

Luna Internațională de Informare despre Cancerul de Sân este dedicată conștientizării și informării publicului cu privire la această formă de cancer, precum și promovării măsurilor de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Această campanie a fost inițiată în anii 1980, pentru a atrage atenția asupra cancerului de sân și pentru a promova informarea publicului în legătură cu riscurile, metodele de prevenție și necesitatea diagnosticului precoce.

Scopul principal al acestei luni este de a crește gradul de conștientizare în rândul femeilor și al bărbaților cu privire la riscurile asociate cancerului de sân, importanța screening-ului și a diagnosticului precoce, precum și de a strânge fonduri pentru cercetarea medicală în domeniu.

Panglica roz este un simbol recunoscut la nivel global asociat luptei împotriva cancerului de sân. Mulți oameni, organizații și instituții adoptă panglica roz pentru a-și exprima solidaritatea și sprijinul pentru cei afectați de această formă de cancer.

Pe durata Lunii Internaționale de Informare despre Cancerul de Sân se desfășoară o serie de evenimente și activități, cum ar fi mese rotunde, seminarii, campanii de screening gratuit, maratoane sau campanii de strângere de fonduri. Aceste inițiative au scopul de a educa publicul, de a oferi sprijin pacienților și de a aduna resurse pentru cercetare și tratament.

Campania se concentrează pe educarea femeilor și a bărbaților cu privire la importanța efectuării screening-ului regulat și a diagnosticării precoce a cancerului de sân. Detectarea timpurie poate îmbunătăți semnificativ șansele de tratament și recuperare.

Multe organizații non-guvernamentale, inclusiv organizații de susținere a pacienților și organizații de cercetare, se implică activ în această campanie. Ele oferă resurse, sprijin emoțional, informații și asistență financiară pentru cei afectați de cancerul de sân.

Ziua Internaţională a Prematurităţii (17 noiembrie)

Ziua Internațională a Prematurității este sărbătorită în fiecare an pe 17 noiembrie și este dedicată conștientizării și sensibilizării cu privire la problemele legate de prematuritate și îngrijirea copiilor născuți prematur. Această zi a fost instituită pentru prima dată în 2008 de organizația non-guvernamentală "EFCNI" (European Foundation for the Care of Newborn Infants) cu scopul de a atrage atenția asupra prematurității și de a promova măsuri pentru îmbunătățirea îngrijirii copiilor născuți prematur.

Scopul principal al acestei zile este de a evidenția problemele și provocările cu care se confruntă copiii prematuri, familiile acestora și profesioniștii din domeniul sănătății. Totodată, se încearcă promovarea măsurilor de prevenție și îmbunătățirea asistenței medicale acordate acestor copii.

Prematuritatea reprezintă o problemă globală de sănătate publică. Copiii născuți prematur, adică înainte de săptămâna 37 de sarcină, pot întâmpina diverse probleme de sănătate și dezvoltare.

Există numeroși factori care pot contribui la prematuritate, inclusiv condițiile de sănătate ale mamei, factorii socio-economici, vârsta maternă, stresul și alți factori ambientali. Copiii născuți prematur pot avea nevoie de îngrijire medicală specializată în primele zile, săptămâni sau chiar luni ale vieții lor. Familiile se pot confrunta cu provocări emoționale, financiare și logistice în îngrijirea unui copil prematur.

Organizațiile, spitalele și comunitățile desfășoară diverse activități pentru a marca această zi. Acestea pot include campanii de conștientizare, evenimente de strângere de fonduri pentru cercetare, seminarii educaționale și acțiuni de sprijin pentru familiile afectate.

Ziua Internațională a Prematurității subliniază, de asemenea, importanța măsurilor de prevenire a prematurității prin îngrijire prenatală adecvată, educație pentru viitoarele mame și susținerea comunității. Problema prematurității necesită o abordare globală și colaborare între țări, organizații non-guvernamentale, instituții de cercetare și profesioniști din domeniul sănătății pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenție și îngrijire. Prin Ziua Internațională a Prematurității se încurajează conștientizarea și acțiunile pentru îmbunătățirea vieții copiilor prematuri și sprijinirea familiilor care trec prin această experiență.

Anul Nou (31 decembrie)

Anul Nou este o sărbătoare celebrată la nivel global, marcând trecerea de la un an la altul în calendar. Anul Nou reprezintă momentul în care se încheie un an calendaristic și începe unul nou. Este adesea asociat cu reflectarea asupra evenimentelor și realizărilor din anul încheiat și cu formularea de obiective și rezoluții pentru anul care începe.

Noaptea de 31 decembrie este considerată Ajunul Anului Nou. Mulți oameni aleg să petreacă această seară în mod festiv, participând la petreceri, evenimente publice, focuri de artificii și alte activități specifice.

Anul Nou este adesea marcat printr-o atmosferă de bucurie și festivitate. Oamenii se adună pentru a petrece împreună, organizând petreceri la domiciliu, în cluburi, restaurante sau în spații publice.

La miezul nopții, în momentul trecerii de la 31 decembrie la 1 ianuarie, se desfășoară tradițional focurile de artificii. Acestea reprezintă o modalitate spectaculoasă de a marca începutul noului an și sunt adesea organizate în orașele mari din întreaga lume.

Tradițiile de Anul Nou variază în funcție de cultură și țară. Unele tradiții includ obiceiul de a săruta pe cineva la miezul nopții, a face zgomot pentru a alunga spiritele rele, a arunca obiecte vechi pentru a face loc celor noi și multe altele.

Mulți oameni aleg să-și formuleze rezoluții pentru noul an. Acestea pot include obiective legate de sănătate, carieră, relații sau dezvoltare personală. Este o oportunitate de a începe un nou capitol cu determinare și aspirații pozitive. Multe culturi au tradiția de a servi o cină specială în noaptea de Revelion. Mesele festive includ adesea mâncăruri specifice și băuturi alese pentru a marca evenimentul.

Anul Nou este o sărbătoare plină de entuziasm și speranță, oferind oportunitatea de a celebra începutul unui nou capitol și de a privi cu optimism către viitor.